Anulare act administrativ-fiscal. Incidenta dispozitiilor art.49 alin.4 lit.b din Codul fiscal persoanelor fizice autorizate platitoare de TVA.

Anulare act administrativ-fiscal. Incidenta dispozitiilor art.49 alin.4 lit.b din Codul fiscal persoanelor fizice autorizate platitoare de TVA.

Prin sentinta nr.27/CA/2010 a Tribunalului Bihor, a fost respinsa ca nefondata actiunea precizata formulata de reclamantul M.D., in contradictoriu cu parata DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE BIHOR - ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE ORADEA, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, prin Decizia de impunere nr.63546/24.04.2009, emisa in baza Raportului de inspectie fiscala nr. 63545/24.04.2009, s-au stabilit in sarcina PFA M.D. obligatii de plata la bugetul de stat in suma totala de 5.516 lei, din care 1.107 lei impozit pe venit, 4.385 lei majorari de intarziere aferente si 24 lei penalitati de intarziere aferente.
Considerand ca parata, in mod nelegal, nu i-a dedus cheltuiala de 12.400 lei, pe baza facturii emise in decembrie 2004 si achitata in anul 2005, reclamantul a contestat actele administrativ-fiscale emise pe seama sa, motivand ca documentul justificativ pentru inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor este factura fiscala, si nu documentul de incasare/plata.
Potrivit disp. art.49 al.4 lit.b din Legea nr.571/2003, in varianta existenta in momentul efectuarii operatiunilor contabile si a emiterii actelor administrativ-fiscale atacate, cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: _b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.
Instanta a mai retinut ca suma de 12.400 lei, din factura seria BHVGE nr.833360/23.12.2004, invocata de catre reclamant, a fost achitata prin Ordinul de plata nr.8/06.01.2005. Prin urmare, factura a fost emisa si inregistrata in contabilitate in anul 2004 si a fost achitata in anul urmator, respectiv 2005, astfel incat s-a apreciat ca parata, in mod corect, a retinut ca nu este indeplinita conditia prevazuta de art.49 al.4 lit.b din Legea nr.571/2003 privind deducerea cheltuielilor aferente veniturilor, neputandu-se deduce aceasta cheltuiala din venitul anului 2004, suma de 12.400 lei reprezentand o cheltuiala care se deduce din venitul anului 2005.
Totodata, instanta a mai retinut ca sustinerile reclamantului, conform carora disp.art.49 al.4 lit.b din C.fiscal nu ii sunt aplicabile, sunt neintemeiate, intrucat textul de lege invocat nu face distinctie intre persoanele fizice autorizate carora le este aplicabila aceasta regula, neexcluzandu-le pe cele care sunt platitoare de TVA, textul art.49 al.4 lit.b C.fiscal fiind aplicabil tuturor persoanelor care desfasoara activitati independente, care tin evidenta contabila in partida simpla. Ori, conform disp. pct.1 din Ordinul Ministrului Finantelor nr.1040/2004, "contribuabilii care obtin venituri din activitati independente (cum este si cazul reclamantului n.n.) sunt obligati, potrivit prevederilor art. 49 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, denumita in continuare lege, sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla".
De asemenea, a apreciat ca nici sustinerile reclamantului, conform carora, in viziunea paratei, orice factura emisa intr-un an si achitata intr-un alt an este nedeductibila fiscal, nu pot fi retinute ca fiind intemeiate, intrucat parata nu a contestat nedeductibilitatea invocata, ci doar faptul ca nu poate fi deductibila din venitul anului 2004, aceasta cheltuiala deducandu-se din venitul anului in care factura a fost achitata, respectiv in cazul reclamantului anul 2005.
    Fata de aceste considerente si vazand in drept si dispozitiile Codului fiscal, instanta a respins ca nefondata actiunea formulata si a mentinut ca legale si temeinice actele administrativ-fiscale atacate, constatand ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre para