Actiune in constatare declaratorie . Actiune in constatare interogatorie. Regimul juridic al bunurilor dobandite in concubinaj.

5. Domeniu asociat  -   Actiune in constatare declaratorie . Actiune in constatare interogatorie. Regimul juridic al bunurilor dobandite in concubinaj.

Potrivit art.111 Cod procedura civila: "Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului".

Sectia civila. Decizia civila nr.232/RC din 22.02.2006

Constata ca, prin sentinta civila nr.2392 din data de 12.06.2006 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt a fost admisa actiunea formulata de  reclamanta Gramescu Mioara in contradictoriu cu paratul Gramescu Dorel. S-a constatat ca reclamanta Gramescu Mioara si paratul Gramescu Dorel au dobandit in coproprietate pe cote parti imobilul situat in mun. Piatra Neamt, str. Mihai Eminescu nr. 14, bl.E 1, sc.A, et.II, ap.9, jud. Neamt, la care reclamanta are o cota de contributie de 80 % si paratul de 20 %.
A fost respinsa ca inadmisibila cererea de interventie principala formulata de intervenientii Mararu Anton si Mararu Georgeta impotriva reclamantei Gramescu Mioara si a paratului Gramescu Dorel.
Pentru a  pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, prin cererea ce a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt sub nr.4192/2005, reclamanta a chemat in judecata pe paratul Gramescu Dorel, solicitand a se constata ca imobilul mentionat a fost dobandit in coproprietate cu o cota de contributie a sa de 80 % si de 20 % a paratului.
In motivare, reclamanta a aratat ca, prin sentinta civila nr.1059/1995 a Judecatoriei Barlad a fost desfacuta casatoria incheiata cu paratul la data de 10 noiembrie 1979;  ca, desi intre ea si parat,  divortul  s-a pronuntat, ei au continuat sa convietuiasca, relatie ce exista si in prezent si din care a mai rezultat minora Gramescu Larisa Daniela;  ca in anul 1998, avand suma de 100.000.000 lei s-a hotarat sa cumpere apartamentul in litigiu, pentru a caruia achizitionare a achitat suma de 120.000.000 lei, paratul contribuind cu diferenta de pret;  cum vanzarea s-a facut fara consimtamantul expres al acesteia, sustine reclamanta ca a fost nevoita sa promoveze prezenta actiune.
Prin cererea de interventie in interes propriu intervenientii au solicitat sa se constate ca ei sunt proprietarii apartamentului in litigiu si, pe cale de consecinta, sa se respinga actiunea principala, ca inadmisibila. 
In motivarea cererii de interventie, s-a aratat ca, au dobandit imobilul in litigiu, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2155/06.08.2003 de B.N.P. Harbuz Irina si, prin urmare, sunt indreptatiti sa intervina in judecata prezentei cauze si sa solicite solutionarea actiunii pe exceptia inadmisibilitatii.
In intampinarea la cererea de interventie formulat, reclamanta a aratat ca actiunea pe care a promovat-o este pe deplin justificata, deoarece , desi prezumtia de bun comun prevazuta  de art. 30 Codul familiei nu este aplicabila concubinilor , nici un text in vigoare nu impiedica constatarea expresa sau tacita a faptului ca bunurile au fost dobandite de concubini in proprietate indiviza in raport de contributia fiecaruia indiferent pe numele caruia dintre concubini a fost achizitionat bunul , motive fata de care solicita respingerea cererii de interventie.
La termenul de judecata din data de 04.07.2005 instanta de fond a incuviintat in principiu, in considerarea dispozitiilor  art.49 alin 2 si art.52 Cod procedura civila cererea de interventie principala.
In fata instantei de fond a fost administrata la cererea partilor proba cu inscrisuri, proba cu declaratiile de martor si interogatoriul paratului.
Analizand actele dosarului, prima instanta a retinut ca, reclamanta si paratul au convietuit dupa desfacerea casatoriei, relatie care isi produce efectele si in prezent, urmarea fiind reprezentata de faptul ca, din aceasta relatie, a mai rezultat un copil, respectiv minora Gramescu Larisa Daniela.  S-a mai retinut ca la achizitionarea apartamentului, reclamanta a avut o cota de contributie de 80 %, chiar daca numai paratul figureaza inscris in contractul de vanzare-cumparare in calitate de cumparator. Desfacerea casatoriei, a retinut instanta de fond, nu impune imparteala bunurilor, astfel ca, fostii soti pot sa ramana impreuna proprietari asupra bunurilor comune si sa ceara transformarea starii de devalmasie in coproprietate.  Prin urmare, desi concubinii nu beneficiaza de prezumtia de comunitate prevazuta  de art. 30 Codul  familiei, aceasta nu este de natura sa impiedice cu nimic constatarea expresa sau tacita ca bunurile s-au dobandit pentru a fi proprietate lor indiviza in raport de contributia fiecaruia indiferent pe numele caruia dintre acestia a fost achizitionat bunul.
Instanta de fond, avand in vedere perioada indelungata de concubinaj intervenita imediat dupa desfacerea casatoriei, dovedita si recunoscuta de concubini a constatat interesul legitim al reclamantei in promovarea prezentei actiuni si pentru protejarea lui a constatat ca este posibila promovarea actiunii in constatarea existentei unui drept al reclamantei si a retinut in favoarea reclamantei o cota de contributie de 80 % la dobandirea bunului imobil apartament - cota ce nu a fost contestata de parat.
In ceea ce priveste cerea de interventie principala, instanta a apreciat ca intervenientii nu au facut din anul 2003 si pana in prezent nici un demers pentru a intra in posesia imobilului, iar aceasta imprejurare este dovedita si de faptul ca nu figureaza inscrisi nici la asociatia de proprietari si nici in contractele de utilitati.  Instanta de fond nu a dat eficienta contractului de vanzare cumparare invocat de intervenienti in conditiile in care s-a constatat ca exista contributia ambilor soti la dobandirea apartamentului indiferent pe numele caruia dintre ei a fost achizitionat bunul.  De asemenea, s-a retinut ca, reclamanta si paratul beneficiaza de prezumtia legala de coproprietate in devalmasie, deoarece intre parti nu a intervenit partajul care sa puna capat dreptului de proprietate comuna si care a inceput sa curga de la data desfacerii casatoriei.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, in termenul legal, intervenientii. Recursul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Neamt sub nr.2496/RC/2006 (889/103/2006). 
In recursul declarat, intervenientii au criticat sentinta, atat pe motive de nelegalitate, cat si pe motive de netemeinicie si au preciza urmatoarele:
- in mod nelegal s-a stabilit ca reclamanta are o cota de contributie de 80% la dobandirea bunului imobil, in conditiile in care s-a facut dovada conform contractului de vanzare-cumparare nr.1126/1998 ca paratul a dobandit in mod exclusiv dreptul de proprietate asupra acestuia fiind necasatorit la momentul incheierii actului;
- instanta de fond a pronuntat o hotarare fata de o persoana cu o identitate falsa, reclamanta nu se mai numeste Gramescu Mioara , ci Ifteme,  intrucat, prin sentinta civila nr.1059/1996 pronuntata de Judecatoria Barlad s-a dispus revenirea sa la numele avut anterior incheierii casatoriei;
- instanta de fond a facut o aplicare gresita a articolului 1203 Cod civil, care prevede prezumtia dobandirii bunului prin contributie materiala egala - argumentand totodata ca relatiile de concubinaj ar determina prezumtia de comunitate de bunuri;
- instanta de fond face o grava confuzie in ceea ce priveste dreptul de proprietate in devalmasie, acesta fiind exceptional ti caracterizand doar dreptul de proprietate asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei, iar continuarea convietuirii cu fosta sotie a paratului nu este creatoare de drepturi in domeniul dreptului familiei si nici necunoasterea legii nu poate fi invocata;
- imobilul ce face obiectul prezentei cauze, a fost dobandit prin cumparare de catre parat si este bunul propriu al acestuia, iar partajarea pe cale judiciara este imposibila;
- instanta de fond nu a facut diferenta intre concepte juridice diferite  - constatarea existentei unui drept -  si actiunea in realizarea acestuia;
- din analiza probatoriului administrat a rezultat o situatie de fapt complet eronata, iar pretinsul drept al reclamantei asupra imobilului este cel putin un drept de creanta si nu un drept real asa cum este dreptul de proprietate;
- faptul ca o persoana a pus la dispozitia concubinului o suma de bani pe care a investit-o in cumpararea unui apartament confera aceluia numai un drept de creanta si nu dreptul de proprietate;
Fata de motivele expuse, intervenientii solicita admiterea recursului declarat, considerand ca instanta de fond in mod nelegal a admis actiunea reclamantei in conditiile in care pretinsul drept de creanta al reclamantei putea fi valorificat printr-o actiune in realizare, iar actiunea in constatare intemeiata pe dispozitiile  art.111 Cod procedura civila este inadmisibila. Pe cale de consecinta solicita casarea sentintei si rejudecand cauza solicita admiterea cererii de interventie in interes propriu si sa se constate ca intervenientii sunt proprietarii imobilului in litigiu.
Prin intampinarea formulata reclamanta a precizat ca intervenientii incearca sa induca in eroare instanta de judecata , nefiind in masura sa faca diferenta intre proprietatea in devalmasie reglementata de codul familiei  si proprietatea indiviza comuna reglementata de codul civil. Astfel, reclamanta arata ca actiunea in constatare poate fi introdusa de orice persoana care solicita constatarea existentei unui drept.  Actiunea formulata are un caracter interogatoriu, prin care reclamanta cheama in judecata o alta persoana , fata de care se cere sa i se constate un drept care i-ar putea fi eventual contestat. Reclamanta mentioneaza ca are calitate procesuala activa in speta, interesul constand in dreptul de a cere concursul justitiei pentru protectia interesului sau, si mai arata ca desi concubinii nu pot beneficia de prezumtia de comunitate de bunuri poate, insa sa solicite constatarea expresa sau tacita ca bunurile s-au dobandit pentru a fi proprietatea lor indiviza , in raport de contributia fiecaruia , indiferent pe numele caruia a fost achizitionat bunul. Pe cale de consecinta, reclamanta considera ca este legala si temeinica sentinta recurata si solicita respingerea recursului ca nefondat
Examinand recursul declarat in raport de motivele invocate , dar si din oficiu in considerarea dispozitiilor  art. 304 ind. 1 Cod procedura civila se constata ca este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente:
In fapt, la data de 24.03.1998 prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1126 de B.N.P. Balan Dorina paratul a dobandit dreptul de proprietate asupra bunului imobil apartament situat in municipiul Piatra Neamt, str. M Eminescu , nr.14 bl, E1 sc A, et. II, ap.9. La momentul la care imobilul a fost dobandit de catre parat acesta nu era casatorit, devenind unic proprietar asupra bunului, care a intrat in patrimoniul propriu al sau, deoarece prin sentinta civila nr.7069/1995 casatoria incheiata cu reclamanta fusese desfacuta. Prin urmare, se constata ca instanta de fond in mod corect a constatat ca intre parti proprietatea in devalmasie a incetat la data desfacerii casatoriei, si bunului dobandit  dupa acest moment nu ii este aplicabil regimul juridic al bunurilor comune prevazut de art. 30 Codul Familiei.
In ceea ce priveste constatarea instantei de fond conform careia bunului ii sunt aplicabile dispozitiile care reglementeaza regimul juridic al proprietatii comune se apreciaza ca printr-o astfel de interpretare s-a facut o nelegala apreciere a probelor administrate. Astfel, faptul ca un concubin a pus la dispozitia celuilalt o suma de bani pe care acesta a folosit-o pentru cumpararea unui bun ii confera imprumutatorului doar un drept de creanta impotriva concubinului pe numele caruia a fost incheiat actul de dobandire, dar nu un drept de coproprietate asupra bunului respectiv. Aceasta solutie se impune cu atat mai mult cu cat nu se modifica regimul juridic al bunului nici daca ulterior a intervenit casatoria partilor.
 Interpretarea  mentionata se apreciaza ca este cea corecta in conditiile in care bunul imobil a fost si transcris in registrul de transcriptiuni si a devenit opozabil erga omnes doar in ceea ce-l priveste pe parat. Ori este inadmisibil ca ulterior doar datorita unei contributii a altei persoane la achizitionarea bunului sa fie modificat si regimul juridic. In aceasta modalitate ar fi afectat principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice civile - in conditiile in care bunul a si intrat in circuitul civil prin vanzarea ulterioara care a intervenit - si ar fi data  posibilitatea fiecaruia dintre cei care au convietuit cu o alta persoana sa solicite sa se constate ca au calitatea de coproprietar. Mai mult proprietatea nu poate sa fie influentata ca drept exclusiv si absolut de contributia cu o suma de bani la dobandirea bunului, caz in care in mod evident reclamanta nu este indreptatita decat sa solicite in favoarea sa un drept de creanta in contradictoriu cu paratul pentru suma ce i-a acordat-o la cumpararea imobilului. Daca s-ar interpreta in sens contrar ar insemna sa se accepte ideea ca o situatie de fapt cum este concubinajul este de natura sa schimbe o situatie juridica unanim recunoscuta cum este dreptul de proprietate.
Fata de considerentele expuse, se constata ca instanta de fond a facut o interpretat gresit  probele administrate si a dat sentinta cu aplicarea gresita a legii, iar pe cale de consecinta devin incidente dispoz.art.304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila , care determina admiterea recursului, in considerarea art.312 alin 1 teza I Cod procedura civila si modificarea in totalitate a sentintei recurate.
Pe fondul cauzei, tribunalul va dispune pentru motivele anterior expuse respingerea actiunii in constatare formulata de reclamanta ca nefondata si nu ca inadmisibila cum au solicitat intervenientii.  Avand in vedere ca prin obiectul dedus judecatii reclamanta a solicitat sa se constate ca are calitatea de coproprietar,  tribunalul constata ca aceasta justifica un interes legitim si actual care determina necesitatea solutionarii cauzei cu antamarea fondului si nu pe exceptia inadmisibilitatii. Este adevarat ca reclamanta este indreptatita sa solicite pe calea actiunii in pretentii obligarea paratului la plata contravalorii sumei pe care a pus-o acestuia la dispozitie la momentul incheierii contractului de vanzare cumparare, insa aceasta nu inseamna ca este imposibil din punct de vedere juridic sa fie exercitata actiunea in constatare in conditiile in care sunt intrunite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art.111 Cod procedura civila. Actiunea in constatare interogatorie,  invocata in favoarea sa de catre reclamanta,  nu-si are aplicabilitate in speta, deoarece aceasta modalitate a actiunii in constatare intervine in situatia in care reclamanta s-ar indrepta impotriva unei persoane care ii contesta dreptul pe care-l are deja asupra bunului  pentru a se constata daca paratul ii recunoaste sau nu  dreptul invocat .Ori, in speta in favoarea reclamantei nu este recunoscut nici un drept si ca atare nu poate fi calificata actiunea ca fiind in constatare interogatorie. Actiunea dedusa judecatii este o actiune in constatare declaratorie pozitiva, reclamanta solicitand sa se constate in favoarea sa in contradictoriu cu paratul dreptul asupra unui bun imobil, drept care nu fusese anterior recunoscut printr-o alta modalitate admisa de lege.
In ceea ce priveste cererea de interventie formulata in cauza se retine ca prin aceasta, intervenientii, care au dobandit  de la parat dreptul de proprietate asupra bunului prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2155/2003 de B.N.P. Harbuz Irina, au solicitat sa se constate in contradictoriu cu reclamanta si paratul ca au calitatea de proprietari ai imobilului in litigiu.
Actiunea in constatare formulata de intervenienti devine admisibila in conditiile in care prin actiunea sa reclamanta le contesta implicit calitatea de cumparatori ai bunului doar de la parat. Fata de cauza actiunii, dar si datorita interesului urmarit se retine ca actiunea intervenientilor poate fi calificata ca fiind o actiune in constatare provocatorie, intrucat intervenientilor prin cererea dedusa judecatii de catre reclamanta le este cauzata o tulburare in exercitiul dreptului exclusiv si absolut, care este dreptul de proprietate si de aceea le cheama in judecata pe partile litigante din acest dosar - reclamanta si paratul - pentru a fi in masura sa-si valorifice pretentiile, sa-si dovedeasca dreptul, dobandit prin contractul de vanzare cumparare care produce efecte relative numai intre partile contractante. 
De aceea, actiunea formulata de catre intervenienti nu poate fi calificata ca fiind o actiune in constatare declaratorie, deoarece in aceasta din urma situatie, se urmareste recunoasterea dreptului asupra bunului imobil, ori, in cauza de fata dreptul exista in patrimoniul intervenientilor , insa efectele contractului se produc numai fata de parat , in conditiile care actele consensuale translative de proprietate sunt relative.  Mai mult, dreptul intervenientilor trebuie sa fie opus si recunoscut si fata de reclamanta, care il contesta prin actiunea pe care a exercitat-o , iar daca intervenientii nu ar fi invocat sau nu ar fi demonstrat existenta dreptului asupra bunului nu ar fi fost in masura sa-l mai invoce ulterior in contradictoriu si cu reclamanta care nu a avut calitatea de parte in actul translativ de proprietate.
Avand in vedere motivele expuse, se va dispune, in considerarea dispozitiilor art.111 Cod procedura civila, admiterea actiunii in constatare provocatorie formulata de intervenienti  cu modificarea si sub acest aspect a sentintei recurate.  Aceasta, deoarece instanta de fond a considerat nejustificat ca lipsa posesiei efective asupra bunului este de natura a determina pierderea dreptului de proprietate, desi aceasta sanctiunea poate interveni numai daca se implineste termenul prescriptiei achizitive in favoarea posesorilor si daca sunt intrunite conditiile pentru o posesie care sa indeplinesca toate cerintele prevazute de art.1846, 1847 Cod civil, ceea ce in speta nu s-a realizat.
Data fiind respingerea actiunii principale, tribunalul va dispune si inlaturarea dispozitiilor privind obligarea intervenientilor, care nu mai calitatea de parte litiganta cazuta in pretentii de la plata cheltuielilor de judecata efectuate in fata instantei de fond.
Tot ca efect al admiterii recursului, si a modificarii in totalitate a sentintei recurate in sensul respingerii actiunii principale si a admiterii cererii de interventie se va dispune obligarea reclamantei si a paratului in baza art.274 Cod procedura civila , la baza cheltuielilor de judecata generate de judecata in fond si efectuarea de catre intervenienti, constand in taxa de timbru si timbru judiciar.  Cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata va fi admisa, insa in parte, deoarece conform dispozitiilor art.3 lit.a din Legea nr.146/1997 taxa judiciara de timbru pentru actiunile in constare drept de proprietate intemeiate pe dispozitiile art.111 Cod procedura civila se timbreaza cu o taxa fixa - 18,30 lei la nivelul anului 2005 - .Aceasta, intrucat actiunea mentionata face parte din categoria actiunilor si a crerilor neevaluabile in bani.  In speta, prin actiunea in constatare dedusa judecatii nu se tinde la dobandirea in patrimoniu a unui drept si ca atare nu sunt aplicabile dispozitiile prevazute de art.6 lit. a din normele metodologice e aplicare a Legii nr.147/1997, care impun achitarea unei taxe de timbru la valoarea bunului pentru care se solicita constatarea dreptului de proprietate.