Fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni - evaluarea pericolului social presupune, din partea organului judiciar, analiza complexitatii faptei, a continutului, a urmarilor si circumstantelor acesteia, a particularitatilor ...

      Fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni - evaluarea pericolului social presupune, din partea organului judiciar, analiza complexitatii faptei, a continutului, a urmarilor si circumstantelor acesteia, a particularitatilor obiectului, subiectilor si atitudinii lor psihice.
      Aprecierea probelor - solutia inlaturarii concluziilor raportului de expertiza de catre instanta de fond este nelegala cata vreme expertul a aratat ca partea civila a calculat taxe si impozite inclusiv in lunile in care acestea nu erau datorate, aspect ce nu a fost contestat de partea civila, desi avea acest drept. Conform art. 124 Cod procedura penala instanta de fond avea obligatia de a dispune efectuarea unui supliment de expertiza in masura in care constata ca expertiza nu este completa, ori putea sa ceara expertului lamuriri suplimentare in scris, sau sa dispuna chemarea expertului spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza, ori trebuia sa dispuna efectuarea unei noi expertize.    

 Prin sentinta penala nr. 1066 din 25.03.2011 a Judecatoriei Iasi s-au dispus urmatoarele:
      ,, Condamna inculpatul S.B.V. la 400 (patru sute) lei amenda penala, pentru comiterea infractiunii de retinere si nevarsare, cu intentie, in cel mult 30 zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, prevazute de art.6 din Lg. 241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.13, art.74 lit. a, c , 76 lit. f Cod penal.
      Pune in vedere inculpatilor prevederile art.631 Cod penal, referitoare la consecintele sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii.
      In baza art.14, 346 Cod procedura penala, raportat la art.998,999 Cod civil admite, in parte, actiunea civila formulata de Ministerul Economiei si Finantelor Publice, prin A.N.A.F. - D.G.F.P. IASI si obliga inculpatul S.B.V. sa plateasca partii civile, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C.-SRL, suma de 6140 lei despagubiri civile, cu dobanda legala prevazuta de art.120 din O.G. 92/2003, calculata pentru fiecare zi de intarziere, pana la plata integrala.
      In baza art.353 Cod procedura penala, cu referire la art.163 Cod procedura penala, art.11 din Lg.241/2005 mentine masura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului si partii responsabile civilmente, pana la concurenta sumei de 6.140 lei.
      Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
      ,,Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi cu nr.7837/P/2009 din data de 11.11.2009, s-a dispus punerea in miscarea a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului S.B.V. pentru savarsirea infractiunii de retinere si nevarsare, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, prevazuta de art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
      In actul de sesizare al instantei s-a retinut ca S.B.V. care, in perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, in calitatea sa de administrator al S.C. S.C.-SRL lasi, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, in suma de 12.548 lei, din care impozit pe salarii in suma de 5.805 lei, CAS in suma de 3.808 lei, somaj in suma de 232 lei si CASS in suma de 2.703 lei, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
      In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele probe:sesizarea penala a ANA.F., D.G.F.P.J. Iasi - Administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi - (filele 6-13, dosar urmarire penala); fisa sintetica a S.C. - S.R.L. Iasi - (filele 14-21, dosar urmarire penala); verificari O.R.C. (filele 22-23, dosar urmarire penala); state de plata (filele 34-40, dosar urmarire penala); bilanturi contabile (filele 27-31, dosar urmarire penala); balantele lunare de verificare (filele 41-60, dosar urmarire penala); declaratiile inculpatului S.B.V. (filele 63 -64, dosar urmarire penala).
      In cursul cercetarii judecatoresti inculpatul, prezent in fata instantei, a aratat ca recunoaste comiterea faptei, in sensul ca , desi au existat incasari, a preferat sa achite salariile angajatilor, decat sa plateasca sumele datorate bugetului de stat. A mai aratat inculpatul ca, potrivit calculelor sale, mai are de platit o suma de aproximativ 12.000 lei, pe care doreste sa o achite, apreciind ca s-a retinut gresit perioada de comitere a faptei. Inculpatul a solicitat administrarea probelor cu expertiza contabila, audierea unui martor in ceea ce priveste situatia de fapt si depunerea de inscrisuri in circumstantiere, constand in acte de stare civila. Inculpatul a depus la dosar un numar de 23 de inscrisuri ce constituie, potrivit sustinerilor aparatorului ales, o fisa contabila sintetica, care nu este semnata, stampilata, precum si chitanta pentru incasarea de impozite, taxe si contributii, emisa de Trezoreria mun. Iasi la data de 22.06.2010, ce atesta plata sumei de 2.000 lei, avand mentiunea, la rubrica "natura obligatiei de plata"- bugetul de stat. De asemenea, s-a depus la dosar o chitanta emisa de aceeasi unitate de trezorerie la data de 01.03.2011, care atesta plata sumei de 9644 lei catre bugetul de stat.
      La solicitarea inculpatului, in cauza s-a efectuat o expertiza contabila judiciara.
      Partea vatamata MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR-ANAF, prin D.G.F.P. IASI, s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.784 lei, cu dobanda legala prevazuta de art.120 din O.G. 92/2003, calculata pana la plata integrala a sumei, solicitand introducerea in cauza, in calitate de parte responsabila civilmente, a S.C. S.C.-SRL, administrata de inculpatul S.B.V. precum si luarea masurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului si partii responsabile civilmente, pana la concurenta sumei mentionate.
      Instanta a dispus introducerea in cauza, in calitate de parte responsabila civilmente, a S.C.-SRL , precum si luarea masurilor asiguratorii, prin incheierea de sedinta din data de 25.05.2010.
      Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarea situatie de fapt, aceeasi cu cea retinuta in rechizitoriu, probele administrate in cursul cercetarii judecatoresti neducand la modificarea ei:
      Directia Generala a Finantelor Publice lasi a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria lasi, la data de 23.06.2009, cu privire la comiterea de catre numitul S.B.V., administrator al S.C. -S.R.L. lasi, a infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 6 din Legea 241/2007, constand in aceea ca in perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, in suma de 12.548 lei, din care impozit pe salarii in suma de 5.805 lei, CAS in suma de 3.808 lei, somaj in suma de 232 lei si CASS in suma de 2.703 lei.
      Inculpatul S.B.V. a infiintat S.C. - S.R.L. Iasi, in luna iunie a anului 2007 si a ocupat functia de administrator de la acea data si pana in prezent.
      In perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008 SC - SRL Iasi a avut un numar de 4 angajati, conform statelor de plata depuse la dosar.
      In vederea stabilirii situatiei de fapt, pentru perioada 01.2008-10.2008, au fost prezentate de catre administratorul societatii, atat statele de plata cat si bilanturile lunare de verificare si bilanturile contabile aferente, documente contabile apartinand S.C. - S.R.L. Iasi
      Din materialul probator administrat in cauza a rezultat ca inculpatul S.B.V., administrator al SC - SRL Iasi, in perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile formate prin retinere la sursa: datorate bugetului de stat, in suma de 12.548 lei, din care impozit pe salarii in suma de 5.805 lei, CAS in suma de 3.808 lei, somaj in suma de 232 lei si CASS in suma de 2.703 lei, la care au fost calculate accesorii in suma de 3.236 lei.
     Din datele mentionate in balantele lunare de verificare ale SC - SRL lasi, la contul "531" - CASA - pe rulajul curent in perioada martie 2007-iulie 2008, situatia se prezinta astfel cu privire la disponibilitatile financiare ale societatii:
     - ianuarie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 4.000 lei; - sold final debitor - 438,19 lei;
     - februarie 2008 - sold initial debitor - 12.000 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 4.000 lei; - sold final debitor 642,18 lei;
     - martie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 12.000lei; - sold final debitor 642,18 lei;
     - aprilie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor 2.165,18 lei;
     - mai 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor 2.165,18 lei;
     - iunie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) -22.000 lei; - sold final debitor - 2.165,18 lei;
     - iulie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor - 2.165,18 lei;
     - august 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor - 2.165,18 lei;
     - septembrie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor - 2.165,18 lei;
     - octombrie 2008 - sold initial debitor - 4.342,37 lei; - rulajul sumelor debitoare (cumulate) - 22.000 lei; - sold final debitor - 2.165,18 lei.
     Din datele mentionate in balantele lunare de verificare ale SC -SRL lasi, la contul "512"- CONTURI CURENTE LA BANCI - pe rulajul curent - in perioada martie 2007-iulie 2008, situatia se prezinta astfel cu privire la disponibilitatile financiare ale societatii:
     - ianuarie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     - februarie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     - martie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     - aprilie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     -  mai 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei sold final debitor 200 lei;
     - iunie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei; sold final debitor 200 lei;
     - iulie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei; sold final debitor 200 lei;
     - august 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     - septembrie 2008 - sold initial debitor 200 lei; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei;
     - octombrie 2008 - sold initial debitor 200 lei ; rulajul sumelor debitoare cumulate 0 lei ; sold final debitor 200 lei.
       De mentionat ca, conturile 512 - CONTURI CURENTE LA BANCI si 531-CASA sunt conturi care concentreaza disponibilitatile banesti ale societatii si au functie contabila de activ. Aceste conturi se debiteaza cu valoarea de incasat si cu incasarile de lichiditate. Au sold final debitor care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturi, la sfarsitul fiecarei luni.
      Din analiza balantelor de verificare pentru perioada ianuarie 2008 octombrie 2008, privind conturile active (filele 41-60, dosar urmarire penala) reiese imprejurarea ca in perioada comiterii faptei, S.C. -S.R.L. Iasi, a carei administrator este inculpatul, a dispus de sume de bani pentru a achita impozitele si contributiile formate din retinere la sursa, cel putin partial.
      Datele existente in balantele contabile de verificare confirma imprejurarea ca in perioada aratata, societatea al carei administrator este invinuitul a efectuat plati catre terti, situatie care conduce la concluzia ca aceasta avea posibilitatea de a achita impozitele si contributiile formate cu retinere la sursa.
      Fiind audiat, inculpatul S.B.V. a declarat ca aceasta situatie s-a datorat faptului ca fondurile existente au fost folosite pentru plata salariilor, la valoarea lor neta, catre angajatii societatii, si ca, de asemenea, existau datorii catre furnizori a caror neplata amenintau blocarea activitatii economice a societatii. Aceleasi aspecte au fost aratate de catre inculpat si in fata instantei.
      In cauza s-a efectuat o expertiza contabila care sa stabileasca, potrivit obiectivelor solicitate de catre inculpat, prin aparatorul ales, lunile calendaristice pentru care nu au fost achitate obligatiile datorate bugetului de stat si daca au fost corect calculat debitul principal si accesoriile. Desi initial, prin inscrisul intocmit la data de 11.02.2011, expertul contabil a comunicat imposibilitatea efectuarii expertizei, ca urmare a necomunicarii de catre inculpat a documentelor contabile solicitate ulterior, prin raportul intocmit la data de 25.02.2011, cu participarea expertului consultant, s-a depus la dosar expertiza solicitata, retinandu-se in concluziile acesteia ca debitul principal este diferit de cel indicat de catre partea vatamata, rezultand o diferenta in minus de 1621 lei, respectiv debitul fiind de 9644 lei. S-a mai precizat ca accesoriile nu au fost calculate deoarece nu s-a indicat perioada pentru care sa se efectueze acest calcul.
      Instanta avand in vedere continutul expertizei contabile efectuate in cauze, faptul ca acesta nu stabileste explicit modul in care a fost calculat debitul, prin raportare la fiecare inscris avut in vedere la stabilirea sumelor retinute ca fiind datorate bugetului de stat, de unde anume rezulta acea diferenta in minus, stabilita in cazul debitului precum si faptul ca nu a u fost calculate accesoriile, desi raportarea se facea la perioada avuta in vedere de partea vatamata in sesizarea formulata, avand in vedere obiectul cauzei iar expertul nu a inteles sa solicite eventuale precizari, sub acest aspect, instanta va inlatura concluziile raportului de expertiza.
      In drept, fapta inculpatului S.B.V. care, in perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, in calitatea sa de administrator al S.C. S.C.-SRL lasi, a retinut si nu a virat impozitele si contributiile cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, in suma de 12.548 lei, din care impozit pe salarii in suma de 5.805 lei, CAS in suma de 3.808 lei, somaj in suma de 232 lei si CASS in suma de 2.703 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
      Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca s-a consumat actul material constand in omisiunea de a varsa sumele respective la bugetul de stat. Asa cum s-a mentionat sumele retinute si nevirate fac parte din contributiile cu stopaj la sursa.
      Sub aspectul laturii subiective, instanta retine intentia directa ca forma a vinovatiei. Desi inculpatul a sustinut ca nu a fost in masura sa vireze aceste sume deoarece le-au folosit in intregime pentru a asigura plata angajatilor societatii, totusi, in urma studierii statelor de plata si a balantelor lunare de verificare, s-a constatat existenta constanta a unor sume de bani in conturile societatii care ar fi acoperit cel putin partial sumele datorate la bugetul de stat.
      Instanta retine ca inculpatul a savarsit infractiunea de retinere si nevarsare, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, prevazuta de art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale in forma continuata, facand aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, avand in vedere ca lunar, inculpatul, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a retinut si nu a virat la bugetul de stat impozitele si contributiile cu stopaj la sursa, in termen de 30 de zile de la scadenta, fiind prejudiciat bugetul de stat cu suma de 41736 lei, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni prevazute de art.6 Legea nr.241/2005.
      La stabilirea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, instanta urmeaza a avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 din Codul penal, dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsa prevazute pentru infractiune, gradul de pericol social concret al faptei, circumstantele reale de savarsire a faptei si cele personale ale inculpatului.
Fapta inculpatului prezinta un grad ridicat de pericol social, pericol ce rezulta din natura relatiilor sociale ocrotite de legea penala, ce au fost incalcate prin comiterea faptei, relatii ce vizeaza constituirea bugetului de stat si corectitudinea de care trebuie sa dea dovada persoanele care administreaza societati comerciale, imprejurarile comiterii faptei, durata pe care s-au desfasurat actele materiale ce intra in continutul infractiunii retinute in sarcina inculpatului.
In ceea ce priveste persoana inculpatului, instanta retine ca acesta nu are antecedente penale, a avut o pozitie procesuala sincera de recunoastere a faptei in cursul urmaririi penale, are doi copii minori in intretinere, a depus eforturi pentru achitarea in parte a prejudiciului cauzat, imprejurare ce vor fi retinute drept circumstante atenuante, si, facand aplicarea art.74 lit. a, c , 76 lit. f Cod penal, instanta va aplica inculpatului o pedeapsa cu amenda, pe care o apreciaza ca fiind de natura a asigura atingerea scopului preventiv, educativ, dar si coercitiv al pedepsei prevazut de art.52 din Codul penal.
      Instanta va pune in vedere inculpatilor prevederile art.631 Cod penal, referitoare la consecintele sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii.
      Instanta apreciaza ca in cauza, nu se poate dispune achitarea inculpatului, astfel cum s-a solicitat de catre acesta, in conditiile art.10 lit. i Cod penal, nefiind aplicabila nici o cauza de nepedepsire.
      In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta retine ca partea vatamata MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR-ANAF, prin D.G.F.P. IASI, s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 15.784 lei, cu dobanda legala prevazuta de art.120 din O.G. 92/2003, calculata pana la plata integrala a sumei, actiunea civila fiind indreptata impotriva inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente. Apreciind ca in cauza, pentru motivele aratate, cuantumul prejudiciului este cel indicat de catre partea civila, din care, potrivit chitantelor depuse la dosar, astfel cum au fost precizate, inculpatul a achitat o parte, constatand ca in sarcina inculpatului s-a retinut comiterea cu vinovatie a infractiunii pentru care acesta a fost trimis in judecata, infractiune prin care s-a produs un prejudiciu ce nu a fost recuperat, avand in vedere si ca, potrivit art.998 Cod civil "orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", prejudiciul constand atat in cele efectiv produs cat si in folosul nerealizat, (instanta va avea in vedere atat sumele neachitate cat si accesoriile acestora, constand in dobanzi prevazute de Codul fiscal), in baza art.14, 346 Cod procedura penala, raportat la art.998, 999 Cod civil, instanta va admite actiunea civila formulata de partea civila si va obliga inculpatul sa plateasca partii civile, in solidar cu partea responsabila civilmente suma de 6140 lei despagubiri civile, cu dobanda legala prevazuta de art.120 din O.G. 92/2003, calculata pentru fiecare zi de intarziere, pana la plata integrala.
      In baza art.353 Cod procedura penala, cu referire la art.163 Cod procedura penala, art.11 din Lg.241/2005 instanta va mentine masura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului si partii responsabile civilmente, pana la concurenta sumei de 6.140 lei.
      Impotriva acestei sentinte penale, la data de 14.04.2011, inculpatul S.B.V. a declarat recurs, dosarul fiind inaintat Curtii de Apel Iasi spre competenta solutionare.
Inculpatul, prin motivele de recurs, a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Iasi, iar pe fond, a criticat solutia primei instante, pe latura penala, sustinand ca aceasta este gresita, inculpatul achitand contravaloarea prejudiciului retinut in sarcina sa si stabilit prin expertiza contabila dispusa in cauza penala, motiv pentru care instanta de fond ar fi trebuit sa dispuna aplicarea unei sanctiuni administrative.
Pe latura civila, critica inculpatului vizeaza imprejurarea ca desi in dosarul cauzei a fost dispusa efectuarea unei expertize contabile care a relevat o valoare mai mica a prejudiciului, stabilind o diferenta de 1621 lei fata de dosarul cauzei, instanta de fond l-a obligat in continuare a plati sumele de bani inscrise in procesul verbal de control al ANAF-DGFP Iasi, netinand astfel cont de rezultatele expertizei judiciare sus mentionate. S-a mai sustinut ca instanta de fond nu a tinut cont de imprejurarea ca, in materia penala in care este judecat, neplata contravalorii penalitatilor si dobanzilor aplicate debitului initial nu atrage raspunderea penala, ci doar neplata la termen a debitului initial, debit achitat integral pe parcursul judecatii cauzei.
Prin decizia penala nr. 1361/30.11.2011 a Curtii de Apel Iasi calea de atac promovata de inculpatul S.B.V. a fost calificata drept "apel", competenta de solutionare fiind declinata in favoarea Tribunalului Iasi.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi la data de 16.01.2012. Prin decizia penala nr. 4/25.04.2012 a Tribunalului Iasi, s-a dispus calificarea caii de atac drept "recurs", iar in baza art. 42 C.proc.pen. rap. la art. 281 pct. 3 C.proc.pen. a fost declinata competenta de solutionare a recursului formulat de inculpatul S.B.V. impotriva sentintei penale nr. 1066/25.03.2011 a Judecatoriei Iasi in favoarea Curtii de Apel Iasi.
In baza art. 43 alin. 1 - 3 C.proc.pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu solutionarea acestuia.
      Prin incheierea penala nr. 1082/01.08.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a dispus stabilirea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Iasi, instanta careia i s-a trimis dosarul.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi la data de 27.08.2012.
In cursul judecatii apelului, inculpatul-apelant a depus precizari la motivele de apel, sustinand in esenta motivele de apel depuse anterior, cu precizarea ca se impune si ridicarea sechestrului asigurator, urmare a achitarii inculpatului, pe latura penala.
Tribunalul, analizand actele si lucrarile dosarului precum si sentinta penala criticata, prin prisma motivelor de apel invocate, dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele si conditiile prevazute de art. 371 alin 2 Cod procedura penala, constata fondat apelul declarat in cauza, pentru considerentele care urmeaza:
    I. Criticile apelantului inculpat referitoare la gresita condamnare a acestuia, sunt fondate, in opinia instantei de apel, prima instanta neanalizand incidenta in cauza a dispozitiilor art. 18/1 Cod penal, prin raportare la situatia de fapt rezultata din analiza coroborata a mijloacelor de proba administrate in cauza.
      In esenta, prima instanta trebuia sa evalueze fapta privita in complexul elementelor, conditiilor si circumstantelor concrete in care a fost savarsita, si nu prin raportare exclusiva la existenta unui pericol social generic, specific faptei incriminate penal. Evaluarea pericolului social presupune, din partea organului judiciar, analiza complexitatii faptei, a continutului, a urmarilor si circumstantelor acesteia, a particularitatilor obiectului, subiectilor si atitudinii lor psihice.
      Evident ca cel care aplica legea se va servi de aceleasi criterii de care s-a folosit si legiuitorul penal cand a incriminat fapta, insa, spre deosebire de acesta care are in vedere datele generale oferite de statistica, de jurisprudenta, de experienta generalizata, cel care aplica legea se va folosi de datele concrete ale cauzei respective, adica va evalua fapta concreta, in contextul elementelor si criteriilor legale: nivelul atingerii valorilor protejate de lege, continutul concret al faptei, importanta faptei, modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile comiterii faptei, urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, persoana si conduita faptuitorului.
Instanta de apel va puncta in continuare toate elementele rezultate din raportarea situatiei concrete la criteriile de apreciere a existentei sau inexistentei gradului de pericol social concret al faptei, pentru a fi considerata infractiune.
In concret, in aprecierea pericolului social concret al faptei comise, Tribunalul se va raporta la elementele constitutive ale infractiunii in care aceasta a fost incadrata.
  In raport de latura obiectiva a infractiunii, elementul material al acesteia consta in retinerea si nevirarea, in perioada ianuarie 2008 - octombrie 2008, a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa datorate bugetului de stat, de catre inculpat, in calitatea sa de administrator al S.C. S.C.-SRL lasi. Aceste date, imprejurari, situatii, nu imprima actiunii sau inactiunii incriminate o fizionomie agravanta.
In raport cu rezultatul infractiunii, trebuie precizat ca intinderea, amploarea rezultatului infractiunii sunt elemente relevante pentru stabilirea gradului de pericol social concret. Operatiunea de apreciere a pericolului social concret prin prisma existentei unui rezultat material ca urmare a comiterii faptei penale este facila intrucat trebuie doar sa ne raportam la intinderea prejudiciului care nu este unul insemnat, mai mult, a fost si acoperit pe parcursul judecatii in prima instanta.
In ceea ce priveste raportul de cauzalitate, trebuie mentionat ca in speta, cauzalitatea este una principala, in functie de rolul pe care activitatea infractionala a avut-o in producerea rezultatului. Cu toate acestea, nu poate fi omis ca gradul de pericol social concret va fi apreciat diferit in situatia in care in care rezultatul s-a produs atat datorita actiunii-inactiunii inculpatului dar si interventiei altor factori preexistenti sau concomitenti, respectiv dificultatile financiare ale societatii al carei administrator era inculpatul, aspecte confirmate de martorul N.D.C. (f. 146 dosar fond) care a aratat ca desi ,,nu erau lucrari, salariile erau platite", inculpatul fiind ,,o persoana serioasa, care avea grija de angajati, platea salariile chiar daca nu erau lucrari."
      In raport de latura subiectiva a infractiunii, forma de vinovatie cu care s-a savarsit fapta, in manifestarile sale concrete, este intentia indirecta, iar nu intentia directa (cum se retine in sentinta apelata), inculpatul neurmarind impiedicarea activitatii de constituire a bugetului de stat, dar a acceptat producerea acestui rezultat in scopul asigurarii platii salariilor angajatilor si al onorarii datoriilor catre furnizori, a caror neplata ar fi putut conduce la blocarea activitatii societatii.
Se poate aprecia ca intentia indirecta atribuie faptei o periculozitate mai mica decat intentia directa, deoarece faptuitorul a nu a urmarit producerea rezultatului vatamator.
In evaluarea gradului de pericol social concret in raport de latura subiectiva a infractiunii trebuie sa se tina seama si de mobilul si scopul comiterii faptei.
      Latura motivationala a conduitei faptuitorului poate constitui un element relevant in aprecierea gradului de pericol concret al faptei savarsite de catre acesta. De asemenea, rezultatul spre care tinde faptuitorul prin activitatea sa infractionala este un alt element ce trebuie luat in considerare la evaluarea pericolului social concret. Astfel cum am aratat anterior, inculpatul a actionat in contextul unor factori preexistenti sau concomitenti, respectiv dificultatile financiare ale societatii, neurmarind impiedicarea activitatii de constituire a bugetului de stat, dar a acceptat producerea acestui rezultat in scopul asigurarii platii salariilor angajatilor si al onorarii datoriilor catre furnizori, a caror neplata ar fi putut conduce la blocarea activitatii societatii.
  In ceea ce priveste persoana infractorului, pericolul social concret al faptei, pentru ca aceasta sa constituie infractiune trebuie raportat nu numai in functie de gravitatea generica a faptei, dar si de periculozitatea infractorului, exprimate in elementele ce-i caracterizeaza persoana si conduita.
      In acelasi plan vor fi analizate si elementele care pun in evidenta trasaturile de caracter ale infractorului, particularitatile sale psihice in general, datele referitoare varsta si experienta de viata ale infractorului, constatand in concret ca inculpatul a avut o pozitie procesuala sincera, de recunoastere si regret, contextualizand savarsirea faptei unor imprejurari a caror rezolvare, la acel moment, a apreciat-o prioritara in raport cu obligatiile a caror incalcare i se imputa.
      In ceea ce priveste micromediul persoanei infractorului, Tribunalul constata, in concret, ca raportat la mediul familial si social, la educatia, la gradul de cultura si statutul profesional, acesta este ca este o persoana integrata social, este familist, tata a doi copii minori, administrator al unei societati comerciale.
      Raportat la comportarea infractorului inainte si dupa comiterea infractiunii, cunoasterea si evaluarea acestor date pun in evidenta adevaratele dimensiuni si conotatii ale profilului moral si social al infractorului. In concret, Tribunalul va avea in vedere datele referitoare la lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, de principiu fara insa a fi echivalate (asa cum a facut-o prima instanta), circumstantelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.
Conduita infractorului dupa comiterea infractiunii va fi evaluata pe doua planuri: in raport cu procesul penal, ocazie cu care se vor avea in vedere elemente legate de conduita procesuala a infractorului: acesta recunoscut savarsirea faptei, a colaborat cu organele de urmarire penala pentru stabilirea circumstantelor comiterii faptei, a regretat fapta comisa, dar si in raport cu prejudiciul, ocazie cu care se vor avea in vedere elementele referitoare la repararea pagubei sau la asigurarea repararii acesteia, ceea ce inculpatul a fi facut, achitand mai mult decat prejudiciul stabilit pe baza expertizei contabile efectuate in cauza.
      In acord cu orientarea doctrinei penale (G. Antoniu, ,,Comentariul nr. 1 la practica judiciara referitoare la art. 18/1 Cod penal", in ,,Practica judiciara penala vol. I, pag. 54) si a jurisprudentei (Trib. Suprem, s.p., d. nr. 1613/1974, in ,,Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1969-1975", V. Papadopol, M. Popovici, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, T.M.B., s. a II-a p., d. nr. 722/1985, nepubl., cit. in,,Practica judiciara penala vol. I, pag. 52, nota 10, T.j. Brasov, d.p. nr. 759/1974, in Revista Romana de Drept nr. 5/1975, pag. 70), Tribunalul constata ca instantele acorda o mare insemnatate valorii reduse si acoperirii prejudiciului, comportarii bune a inculpatului in fata instantei, etc., toate aceste elemente conducand la aplicarea dispozitiilor art. 18/1 Cod penal, daca sunt apte sa creeze convingerea ca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, fapta prevazuta de legea penala si savarsita de inculpat nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
      Si in cazul de fata, orientarea justificata si corespunzatoare unei juste intelegeri de catre instanta a prevederilor art. 18/1 Cod penal, pledeaza catre solutia achitarii inculpatului pe temeiul art. 10 alin. 1 lit. b? C.p.p.
      In plus, un alt aspect criticabil in continutul sentintei apelate vizeaza incadrarea juridica a faptei pentru care prima instanta a dispus condamnarea (art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 13 Cod penal) si care difera in raport de incadrarea juridica a faptei cu care a fost sesizata prin rechizitoriu (art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal), fara a exista vreo dispozitie de schimbarea a acestei din urma incadrari. Acest aspect devine insa irelevant in raport cu intinderea si continutul desfiintarii sentintei apelate, fiind doar semnalat, pentru acuratete.
      II. In al doilea rand, solutia primei instante in sensul obligarii inculpatului apelant, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata despagubirilor civile este netemeinica, Tribunalul constatand ca instanta de fond, in mod nejustificat si contrar principiului egalitatii armelor prevazut de art. 6 din CEDO a retinut, la solutionarea laturii civile, exclusiv sustinerile si inscrisurile provenind de la partea civila din dosar, inlaturand expertiza contabila efectuata in cauza pentru argumente nefondate.
      Astfel, sub primul aspect, trebuie precizat ca prima instanta a retinut ca expertiza contabila efectuata in cauza nu stabileste explicit modul in care a fost calculat debitul, de unde anume rezulta acea diferenta in minus, ca nu au fost calculate accesoriile si ca expertul nu a inteles sa solicite eventuale precizari, sub acest aspect, instanta inlaturand concluziile raportului de expertiza.
      Solutia inlaturarii concluziilor raportului de expertiza, in circumstantele retinute de prima instanta, este una prematura si neprevazuta de lege, in contextul concret in care s-a apreciat ca se gasea prima instanta, cata vreme expertul a aratat ca partea civila a calculat taxe si impozite inclusiv in lunile in care acestea nu erau datorate, de aici decurgand si diferenta de prejudiciu stabilita prin expertiza. Or, acest aspect nu a fost contestat de partea civila, desi avea acest drept, si a fost inlaturat neargumentat de catre instanta.
      Astfel, din analiza disp. art. 124 Cod procedura penala, rezulta ca instanta de fond avea obligatia (1) de a dispune efectuarea unui supliment de expertiza, fie de catre acelasi expert, fie de catre altul, in masura in care constata ca expertiza nu este completa.
      De asemenea, prima instanta, daca socotea necesar, putea (2) sa ceara expertului lamuriri suplimentare in scris, ori (3) sa dispuna chemarea expertului spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza.
      Or, instanta de fond, desi avea aceasta obligatie, in prima ipoteza, sau posibilitate, in ipoteza a doua, nu a procedat in acest mod, dar a pretins expertului ca ,,nu a inteles sa solicite eventuale precizari", dupa cum rezulta din motivarea inlaturarii raportului de expertiza efectuat in cauza.
      Mai mult, potrivit art. 125 Cod procedura penala, daca instanta avea indoieli (desi nu ar fi trebuit) cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, (4) trebuia sa dispuna efectuarea unei noi expertize.
      Rezulta asadar, in raport cu toate situatiile posibile, ca instanta de fond avea patru posibilitati legale de a lamuri eventualele neclaritati, ori de a complini eventualele lipsuri ori lacune ale expertizei efectuate. Cu toate acestea, a optat pentru solutia inlaturarii concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza.
      Pe de alta parte, aprecierea primei instante ca expertiza nu stabileste explicit modul in care a fost calculat debitul, de unde anume rezulta acea diferenta in minus este una netemeinica, din analiza continutului acesteia rezultand ca diferenta de 1621 lei fata de ceea ce stabilise partea civila prin actele sale de control este defalcata pe categorii de contributii astfel: 548 lei-impozit pe salarii, 571-asigurari de sanatate, 476 lei-asigurari sociale si 26 lei-somaj.
      Sub un al doilea aspect, trebuie precizat ca nici cuantumul prejudiciului retinut de catre prima instanta nu are o reflectare concreta in actele dosarului, din motivarea sentintei apelate nerezultand de unde provine suma de 6140 lei.
      Prima instanta a scazut din cuantumul total de 15.784 lei (cu care ANAF s-a constituit parte civila), suma de 9644 lei, achitata de inculpat la 01.03.2011 cu chitanta seria TS7 nr. 6983601 (suma stabilita pe baza expertizei, pe care prima instanta a inlaturat-o insa), fara a lua in considerare suma de 2.000 lei achitata de acelasi inculpat la data de 22.06.2010 cu chitanta seria TS6 nr. 0449551 (f. 41, dosar fond), desi consemnase, in cuprinsul incheierii de sedinta din 22.06.2010 (f. 66, dosar fond), ca ,,aparatorul inculpatului depune la dosarul cauzei dovada achitarii partiale a debitului catre Ministerul de Finante_".
      Cata vreme inculpatul a achitat suma de 9644 lei, la 01.03.2011 cu chitanta seria TS7 nr. 6983601 (suma stabilita pe baza expertizei, pe care prima instanta a inlaturat-o in mod neintemeiat asa cum a retinut tribunalul mai sus), dar si suma de 2.000 lei achitata de acelasi inculpat, peste cuantumul prejudiciului stabilit prin expertiza, la data de 22.06.2010, cu chitanta seria TS6 nr. 0449551 (f. 41, dosar fond), tribunalul retine ca inculpatul a achitat integral prejudiciul. Sub acest aspect se impune precizarea ca in notiunea de prejudiciu penal nu se poate include decat debitul, respectiv impozitele si taxele retinute si nevirate, in cuantum de 9644 lei, fara ca aceasta notiune sa poata fi echivalata cu notiunea de prejudiciu civil in care se includ si accesoriile.
      Or, in conditiile in care partea civila nu a contestat expertiza contabila si nici nu a probat cuantumul accesoriilor datorate de catre inculpat, in conditiile in care prin expertiza contabila se arata faptul ca partea civila a calculat taxe si impozite inclusiv pentru lunile in care acestea nu erau datorate, tribunalul constata ca solicitarea partii civile de obligare a inculpatului si la plata de accesorii este neintemeiata, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art. 998-999 C.civ., a dovedirii unui prejudiciu cert si lichid, sarcina probei incumband partii civile.
      Pentru aceste considerente, Tribunalul, va admite apelul formulat de apelantul inculpat S.B.V. impotriva sentintei penale nr. 1066 din 25.03.2011 a Judecatoriei Iasi, sentinta pe care o va desfiinta in totalitate.
 Rejudecand cauza:
In baza art. 11pct. 2 lit. a rap la art. 10 alin. 1 lit. b? C.p.p. va achita pe inculpatul S.B.V., pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.41 alin. 2 C.p.
 In baza art.18? alin. 3 teza a II-a C.p. rap la art. 91 alin. 1 lit. c C.p. va aplica inculpatului S.B.V. sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii in cuantum de 300 lei, considerat suficient in raport de circumstantele reale si personale analizate in cele ce preced.
 In baza art. 346 alin.1, 2 teza I C.p.p. rap. la art. 14 C.p.p. si cu referire la art. 998-999 C.civ., va respinge, ca neintemeiata, actiunea civila promovata de partea civila ANAF-prin DGFP Iasi.
 Totodata, urmare a respingerii pretentiilor civile, va dispune ridicarea masurii sechestrului asigurator instituit prin incheierea din 25.05.2010 a Judecatoriei Iasi, asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului S.B.V. si ale partii responsabile civilmente S.C. - S.R.L. Iasi.