plangere ordonanta parchet

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 06.01.2010 sub nr. 15/230/2010,  petenta C.V. a formulat plangere impotriva rezolutiei procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi din 02.11.2009, data in dosarul nr.  69/P/2009 si a ordonantei nr. 603/II/2/2009 prin care s-a solutionat in baza art. 278 C.p.p. plangerea formulata de petenta impotriva rezolutiei procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi, data in dosarul nr. 69/P/2006.Plangerea formulata de petenta la instanta impotriva celor doua rezolutii este prevazuta ca si cale de control judiciar a solutiilor date de procuror prin dispozitiile art. 2781 C.p.p, sens in care instanta va verifica in limitele investirii solutiile invocate de petent, care nu arata temeiul juridic al actiunii sale. In motivarea plangerii, petenta a aratat ca la data de 06.01.2009, invinuitul, fiind paznic de vanatoare i-a impuscat doi caini de rasa, in apropierea casei nepotului sau, D. T., unde acestia se aflau.A sustinut petenta ca in mod nejustificat si fara nici un motiv legal, s-a retinut in rezolutia procurorului ca cei doi caini se aflau pe fondul de vanatoare, intrucat in momentul in care acestia au fost impuscati se aflau in imediata apropiere a casei de locuit a nepotului sau, acestia scapand din tarcul in care erau tinuti , pentru a li se face curatenie si profitand de faptul ca i-a surprins liberi, invinuitul i-a impuscat.A mentionat petenta ca nu este adevarat ca animalele ar fi fost agresive, sustinand ca acesti caini nu au atacat niciodata pe nimeni, erau caini tinuti in curte si prietenosi si nu exista nici un motiv pentru a fi impuscati. Petenta a invederat ca rezolutia data de procuror s-a bazat pe declaratiile mincinoase ale celor 2 martori, propusi de invinuit si nu este adevarata sustinerea acestuia, in sensul ca si-ar fi exercitat atributiile de serviciu, intrucat nu intra in atributiile sale sa impuste cei 2 caini care se aflau in fata casei.Totodata petenta a mentionat ca nici mentiunea ca cei 2 caini erau hoinari, nu este reala intrucat acestia erau tinuti intr-un tarc special amenajat, erau vaccinati, sterilizati si aveau crotal in urechi.De asemenea, a mentionat ca in declaratiile date de invinuit, acesta a mentionat ca erau 4 caini, dar cu toate acestea doar ai sai au fost impuscati si ca in mod nelegal s-a apreciat ca unul din caini a murit pe drum, intrucat acesta, desi ranit a ajuns la domiciliul nepotului sau.A mai aratat ca in urma cercetarilor efectuate, agentii de politie au constatat ca cei doi caini au fost impuscati in apropierea casei si nu pe fondul de vanatoare, aspect recunoscut de altfel si de invinuit , in prezenta anumitor martori , care ulterior au refuzat sa mai depuna marturie in acest sens.Din oficiu, instanta a solicitat dosarul de urmarire penala nr. 69/P/2009 in care s-au dat cele doua rezolutii.Analizand probatoriul administrat in faza de urmarire penala, instanta constata nelegale si netemeinice solutiile adoptate de procurorul si Prim- procuroul Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi, pentru urmatoarele considerente:Se constata ca procurorul de caz a dispus incetarea urmaririi penale pe motiv ca invinuitul a folosit arma de serviciu in cadrul perimetrului sau de activitate si a executat focuri de arma in aceeasi  zona, procurorul bazandu-se in acest sens pe declaratiile  martorilor N. M. C. si P. T. M.In consecinta, procurorul a apreciat ca in temeiul art. 19 alin. 3 din legea nr. 407/2006 privind fondul cinergetic, cainii impuscati de invinuitul C. I.erau salbaticiti sau hoinari, fiind gasiti pe fondul de vanatoare, iar acestia " se impusca fara restrictii si fara obligarea la despagubiri", iar fapta nu constituie infractiune. Or, din coroborarea probelor administrate in dosarul de urmarire penala, este evident ca solutia procurorului este si nelegala si netemeinica intrucat: - procurorul , fara temei a considerat ca impuscarea cainilor s-a facut pe fondul de vanatoare, sens in care a retinut doar declaratiile martorilor N. M. C. si P. T. M., martori care apar ca fiind subiectivi de vreme ce sunt colegi vanatori cu invinuitul iar politistii care s-au ocupat de caz din cadrul Postului de Politie Bradesti si Politia Filiasi nu i-au identificat ca fiind martori oculari la fapta invinuitului si, mai mult, desi sunt probe evidente ca impuscarea cainilor s-a facut in fata locuintei numitului D. T., intr-o zona in care se afla si constructii si la o distanta de cel mult 70-80 m de curtea locuintei acestuia, unde cainii erau tinuti in tarc iar in acest sens stau nu doar declaratiile martorilor D. T., B. M. C., S. I. si T. I. cat mai ales procesul verbal de cercetare la fata locului aflat la filele nr. 13 dosar de urmarire penala si respectiv schita intocmita de organul de cercetare R. I. din care rezulta in mod cert ca inculpatul a impuscat cainii in fata locuintei numitului D. T. , la o distanta de cel mult 80 de metri, intr-o zona de constructii ce poate fi situata in intravilanul loc. Bradesti , procurorul nu a facut niciun minim de probatoriu pentru a constata daca  intr-adevar terenul era in intravilanul sau extravilanul localitatii, de vreme ce terenul intravilan  nu face parte din fondul cinergetic potrivit dispozitiilor art. 1 lit. i din Legea nr. 407/2006 si, prin urmare, nici din fondurile de vanatoare de vreme ce fondurile de vanatoare se constituie in cadrul fondului cinegetic, potrivit dispozitiilor art. 1 lit. g si art. 5 din aceeasi lege si astfel invinuitul nu avea voie sa impuste nici macar cainii salbaticiti sau hoinari, de vreme ce impuscarea acestor caini in intravilanul localitatii se face doar in conditiile art.34 din aceeasi lege, pe care le redam" Pe suprafetele din intravilan, in zona strict protejata si in zona tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", recoltarea exemplarelor din speciile de fauna salbatica si a cainilor fara stapan se realizeaza, in conditiile legii, de gestionarul din zona respectiva pe baza unui contract de prestari de servicii, la solicitarea consiliului local sau a administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific al acesteia, dupa caz.", deci doar in baza unui contract de prestari servicii. In concluzie, nu s-a determinat daca terenul pe care s-au impuscat cainii era intravilan, situatie in care, impuscarea oricarui caine presupunea un contract de prestari servicii si, mai mult, instanta constata ca schita inaintata de AGVPS Dolj  nu are nicio relevanta juridica de vreme ce incalca legea amintita, incluzand in fondul de vanatoare si terenurile intravilane ale localitatilor.Pe de alta parte, procurorul a dat relevanta juridica doar declaratiilor martorilor N. M. C. si P. T. M., or, declaratiile acestor martori nu doar ca apar subiective, in calitate de vanatori si  astfel apropiati ai invinuitului, ce are calitatea de paznic de vanatoare , dar apar subiective si datorita faptului ca niciunul dintre martorii oculari sau martori ce cunosc indirect faptele, audiati de politisti, respectiv D. T., B.M. C., S. I.si T. I. nu fac vorbire despre prezenta lor anterior , concomitent sau ulterior savarsirii faptelor si nici macar invinuitul C. I. nu face vorbire despre prezenta lor in prima declaratia data in fata organului de  cercetare penala in data de 18.05.2009.Nici procurorul si nici organele de cercetare penala nu l-au audiat pe numitul U. I. aflat in statia GPL din apropierea savarsirii faptelor si nici pe baiatul care vindea la aceasta statie GPL, ce par a fi martori oculari ai intamplarilor si despre care martorul T. I. afirma ca s-au aflat cu invinuitul inainte ca acesta sa mearga sa impuste cainii. Declaratia acestor martori este esentiala nu doar pentru a vedea imprejurarile in care inculpatul a actionat ci si a stabilirii faptului ca invinuitul putea sa-si dea seama ca adesti caini nu sunt nici salbaticiti, nici hoinari de vreme ce martorul T. I., arata in declaratia sa ca a aflat de la U. I. ca invinuitul C. C., in timp ce se afla cu ei,( in statia GPL), a vazut cei 2 caini care au iesit de la D. T. si alergau in fata casei pe un teren viran, a luat masina proprietate personala si s-a deplasat dupa cei 2 caini pe care i-a impuscat.Este eronata aprecierea procurorului ca animalele impuscate de invinuit respectiv cei 2 caini ai partii vatamate se impusca fara restrictii si fara despagubiri daca se afla pe un fond de vanatoare de vreme ce acestia nu sunt nici salbaticiti, nici hoinari, intrucat un caine  salbaticit este cel care in anumite imprejurari a ramas fara grija stapanului sau si  s-a intors in mod instinctiv la un mod de viata naturala , ce nu presupune grija sau supravegherea vreunei persoane,  iar un caine hoinar este un caine care nu are stapan si peregrineaza dintr-un loc in altul. Or, cainii in speta nu sunt nici salbaticiti, nici hoinari, erau in grija cuiva si chiar daca auz ramas nesupravegheati si ar fi intrat pe un fond de vanatoare, invinuitul avea obligatia de a depune minime diligente pentru a fi sigur ca acesti caini nu sunt in grija, proprietatea sau detinerea vreunei persoane. Or, se observa in speta de fata ca acesti caini au fost impuscati in fata locuintei in care isi aveau tarcul, dupa ce au iesit din curte, deoarece persoana care avea grija de ei le facea curat in tarcul in care erau tinuti. Or, in imprejurarile in care in  apropiere erau gospodarii omenesti, dimpotriva invinuitul avea obligatia sa efectueze demersuri mai ample pentru a constata ca acesti caini nu au stapan, sunt salbaticiti sau hoinari.Cu privire la aceste demersuri care circumscriu atitudinea subiectiva a invinuitului, se impune audierea martorilor oculari, U. I.si baiatul de la statia GPL, confruntarea martorilor audiati deja, cei propusi de invinuit si cei identificati de organul de cercetare penala intrucat un caine al carui proprietar este identificat sau identificabil nu poate fi impuscat nici macar pe un fond de vanatoare, aceasta fapta nefiind exceptata prin dispozitiile art. 19 alin. 3 din Lg. 407/2006, de a fi infractiune .Totodata trebuie spus ca intrucat Legea 407/2006 sanctioneaza contraventional urmatoarele fapte savarsite de proprietarii sau detinatorii de caini,
lasarea libera a cainilor de vanatoare sau a celor insotitori de turme sau cirezi in fondurile de vanatoare, altfel decat vaccinati sau dehelmintizati;
circulatia persoanelor sau a mijloacelor de transport insotite de caini liberi, legati sau captivi, care apartin altor categorii decat cainii de vanatoare sau insotitorii de turme sau cirezi, altfel decat vaccinati sau dehelmintizati;
permiterea insotirii, in fondurile de vanatoare, a turmelor si cirezilor, precum si a mijloacelor de transport de orice fel, de caini care nu poarta jujeu;
circulatia, pe fondurile de vanatoare, a persoanelor insotite de caini, fara a fi purtati in lesa, din alte rase decat cele admise la vanatoare in Romania;
permiterea insotirii turmelor si cirezilor de catre caini insotitori al caror numar este mai mare de trei in zona de munte, de doi in zona de deal si de unul la campie si acest lucru inseamna  intr-adevar ca pot fi trasi la raspundere contraventionala, dar totodata intaresc concluzia ca nu orice caine gasit pe un fond de vanatoare este un caine hoinar sau salbaticit. Instanta considera, fata de  dispozitiile Legii nr. 407/2006, in ansamblu si de toate situatiile in care avem  raspunderea contraventionala a proprietarilor cainilor si in care, asa cum se deduce, proprietarul cainelui este identificat sau identificabil, ca nu se poate proceda la impuscarea cainelui fiindca pe de-o parte nu se poate invoca ca acesta ar fi hoinar sau salbaticit si prin urmare nu urmeaza regimul juridic al acestora din urma, iar pe de alta fiindca legea nu prevede sanctiunea complementara a impuscarii cainelui / cainilor contravenientului , prin urmare in acest caz impuscarea cainelui va angrena raspunderea civila si penala a vanatorului sau a personalului cu atributii de paza si ocrotire a vanatului de pe fondul de vanatoare respectiv ori a personalului tehnic de specialitate imputernicit al gestionarului fondurilor de vanatoare care a deschis focul.Prin urmare, chiar daca detinatorul sau proprietarul cainilor din speta ar fi incalcat anumite obligatii legale ce le avea privind adapostirea, detinerea si supravegherea acestora, nici in temeiul Legii nr. 407/2006 si nici al dispozitiilor OUG nr. 55/2002, nu dadeau dreptul invinuitului sa -i impuste.In concluzie, in temeiul art. 278 indice 1 alin. 8 lit. b C.p.p., instanta va admite plangerea petentei C. V. , va desfiinta rezolutia procurorului si a prim procurorului de pe langa Judecatoria Filiasi, va dispune redeschiderea urmaririi penale fata de invinuitul C. I.pentru infractiunile de distrugere si uz de arma letala fara drept, prev. de art. 217 alin. 1 C.p. si art. 39 rap. la art. 136 din Legea 295/2004 si trimiterea cauzei la procuror pentru a constata urmatoarele fapte:- daca locul unde au fost impuscati cainii partii vatamate este situat in extravilanul sau intravilanul localitatii Bradesti, jud. Dolj; daca invinuitul anterior impuscarii cainilor a efectuat vreun demers pentru a identifica stapanii acestora; imprejurarile in care s-au comis faptele, identificarea si audierea martorilor oculari. In acest scop, dupa redeschiderea urmaririi penale se vor administra urmatoarele mijloace de proba: adresa la Consiliul Local Bradesti sau Comisia Locala de Fond Funciar Bradesti pentru a indica in ce cvartal, tarla si parcela se afla locul identificat de organul de cercetare penala prin schita , ca fiind locul impuscarii cainilor si daca acest teren este intravilan sau extravilan; in cazul in care la punctul anterior se raspunde ca terenul este intravilan, sa se depuna la dosar hotararea Consiliului Local si celelalte documente justificative ale acestui fapt ( schita de delimitare a terenului intravilan, harti cadastrale, s.a.m.d) audierea in calitate de martor a numitului U. I., martor ocular aflat in incinta statiei GPL; identificarea si audierea in calitate de martor a celeilalte persoane de sex masculin, martor ocular , aflat in incinta aceleiasi statii; confruntarea acestor martori  U. I.si cealalta persoana din incinta statiei GPL- precum si a martorilor T. I., S. I., D. T., B.M. C. cu martorii N. M. C. si P.T. M., privitor la locul unde au fost impuscati cainii si persoanele care au fost de fata in calitate de martori oculari; orice alt mijloc de proba necesar solutionarii corecte a cauzei.Se observa ca prin administrarea acestor mijloace de proba, se va solutiona corect si pe fond actiunea penala formulata impotriva invinuitului, atat pentru savarsirea infractiunii de distrugere, cat si pentru infractiunea de uz de arma letala, fara drept, ce se afla in concurs ideal , avand in vedere considerentele prezentei sentinte.In temeiul dispozitiilor art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.In baza art. 2781  alin. 8 lit. b C.p.p.Admite plangerea formulata de petenta C. V. in contradictoriu cu intimatul C. I. Desfiinteaza rezolutia procurorului nr. 69/P/2009 din 02.11.2009 si ordonanta nr. 603/II/2/2009 din 08.12.2009.Dispune redeschiderea urmaririi penale fata de invinuitul C.I. pentru infractiunile de distrugere si uz de arma letala fara drept, prev. de art. 217 alin. 1 C.p. si art. 39 rap. la art. 136 din Legea 295/2004.Dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a constata urmatoarele fapte:- daca locul unde au fost impuscati cainii partii vatamate este situat in extravilanul sau intravilanul localitatii Bradesti, jud. Dolj; daca invinuitul anterior impuscarii cainilor a efectuat vreun demers pentru a identifica stapanii acestora; imprejurarile in care s-au comis faptele, identificarea si audierea martorilor oculari. In acest scop, dupa redeschiderea urmaririi penale se vor administra urmatoarele mijloace de proba: adresa la Consiliul Local Bradesti sau Comisia Locala de Fond Funciar Bradesti pentru a indica in ce cvartal, tarla si parcela se afla locul identificat de organul de cercetare penala prin schita , ca fiind locul impuscarii cainilor si daca acest teren este intravilan sau extravilan; in cazul in care la punctul anterior se raspunde ca terenul este intravilan, sa se depuna la dosar hotararea Consiliului Local si celelalte documente justificative ale acestui fapt . audierea in calitate de martor a numitului U. I., martor ocular aflat in incinta statiei GPL; identificarea si audierea in calitate de martor a celeilalte persoane de sex masculin, martor ocular , aflat in incinta aceleiasi statii; confruntarea acestor martori - U. I. si cealalta persoana din incinta statiei GPL- precum si a martorilor T. I., S. I., D. T., B. M. C. cu martorii N. M. C. si P.T. M., privitor la locul unde au fost impuscati cainii si persoanele care au fost de fata in calitate de martori oculari; orice alt mijloc de proba necesar solutionarii corecte a cauzei.In baza art. 192 alin. 3 C.p.p.Cu recurs in termen de 10 zile de la pronuntare.