Clauza rezolutorie. Regimul juridic al unui imobil dobandit de soti in anul 1932, anterior intrarii in vigoare a Codului Familiei din anul 1954, care instituie regimul devalmasiei. Interpretarea mentiunii cumpararii in solidar existenta in cuprinsul ...
(Decizie nr. 964 A din data de 24.09.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)DOSAR NR. 7948/303/2007
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 964 A
SEDINTA PUBLICA DIN : 24.09.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :
PRESEDINTE : IULIAN PANAIT
JUDECATOR : IULIA LACRAMIOARA MANEA
GREFIER : GEORGE FLORENTIN BALTARETU
Pe rol solutionarea apelului de fata formulat de apelanta parata L.M.V., impotriva sentintei civile nr.7347/14.11.2007, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in contradictoriu cu intimatul reclamant MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns apelanta parata L.M.V. prin avocat, lipsind intimatul reclamant MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care:
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, solicita respingerea cererii de majorare a onorariului de expert, avand in vedere faptul ca nu se justifica aceasta cerere.
Tribunalul, deliberand, respinge cererea de majorare a onorariului de expert, avand in vedere faptul ca nu a facut dovada cheltuielilor efectuate, astfel ca nu se justifica aceasta cerere.
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, avand cuvantul invedereaza instantei ca nu are cereri prealabile de formulat si probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda partii prezente cuvantul pe apelul declarat.
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, avand cuvantul, solicita instantei admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea sentintei atacata ca fiind netemeinica si nelegala, pentru considerentele avute in vedere prin motivele de apel, fara cheltuieli de judecata. Solicita amanarea pronuntarii.
Tribunalul retine apelul in pronuntare, urmand a aprecia daca se impune amanarea pronuntarii.
T R I B U N A L U L
Deliberand asupra apelului civil de fata, retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 7347/14.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul civil nr. 7948/303/2007, a fost respinsa cererea de repunere pe rol ca neintemeiata; a fost admisa actiunea formulata de reclamanta MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL in contradictoriu cu parata L.M.V.; s-a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, in sensul ca imobilul ce a facut obiectul contractului mentionat, respectiv teren in suprafata totala de 433,5 mp va reveni in patrimoniul reclamantei iar reclamanta a fost obligata sa restituie paratei suma de 59940 lei , achitata cu titlu de pret si contravaloarea lucrarilor edilitare.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 la data de 14.03.2006, reclamantul Municipiul Bucuresti prin Primarul General a chemat in judecata pe parata L.A., solicitand instantei sa se constate rezolutiunea (rezilierea) contractului nr.2822/1934 incheiat intre Primaria Municipiului Bucuresti si autorii reclamantei, M.Lt.N.N. si Lt.N.N., privind imobilul situat in comuna suburbana Militari, strada E colt cu strada B, actual General Macarovici nr. l, sector 6 si sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in baza clauzei speciale prevazuta de litera g din contract coroborata cu dispozitiile prevazute la litera f, cumparatorul recunostea ca nu avea in momentul incheierii contractului nicio proprietate personala in Bucuresti si nici nu a vandut vreo proprietate personala de la 1921 si pana la data autentificarii contractului. In situatia in care se va dovedi ca aceasta declaratie nu a fost reala sau ca actele depuse la dosar nu corespundeau realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea contractului.
Reclamantul a mai aratat ca, prin contractul de vanzare cumparare incheiat in data de 28.01.1932, intre Societatea comunala pentru construirea de locuinte ieftine din Bucuresti, autorii paratei cumparasera imobilul situat in Bucuresti, strada Sebastian nr.212, compus din curte si casa in suprafata de 119 mp, astfel ca la data incheierii contractului de vanzare cumparare pentru imobilul din strada Macarovici nr.l, autorul paratei avea in proprietate un alt imobil. Aceste aspecte rezulta din certificatul de mostenitor nr.213/22.05.1959, din care rezulta ca de pe urma defunctului Nicolae Ninoiu au ramas doua imobile, unul situat in strada Macarovici nr.l si ? din imobilul situat in strada Sebastian nr.212.
Prin decizia nr.l572/1961 a Sfatului Popular-Raion VI Lenin din Bucuresti, s-a dispus preluarea in patrimoniul statului, in baza Decretului nr.234/1951 si sentintei nr.9706/1959 a Tribunalului Popular VI Lenin, a imobilului corp A, parter, in suprafata de 237,32 mp si teren in suprafata de 400 mp din strada General Macarovici nr. 1.
Prin decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti, imobilul a fost retrocedat in proprietatea paratei.
Parata a depus intampinare la data de 06.04.2006, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
A precizat parata ca actiunea de fata a fost generata de influenta pe care au exercitat-o fostii chiriasi, parati in dosarul nr. l1370/2002, asupra reclamantei. Acestia au depus la Primaria Municipiului Bucuresti o cerere prin care au solicitat ca aceasta institutie sa exercite calea de atac a revizurii cu privire la decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IlI-a Civila.
In cererea de revizuire au fost invocate motive de nelegalitate a titlului de proprietate al paratei, identice cu cele din procesul de fata, iar instanta a respins cererea de revizuire ca inadmisibila.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive, parata a aratat ca potrivit disp.art.1890 Cod civil, in vigoare, fara nicio restrictie la data incheierii contractului de vanzare cumparare prescriptia, atat cea extinctiva cat si cea achizitiva se implineste la trecerea unui termen de 30 de ani si pentru actiunile personale.
Conform art.1845 Cod civil, de asemenea in vigoare in 1934, statul, stabilimentele publice si comunale, in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si ca si acestia le pot opune.
Contractul de vanzare cumparare ce face obiectul prezentului litigiu a fost incheiat in 1934 cu privire la un teren aflat in domeniul privat al statului, iar pretinsa declaratie nereala a fost facuta la data incheierii contractului prin chiar contractul de vanzare cumparare.
Ulterior, pe terenul cumparat a fost edificata constructia care a constituit scopul incheierii contractului de vanzare cumparare.
A mai precizat parata ca potrivit art.9 alin.2 din Decretul nr. 167/1958, act normativ cu caracter imperativ, momentul de la care incepe sa curga termenul general de prescriptie pentru actiunile privind anularea unui act juridic pe motiv de viclenie este de 18 luni de data facerii actului.
Potrivit art.35 din Decretul nr. 167/1958, se aplica termenul care se implineste mai repede, si anume cel calculat cu incepere de la data intrarii in vigoare a Decretului nr. 167/1958, astfel incat la data formularii cererii termenul de prescriptie era implinit.
Pe fondul cauzei, parata a precizat ca la data incheierii contractului de vanzare cumparare erau in vigoare prev. art. 1223-1293 Cod civile precum si ale legii cu privire la casatoria militarilor din 1931. Potrivit acestor norme juridice generale, regimul legal al casatoriei putea fi cel dotal sau cel stabilit de parti prin contractul de casatorie. Potrivit legii speciale, ofiterii nu se puteau casatori decat in regimul juridic dotal.
In raport de aceste norme juridice nu erau incidente prevederile din Codul familiei care instituie regimul devalmasiei, intrucat acesta a intrat in vigoare in anul 1954. La data intrarii in vigoare a Codului familiei, care a transformat toate regimurile juridice matrimoniale anterioare in regimul juridic legal instituit prin Codul familiei, tatal paratei se recasatorise cu Ninoiu Ecaterina, iar actele supuse analizei au fost incheiate in timpul casatoriei cu prima sotie, M.N., care a decedat la data de 02.01.1942.
A mai precizat parata ca potrivit art.1287 Cod civil, partile pot stipula, prin contractul de casatorie, in afara regimului dotal asociatiunea prin care toate bunurile dobandite in timpul casatoriei devin proprietatea asociatiunii, la care contribuie ambii soti iar lichidarea activului se face la finele casatoriei prin impartirea bunurilor in cote egale intre asociati. In raport de aceste norme legale, parata a apreciat ca bunul dobandit sub regimul juridic de mai sus, urmeaza a fi considerat bun proprietate a asociatiunii si nu al persoanei.
In ceea ce priveste regimul juridic al solidaritatii mentionat in contractul de vanzare cumparare din 1934, parata a precizat ca mentiunea cumpararii in solidar existenta in cuprinsul actului de vanzare cumparare nu poate avea continutul clasic al solidaritatii, din raporturile obligationale, ci reprezenta doar o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate in coproprietate intre cumparatori. In cadrul coproprietatii, niciunul dintre coproprietari nu are decat un drept ideal de proprietate si nu unul exclusiv. De asemenea, coproprietatea trebuie sa rezulte in mod expres dintr-o norma legala speciala sau dintr-un act juridic.
In raport de aceste considerente, parata a precizat ca dobandirea casei din strada Sebastian nr.212 a fost facuta in conditiile unei coproprietati, care dureaza pe durata existentei casatoriei.
Parata a mai aratat ca in legea speciala de improprietarire din 1921 nu figurau interdictii exprese de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o atare proprietate, iar, in prezenta cauza, o asemenea operatiune juridica nu avusese loc, iar interdictia la care face referire contractul de fata nu era operanta.
Prin sentinta civila nr.2180/20.04.2006, a fost admisa exceptia prescrierii dreptului material la actiune si a fost respinsa cererea ca fiind prescrisa.
Prin decizia civila nr.98A din 26.01.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Bucuresti prin Primarul General impotriva sentintei civile nr.2880/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 6, dar prin decizia civila nr. 1278/19.06.2007 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IV-a Civila, a fost admis recursul formulat de recurentul reclamant Municipiul Bucuresti prin Primar General impotriva deciziei nr.98/26.01.2007, a fost casata decizia recurata, a fost admis apelul si a fost desfiintata sentinta civila nr.2880/2006 si trimisa cauza spre rejudecare la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti.
S-a retinut prin decizia de casare ca dreptul material la actiune al reclamantului nu s-a prescris, intrucat termenul general de prescriptie de 3 ani a inceput sa curga de la data luarii la cunostinta de catre Municipiul Bucuresti despre existenta unui alt imobil in patrimoniul cumparatorului la data perfectarii celuilalt contract de vanzare cumparare, in cadrul procesului ce a fost solutionat prin decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a III-a Civila si a carei actiune a fost introdusa la data de 12.08.2002.
Curtea a constatat ca la data de 18.07.2005, deci inlauntrul termenului de 3 ani, a fost formulata cerere de revizuire a deciziei civile nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a III-a Civila, aceasta actiune intrerupand cursul prescriptiei, conform art.16 alin.2 lit.b. A mai mentionat Curtea de Apel in decizia nr. 1278/2007 ca reclamantul a formulat prezenta cerere in care a solicitat desfiintarea contractului de vanzare cumparare ca urmare a indeplinirii conditiei rezolutorii mentionate in contract, data care se situeaza in interiorul noului termen de prescriptie, care a inceput sa curga dupa intrerupere.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 la data de 21.09.2007 sub nr.7948/303/2007.
La data de 31.10.2007, dupa sfarsitul sedintei de judecata, parata a depus cerere de repunere pe rol aratand ca nu a putut depune la dosar inscrisurile de care intelege sa se foloseasca si nici nu a luat cunostinta de inscrisurile depuse de partea potrivnica.
Instanta de fond a respins cererea de repunere pe rol pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.151 Cod procedura civila, pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Parata nu a depus la dosar odata cu cererea de repunere pe rol, alte inscrisuri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei.
In ceea ce priveste imprejurarea ca aceasta nu a fost prezenta la dezbaterea cauzei pe fond, aceasta nu este imputabila decat paratei, care avea obligatia, potrivit art.129 alin.l Cod procedura civila, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform disp.art.723 alin.l si sa-si probeze pretentiile si apararile.
De asemenea, potrivit art.116 Cod procedura civila, parata avea obligatia sa depuna la dosarul cauzei, odata cu intampinarea, toate inscrisurile de care intelegea sa se foloseasca in prezenta cauza. Parata avea posibilitatea sa depuna la dosar aceste inscrisuri pana la termenul de judecata din 31.10.2007, in conditiile in care cauza a avut primul termen de judecata la data de 06.04.2006 si a parcurs deja trei cicluri procesuale.
In ceea ce priveste inscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamant, acestea nu reprezinta decat doua adrese in legatura cu situatia juridica a imobilului, situatie juridica bine cunoscuta de parata si de care aceasta putea lua cunostinta daca ar fi fost prezenta la termenul din 14.11.2007 sau daca ar fi analizat aceste inscrisuri dupa ramanerea cauzei in pronuntare, in conditiile in care instanta a amanat pronuntarea doua saptamani.
Avand in vedere acestea, vazand si faptul ca parata nu a depus alte inscrisuri sau cereri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei, instanta a respins cererea de repunere pe rol ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, instanta a retinut ca instanta de recurs s-a pronuntat cu privire la temeinicia acestei exceptii, hotararea instantei de recurs fiind obligatorie pentru instanta de fond, conform art.315 Cod procedura civila.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat, reclamanta a vandut autorului paratei, Lt-Nicolae Ninoiu, parcela nr.117 din parcelarea poligonului de tragere situat in comuna suburbana Militari, strada E, colt strada B, cu urmatoarele vecinatati: la Rasarit, pe o lungime de 27,90 ml, se invecineaza cu lotul nr.l 16; la Apus, pe o lungime de 23,20 ml, se invecineaza cu strada E; la Nord, pe o lungime de 11 ml, se invecineaza cu strada B, iar la Sud, pe o lungime de 20 ml, se invecineaza cu lotul nr.l15. Suprafata parcelei este de 296,70 mp, in interiorul careia se va construi, conform conditiunilor stabilite la punctul nr.5 din prezentul contract si in conformitate cu regulamentul de constructii si alinieri al comunelor suburbane ce va fi in vigoare la data cand va incepe construirea de catre cei improprietariti. Pe langa aceasta suprafata s-a vandut o fasie de 136,8 mp, lovita de servitute ca sa ramana gradina de fatada, astfel incat suprafata totala vanduta a fost de 433,5 mp. Pretul vanzarii a fost de 8670 lei.
In contract s-a mai precizat contributia autorului paratei cu suma de 53.437,5 lei, reprezentand o contributie egala cu valoarea a o parte din lucrarile edilitare, intelegandu-se prin aceste lucrari alimentarea cu apa, pavajul strazilor, inclusiv trotuarelor, in limita sumei disponibile si lampi cu petrol pe strazi.
S-a mai mentionat in contract ca suma de 8670 lei reprezentand pretul vanzarii s-a achitat integral de catre cumparator la casieria municipiului Bucuresti, iar suma de 53.437,5 lei, reprezentand valoarea lucrarilor aferente parcelei vandute s-a achitat integral de catre cumparator la Casa de Depuneri si Consemnatiuni in contul si la dispozitia Primariei Municipiului Bucuresti, conform recipiselor nr.68983/927, nr.43858/928, nr.70431/928, nr. 1902/929, nr.37000/929, nr.72170/930, nr.6306/930 si nr.40798 ale Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
Prin contract partile au stabilit o clauza rezolutorie. Cumparatorul a recunoscut prin contract ca nu are la data incheierii actului nicio proprietate personala in Bucuresti si ca nici nu a vandut nicio proprietate a sa din 1921, data promulgarii legii de improprietarire pana la data autentificarii actului si oricand se va dovedi ca aceasta declaratie a cumparatorului nu a fost reala sau actele depuse la dosar nu corespund realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea acestei vanzari.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
La data incheierii acestui contract, autorului paratei, Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., erau proprietarii imobilulului situat in strada Sebastian nr.212, dobandit prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2839/28.01.1932.
Instanta a retinut astfel indeplinirea conditiei rezolutorii stabilite de parti prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat, ceea ce determina desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative stabilite prin contractul mentionat.
Instanta nu a retinut sustinerile paratei din intampinarea formulata, cu privire la temeinicia actiunii.
Astfel, nu se poate retine ca imobilul ce face obiectul contractului analizat ar fi fost proprietatea asociatiunii, astfel cum sustine parata, in conditiile in care chiar parata recunoaste ca , potrivit legii speciale din 1931, militarii se puteau casatori doar in regim juridic dotal , iar asociatiunea ca regim juridic matrimonial, trebuia stipulata prin contractul de casatorie, conform art.1287 C.civil, ceea ce nu s-a intamplat in prezenta cauza.
In ceea ce priveste regimul juridic al dobandirii imobilului din str. Sebastian nr.212, instanta a retinut ca acest imobil a fost dobandit in coproprietate de autorul paratei Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M. N., dar dispozitiile art.5 lit. f si g din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat privind rezolutiunea contractului nu prevad conditia unui drept de proprietate exclusiva a cumparatorului Lt.N.N. asupra unei alte proprietati.
Cu privire la imprejurarea ca Legea speciala de improprietarire nu prevedea o interdictie expresa de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o astfel de proprietate, instanta a retinut ca inexistenta unei astfel de interdictii nu are relevanta in cauza, in conditiile in care partile au inserat prin contract o astfel de interdictie si, conform art.969 c.civil , conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept retinute, vazand si dospozitiile art. 1019-1021 C.civil , instanta a admis actiunea si a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, in sensul ca imobilul ce a facut obiectul contractului mentionat, respectiv teren in suprafata totala de 433,5 mp va reveni in patrimoniul reclamantei si a fost obligata reclamanta sa restituie paratei suma de 59940 lei achitata cu titlu de pret si contravaloarea lucrarilor edilitare, conform art.4 din contractul de vanzare-cumparare mentionat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, parata L.M.V., la data de 18.01.2008(data postei), cauza fiind inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III a Civila sub nr. 7948/303/2007 la data de 07.02.2008.
In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a invederat ca sentinta apelata este nelegala si netemeinica, solicitand admiterea recursului, casarea cu trimiterea spre rejudecare sau modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii iar in subsidiar modificarea in sensul obligarii la restituirea sumei platite cu titlu de pret si taxe, la valoarea corespunzatoare datei platii efective, pentru urmatoarele considerente:
1. instanta a incalcat dreptul la aparare al paratei prin respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei in conditiile in care partea adversa a depus inscrisuri dupa casarea cu rejudecare, fara ca acestea sa fi fost comunicate paratei si incalcandu-se principiul contradictorialitatii.
2. instanta a incalcat normele de procedura cu privire la incuviintarea si administrarea probatoriilor.
3. hotararea este gresita sub aspectul solutiei date referitoare la regimul juridic al proprietatii in timpul casatoriei autorilor paratei, instanta nestabilind care era regimul juridic concret al proprietatii din str. Sebastian nr. 212.
4. instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara, fara a dispune restituirea la valoarea actuala a prestatiei din anul 1934, sumele nefiind actualizate.
Intimatul Municipiul Bucuresti prin Primar General, a formulat intampinare, prin care a solicitat anularea recursului deoarece reclamanta nu a indicat persoana juridica, sediul si datele de identificare.
Totodata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In motivare se arata ca procesul a fost echitabil cu respectarea aplicarii principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, instanta lasand dosarul la sfarsitul sedintei de judecata si, mai mult, amanand pronuntarea o saptamana pentru a da posibilitatea aparatorului paratei sa depuna concluzii scrise.
De asemenea se arata ca inscrisurile au fost depuse in doua exemplare iar partea adversa nu s-a prevalat de alte inscrisuri pentru a justifica repunerea cauzei pe rol.
Se mai arata ca nu se poate retine ca imobilul situat in str. Macarovici nr.1, sector 6 ar fi fost proprietatea asociatiunii, deoarece contractul de vanzare-cumparare trebuia sa specifice asociatiunea ca regim juridic matrimonial. Conform art. 1236 Cod civil dota nu putea fi constituita sau adaugita in timpul casatoriei, fapt ce constituie o extindere a principiului imuabilitatii iar conform art. 1283 c.civ. averea femeii, care nu era dotala, era extradotala. Contractul de vanzare-cumparare din 1934 nu putea fi un contract de casatorie deoarece nu era un bun dotal, ci un contract incheiat in timpul casatoriei si cu titlu oneros.
Referitor la imobilul dobandit in coproprietate in anul 1934, se arata ca in contract nu s-a specificat ca ar fi vorba despre un drept de proprietate exclusiva si desi, legea de improprietarire nu prevedea o interdictie de dobandire a unei proprietati de catre cei care au avut sau instrainat anterior o proprietate, o astfel de clauza fiind inserata in contract era obligatorie pentru parti.
De asemenea se arata ca instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara avand in considerare suma la data incheierii actului si care nu mai corespunde cu cea actuala, insa parata nu a formulat cerere reconventionala in acest sens.
Prin incheierea din data de 18.04.2008, instanta a calificat calea de atac exercitata in cauza ca fiind cea a apelului.
In probatiune au fost incuviintate proba cu inscrisuri si proba cu expertiza contabila avand ca obiectiv actualizarea sumei de 59940 lei platita la nivelul anului 1934.
In sedinta publica din 13.06.2008 a fost suplimentata expertiza contabila cu inca un obiectiv, respectiv actualizarea sumei de 53437,50 lei platita in anul 1934.
Concluziile expertului Florescu Stefan Dan au fost consemnate in raportul de expertiza contabil depus la dosar nr. 9256 din 30.10.2008( filele 32-51) si raspunsurile la obiectiuni(filele 81-86, 110-114).
Examinand sentinta apelata prin prisma motivelor de critica exprimate si in raport de prevederile art.297 C.pr.civ, tribunalul apreciaza ca apelul declarat de L.M.V. este fondat, pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste primele motive de apel, privind incalcarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, tribunalul retine ca nu este intemeiat.
Astfel, potrivit art. 105 alin.2 Cod proc. civ. actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor iar in cazul nulitatilor prevazute de lege vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
Prin urmare, pentru a putea conduce la nulitate trebuie ca partii sa i se fi creat o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului de procedura.
La data de 31.10.2007, dupa sfarsitul sedintei de judecata, parata a depus cerere de repunere pe rol aratand ca nu a putut depune la dosar inscrisurile de care intelege sa se foloseasca si nici nu a luat cunostinta de inscrisurile depuse de partea potrivnica.
Instanta de fond a respins cererea de repunere pe rol.
Desi din paragraful 2 al incheierii din data de 31.10.2007 reiese ca parata a fost prezenta prin aparator, tribunalul apreciaza ca aceasta este o eroare materiala de transcriere, care nu poate conduce prin ea insasi la nulitatea incheierii de dezbateri.
Astfel din continutul acestei incheieri de dezbateri, reiese ca parata nu a fost prezenta, instanta neacordand cuvantul in cadrul dezbaterilor asupra fondului acestei parti si nici asupra probatoriului, aspecte care se coroboreaza cu referatul efectuat dupa terminarea sedintei de judecata.
In ceea ce priveste probatoriul incuviintat, instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, deci si pentru parata a incuviintat proba solicitata prin intampinarea depusa.
In ceea ce priveste inscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamant, acestea nu reprezinta decat doua adrese in legatura cu situatia juridica a imobilului, inscrisuri care au fost depuse la dosar in exemplare suficiente si pentru comunicarea catre partea adversa(filele 6,7 si 12,13), insa aceasta nu a fost prezenta la termenul din 31.10.2007 pana la inchiderea sedintei de judecata, pentru a lua cunostinta de continutul acestora.
Faptul ca aparatorul a fost in imposibilitate de a se prezenta pana la momentul inchiderii sedintei, nu poate fi imputat instantei de judecata si nici nu se incalca dreptul la aparare, in conditiile in care la dosarul cauzei nu a fost formulata o cerere de amanare a cauzei insotita de dovada imposibilitatii de prezentare a aparatorului iar instanta a dispus amanarea cauzei conform disp. art. 156 alin.2 Cod proc. civ., partea putand depune concluzii scrise.
In ceea ce priveste posibilele inscrisuri pe care le avea de depus in probatiune parata, tribunalul retine ca parata avea obligatia sa depuna la dosarul cauzei, odata cu intampinarea, toate inscrisurile de care intelegea sa se foloseasca in prezenta cauza iar daca avea alte inscrisuri suplimentare putea sa le depuna cu 5 zile inaintea termenului de judecata prin serviciul registratura. Instanta retine ca parata nu a depus asemenea inscrisuri nici cu ocazia cererii de repunere pe rol si nici cu ocazia formularii caii de atac, ceea ce este de natura sa reliefeze ca nu a avut loc o incalcare a dreptului de aparare prin neacordarea posibilitatii de catre instanta de fond ca parata sa-si probeze pretentiile si apararile.
De asemenea, tribunalul retine ca dat fiind stadiul procesual in care se gasea dosarul la momentul incuviintarii probatoriului, respectiv acesta fiind in al doilea ciclu procesual dupa casarea cu rejudecare, partile au avut suficient timp sa depuna la dosar toate inscrisurile relevante in cauza.
Totodata, tribunalul retine ca parata nu poate justifica o vatamare a dreptului la aparare, cata vreme cele doua adrese depuse de reclamanta nu au fost determinante la solutionarea cauzei, solutia instantei nefiind fundamentata pe aceste adrese care contineau situatia juridica a imobilelor.
Mai mult decat atat, instanta retine ca imprejurarea ca aceasta nu a fost prezenta la dezbaterea cauzei pe fond, aceasta nu este imputabila decat paratei, care avea obligatia, potrivit art.129 alin.l Cod procedura civila, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, astfel ca nu poate fi retinuta incalcarea principiului contradictorialitatii si nici a dreptului la aparare.
Cat priveste cererea de repunere a cauzei pe rol, tribunalul retine ca potrivit art.151 Cod procedura civila, pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Parata nu a depus la dosar odata cu cererea de repunere pe rol, alte inscrisuri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei, astfel ca instanta nu trebuia sa repuna cauza pe rol doar pentru ca parata sa ia cunostinta de inscrisurile depuse in sedinta publica de reclamanta, aceasta din urma invocandu-si propria culpa de a nu fi prezenta la strigarea cauzei la ordine si nici pana la inchiderea sedintei de judecata, in conditiile in care nu a formulat o cerere de amanare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare.
Prin urmare, retinand ca nu existau temeiuri pentru a fi repusa cauza pe rol, tribunalul retine ca instanta de fond nu a incalcat normele de procedura privind dreptul la aparare si principiul contradictorialitatii prin respingerea cererii de repunere a cauzei pe rol.
In ceea ce priveste motivul de apel ce se refera la faptul ca hotararea este gresita sub aspectul solutiei date referitoare la regimul juridic al proprietatii in timpul casatoriei autorilor paratei, instanta nestabilind care era regimul juridic concret al proprietatii din str. Sebastian nr. 212, tribunalul retine ca si acesta este neintemeiat.
Astfel, prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat, reclamanta a vandut autorului paratei, Lt.N.N., parcela nr.117 din parcelarea poligonului de tragere situat in comuna suburbana Militari, strada E, colt strada B in suprafata de 296,70 mp, in interiorul careia se va construi, conform conditiunilor stabilite la punctul nr.5 din prezentul contract si in conformitate cu regulamentul de constructii si alinieri al comunelor suburbane ce va fi in vigoare la data cand va incepe construirea de catre cei improprietariti. Pe langa aceasta suprafata s-a vandut o fasie de 136,8 mp, lovita de servitute ca sa ramana gradina de fatada, astfel incat suprafata totala vanduta a fost de 433,5 mp.
Prin contract partile au stabilit o clauza rezolutorie. Cumparatorul a recunoscut prin contract ca nu are la data incheierii actului nicio proprietate personala in Bucuresti si ca nici nu a vandut nicio proprietate a sa din 1921, data promulgarii legii de improprietarire pana la data autentificarii actului si oricand se va dovedi ca aceasta declaratie a cumparatorului nu a fost reala sau actele depuse la dosar nu corespund realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea acestei vanzari.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
La data incheierii acestui contract, autorului paratei, Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., erau proprietarii imobilulului situat in strada Sebastian nr.212, dobandit prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2839/28.01.1932.
In ceea ce priveste regimul juridic al acestui imobil din str. Sebastian nr. 212, dobandit in anul 1932, tribunalul retine ca instanta de fond a retinut in mod corect ca acest imobil a fost dobandit in coproprietate de autorul paratei Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., regimul juridici fiind cel al coproprietatii.
Astfel, conform art. 1283 Cod civil din 1864, regimul matrimonial legal in raporturile patrimoniale dintre soti in reglementarea anterioara a Codului Familiei, era cel al separatiei de bunuri, cu exceptia situatiei cand partile pe calea conventiei matrimoniale de casatorie nu determinau un alt regim conventional anterior casatoriei. Potrivit acestor norme juridice generale, regimul legal al casatoriei putea fi cel dotal sau cel stabilit de parti prin contractul de casatorie. Potrivit legii speciale, ofiterii nu se puteau casatori decat in regimul juridic dotal.
In raport de aceste norme juridice nu erau incidente prevederile din Codul familiei care instituie regimul devalmasiei, intrucat acesta a intrat in vigoare in anul 1954. La data intrarii in vigoare a Codului familiei, care a transformat toate regimurile juridice matrimoniale anterioare in regimul juridic legal instituit prin Codul familiei, tatal paratei se recasatorise cu N. E., iar actele supuse analizei au fost incheiate in timpul casatoriei cu prima sotie, M.N., care a decedat la data de 02.01.1942.
Potrivit art.1287 Cod civil, partile pot stipula, prin contractul de casatorie, in afara regimului dotal asociatiunea prin care toate bunurile dobandite in timpul casatoriei devin proprietatea asociatiunii, la care contribuie ambii soti iar lichidarea activului se face la finele casatoriei prin impartirea bunurilor in cote egale intre asociati.
Prin urmare , chiar daca nu era reglementat regimul matrimonial al comunitatii de bunuri, sotii exercitau asupra bunurilor, care nu erau supuse regimului dotal sau al asociatiunii, regulile de la coproprietatea comuna pe cote parti.
Tribunalul retine ca imobilul dobandit in anul 1932 nu este ca urmare a dotei acordate fostei sotii M.N., deoarece conform art. 1236 Cod civil dota nu putea fi constituita sau adaugita in timpul casatoriei, iar conform art. 1283 c.civ. averea femeii, care nu era dotala, era parafernala. Contractul de vanzare-cumparare din 1932 nu putea fi un contract de casatorie deoarece nu era un bun dotal, ci un contract incheiat in timpul casatoriei, in continutul acestuia stipulandu-se solidaritatea celor doi soti. Totodata, tribunalul retine ca imobilul ce face obiectul contractului analizat nu a fost proprietatea asociatiunii, astfel cum sustine parata, in conditiile in care chiar parata recunoaste ca , potrivit legii speciale din 1931, militarii se puteau casatori doar in regim juridic dotal , iar asociatiunea ca regim juridic matrimonial, trebuia stipulata prin contractul de casatorie, conform art.1287 C.civil, ceea ce nu s-a intamplat in prezenta cauza.
Prin urmare, tribunalul retine ca instanta de fond in mod temeinic a retinut regimul juridic al coproprietatii acestui bun, fapt care se coroboreaza si cu certificatul de mostenitor nr. S 213/22.05.1959, din care reiese ca autorul paratei Lt.N.N. a dobandit si transmis catre mostenitori cota de ? din imobilul situat in str. Sebastian nr. 212.
Chiar si parata a invederat in ceea ce priveste regimul juridic al solidaritatii mentionat in contractul de vanzare cumparare din 1934, ca mentiunea cumpararii in solidar existenta in cuprinsul actului de vanzare cumparare reprezenta doar o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate in coproprietate intre cumparatori.
Prin urmare, in mod corect instanta de fond a retinut astfel indeplinirea conditiei rezolutorii stabilite de parti prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat, ceea ce determina desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative stabilite prin contractul mentionat, deoarece dispozitiile art.5 lit. f si g din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat privind rezolutiunea contractului nu prevad conditia unui drept de proprietate exclusiva a cumparatorului Lt.N.N. asupra unei alte proprietati. Astfel, chiar daca acesta detinea doar o cota ideala din bun, acesta avea un drept de proprietate asupra imobilului din str. Sebastian nr. 212 si prin urmare nu putea dobandi un alt imobil in proprietate in anul 1934, conform clauzelor stipulate in acest contract, determinant pentru aceasta interdictie fiind existenta in patrimoniul cumparatorului a unui drept real de proprietate si nu intinderea dreptului de proprietate, nefiind stipulat termenul de proprietar exclusiv.
Cu privire la imprejurarea ca Legea speciala de improprietarire nu prevedea o interdictie expresa de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o astfel de proprietate, in mod corect instanta a retinut ca inexistenta unei astfel de interdictii nu are relevanta in cauza, in conditiile in care partile au inserat prin contract o astfel de interdictie si, conform art.969 c.civil , conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
Astfel, clauza din contract are caracterul unei conditii rezolutorii si de a carei realizare depinde desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative, in cazul indeplinirii acesteia, actul juridic fiind desfiintat retroactiv. Prin urmare, asa cum a rezultat din probatoriul administrat, avand in vedere ca anterior contractului de vanzare-cumparare din anul 1934, autorii paratei detineau in proprietate imobilul din str. Sebastian nr. 212 dobandit prin actul de vanzare-cumparare din anul 1932, in mod temeinic instanta a considerat indeplinita evenimente conditione si a dispus rezolutiunea actului din 1934 si repunerea partilor in situatia anterioara.
In ceea ce priveste motivul de apel privind repunerea partilor in situatia anterioara, fara a dispune restituirea la valoarea actuala a prestatiei din anul 1934, tribunalul retine ca acest motiv de apel este intemeiat.
Astfel, tribunalul retine ca unul din efectele rezolutiunii il constituie repunerea partilor in situatia anterioara, astfel ca parata nu trebuia sa formuleze o cerere reconventionala in acest sens.
Totodata din continutul contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat reiese ca pretul vanzarii a fost de 8670 lei.
In contract s-a mai precizat contributia autorului paratei cu suma de 53.437,5 lei, reprezentand o contributie egala cu valoarea a o parte din lucrarile edilitare, intelegandu-se prin aceste lucrari alimentarea cu apa, pavajul strazilor, inclusiv trotuarelor, in limita sumei disponibile si lampi cu petrol pe strazi.
S-a mai mentionat in contract ca suma de 8670 lei reprezentand pretul vanzarii s-a achitat integral de catre cumparator la casieria municipiului Bucuresti, iar suma de 53.437,5 lei, reprezentand valoarea lucrarilor aferente parcelei vandute s-a achitat integral de catre cumparator la Casa de Depuneri si Consemnatiuni in contul si la dispozitia Primariei Municipiului Bucuresti, conform recipiselor nr.68983/927, nr.43858/928, nr.70431/928, nr. 1902/929, nr.37000/929, nr.72170/930, nr.6306/930 si nr.40798 ale Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
Prin urmare, instanta retine din interpretarea acestor dispozitii, ca in caz de desfiintare a contractului din culpa cumparatorului, acesta are dreptul la restituirea numai a sumei de (8670 rol + 53437,50 rol) – 2167,50 lei, adica suma de 59940 rol ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie.
Din completarea raportului de expertiza intocmit de expertul contabil Florescu Stefan Dan(filele 110-114) reiese ca suma de 59940 rol platita in anul 1934, actualizata cu indicele de inflatie la data de 13.05.2010 este in cuantum de 65694,24 Ron.
In consecinta, tribunalul va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca suma pe care o va restitui reclamanta paratei este in cuantum de 65694,24 Ron.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul, formulat apelanta-parata L.M.V. in contradictoriu cu intimata-reclamanta Municipiul Bucuresti prin Primarul General impotriva sentintei civile nr. 7347/14.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul civil nr. 7948/303/2007.
Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca suma pe care o va restitui reclamanta paratei este in cuantum de 65694,24 Ron.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 24.09.2010.
Presedinte Judecator Grefier
Iulian Panait Iulia Lacramioara Manea George Florentin Baltaretu
1
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 964 A
SEDINTA PUBLICA DIN : 24.09.2010
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :
PRESEDINTE : IULIAN PANAIT
JUDECATOR : IULIA LACRAMIOARA MANEA
GREFIER : GEORGE FLORENTIN BALTARETU
Pe rol solutionarea apelului de fata formulat de apelanta parata L.M.V., impotriva sentintei civile nr.7347/14.11.2007, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in contradictoriu cu intimatul reclamant MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns apelanta parata L.M.V. prin avocat, lipsind intimatul reclamant MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care:
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, solicita respingerea cererii de majorare a onorariului de expert, avand in vedere faptul ca nu se justifica aceasta cerere.
Tribunalul, deliberand, respinge cererea de majorare a onorariului de expert, avand in vedere faptul ca nu a facut dovada cheltuielilor efectuate, astfel ca nu se justifica aceasta cerere.
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, avand cuvantul invedereaza instantei ca nu are cereri prealabile de formulat si probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda partii prezente cuvantul pe apelul declarat.
Apelanta parata L.M.V., prin avocat, avand cuvantul, solicita instantei admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea sentintei atacata ca fiind netemeinica si nelegala, pentru considerentele avute in vedere prin motivele de apel, fara cheltuieli de judecata. Solicita amanarea pronuntarii.
Tribunalul retine apelul in pronuntare, urmand a aprecia daca se impune amanarea pronuntarii.
T R I B U N A L U L
Deliberand asupra apelului civil de fata, retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 7347/14.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul civil nr. 7948/303/2007, a fost respinsa cererea de repunere pe rol ca neintemeiata; a fost admisa actiunea formulata de reclamanta MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL in contradictoriu cu parata L.M.V.; s-a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, in sensul ca imobilul ce a facut obiectul contractului mentionat, respectiv teren in suprafata totala de 433,5 mp va reveni in patrimoniul reclamantei iar reclamanta a fost obligata sa restituie paratei suma de 59940 lei , achitata cu titlu de pret si contravaloarea lucrarilor edilitare.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 la data de 14.03.2006, reclamantul Municipiul Bucuresti prin Primarul General a chemat in judecata pe parata L.A., solicitand instantei sa se constate rezolutiunea (rezilierea) contractului nr.2822/1934 incheiat intre Primaria Municipiului Bucuresti si autorii reclamantei, M.Lt.N.N. si Lt.N.N., privind imobilul situat in comuna suburbana Militari, strada E colt cu strada B, actual General Macarovici nr. l, sector 6 si sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in baza clauzei speciale prevazuta de litera g din contract coroborata cu dispozitiile prevazute la litera f, cumparatorul recunostea ca nu avea in momentul incheierii contractului nicio proprietate personala in Bucuresti si nici nu a vandut vreo proprietate personala de la 1921 si pana la data autentificarii contractului. In situatia in care se va dovedi ca aceasta declaratie nu a fost reala sau ca actele depuse la dosar nu corespundeau realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea contractului.
Reclamantul a mai aratat ca, prin contractul de vanzare cumparare incheiat in data de 28.01.1932, intre Societatea comunala pentru construirea de locuinte ieftine din Bucuresti, autorii paratei cumparasera imobilul situat in Bucuresti, strada Sebastian nr.212, compus din curte si casa in suprafata de 119 mp, astfel ca la data incheierii contractului de vanzare cumparare pentru imobilul din strada Macarovici nr.l, autorul paratei avea in proprietate un alt imobil. Aceste aspecte rezulta din certificatul de mostenitor nr.213/22.05.1959, din care rezulta ca de pe urma defunctului Nicolae Ninoiu au ramas doua imobile, unul situat in strada Macarovici nr.l si ? din imobilul situat in strada Sebastian nr.212.
Prin decizia nr.l572/1961 a Sfatului Popular-Raion VI Lenin din Bucuresti, s-a dispus preluarea in patrimoniul statului, in baza Decretului nr.234/1951 si sentintei nr.9706/1959 a Tribunalului Popular VI Lenin, a imobilului corp A, parter, in suprafata de 237,32 mp si teren in suprafata de 400 mp din strada General Macarovici nr. 1.
Prin decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti, imobilul a fost retrocedat in proprietatea paratei.
Parata a depus intampinare la data de 06.04.2006, prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
A precizat parata ca actiunea de fata a fost generata de influenta pe care au exercitat-o fostii chiriasi, parati in dosarul nr. l1370/2002, asupra reclamantei. Acestia au depus la Primaria Municipiului Bucuresti o cerere prin care au solicitat ca aceasta institutie sa exercite calea de atac a revizurii cu privire la decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IlI-a Civila.
In cererea de revizuire au fost invocate motive de nelegalitate a titlului de proprietate al paratei, identice cu cele din procesul de fata, iar instanta a respins cererea de revizuire ca inadmisibila.
Cu privire la exceptia prescriptiei extinctive, parata a aratat ca potrivit disp.art.1890 Cod civil, in vigoare, fara nicio restrictie la data incheierii contractului de vanzare cumparare prescriptia, atat cea extinctiva cat si cea achizitiva se implineste la trecerea unui termen de 30 de ani si pentru actiunile personale.
Conform art.1845 Cod civil, de asemenea in vigoare in 1934, statul, stabilimentele publice si comunale, in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si ca si acestia le pot opune.
Contractul de vanzare cumparare ce face obiectul prezentului litigiu a fost incheiat in 1934 cu privire la un teren aflat in domeniul privat al statului, iar pretinsa declaratie nereala a fost facuta la data incheierii contractului prin chiar contractul de vanzare cumparare.
Ulterior, pe terenul cumparat a fost edificata constructia care a constituit scopul incheierii contractului de vanzare cumparare.
A mai precizat parata ca potrivit art.9 alin.2 din Decretul nr. 167/1958, act normativ cu caracter imperativ, momentul de la care incepe sa curga termenul general de prescriptie pentru actiunile privind anularea unui act juridic pe motiv de viclenie este de 18 luni de data facerii actului.
Potrivit art.35 din Decretul nr. 167/1958, se aplica termenul care se implineste mai repede, si anume cel calculat cu incepere de la data intrarii in vigoare a Decretului nr. 167/1958, astfel incat la data formularii cererii termenul de prescriptie era implinit.
Pe fondul cauzei, parata a precizat ca la data incheierii contractului de vanzare cumparare erau in vigoare prev. art. 1223-1293 Cod civile precum si ale legii cu privire la casatoria militarilor din 1931. Potrivit acestor norme juridice generale, regimul legal al casatoriei putea fi cel dotal sau cel stabilit de parti prin contractul de casatorie. Potrivit legii speciale, ofiterii nu se puteau casatori decat in regimul juridic dotal.
In raport de aceste norme juridice nu erau incidente prevederile din Codul familiei care instituie regimul devalmasiei, intrucat acesta a intrat in vigoare in anul 1954. La data intrarii in vigoare a Codului familiei, care a transformat toate regimurile juridice matrimoniale anterioare in regimul juridic legal instituit prin Codul familiei, tatal paratei se recasatorise cu Ninoiu Ecaterina, iar actele supuse analizei au fost incheiate in timpul casatoriei cu prima sotie, M.N., care a decedat la data de 02.01.1942.
A mai precizat parata ca potrivit art.1287 Cod civil, partile pot stipula, prin contractul de casatorie, in afara regimului dotal asociatiunea prin care toate bunurile dobandite in timpul casatoriei devin proprietatea asociatiunii, la care contribuie ambii soti iar lichidarea activului se face la finele casatoriei prin impartirea bunurilor in cote egale intre asociati. In raport de aceste norme legale, parata a apreciat ca bunul dobandit sub regimul juridic de mai sus, urmeaza a fi considerat bun proprietate a asociatiunii si nu al persoanei.
In ceea ce priveste regimul juridic al solidaritatii mentionat in contractul de vanzare cumparare din 1934, parata a precizat ca mentiunea cumpararii in solidar existenta in cuprinsul actului de vanzare cumparare nu poate avea continutul clasic al solidaritatii, din raporturile obligationale, ci reprezenta doar o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate in coproprietate intre cumparatori. In cadrul coproprietatii, niciunul dintre coproprietari nu are decat un drept ideal de proprietate si nu unul exclusiv. De asemenea, coproprietatea trebuie sa rezulte in mod expres dintr-o norma legala speciala sau dintr-un act juridic.
In raport de aceste considerente, parata a precizat ca dobandirea casei din strada Sebastian nr.212 a fost facuta in conditiile unei coproprietati, care dureaza pe durata existentei casatoriei.
Parata a mai aratat ca in legea speciala de improprietarire din 1921 nu figurau interdictii exprese de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o atare proprietate, iar, in prezenta cauza, o asemenea operatiune juridica nu avusese loc, iar interdictia la care face referire contractul de fata nu era operanta.
Prin sentinta civila nr.2180/20.04.2006, a fost admisa exceptia prescrierii dreptului material la actiune si a fost respinsa cererea ca fiind prescrisa.
Prin decizia civila nr.98A din 26.01.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Bucuresti prin Primarul General impotriva sentintei civile nr.2880/20.04.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 6, dar prin decizia civila nr. 1278/19.06.2007 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IV-a Civila, a fost admis recursul formulat de recurentul reclamant Municipiul Bucuresti prin Primar General impotriva deciziei nr.98/26.01.2007, a fost casata decizia recurata, a fost admis apelul si a fost desfiintata sentinta civila nr.2880/2006 si trimisa cauza spre rejudecare la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti.
S-a retinut prin decizia de casare ca dreptul material la actiune al reclamantului nu s-a prescris, intrucat termenul general de prescriptie de 3 ani a inceput sa curga de la data luarii la cunostinta de catre Municipiul Bucuresti despre existenta unui alt imobil in patrimoniul cumparatorului la data perfectarii celuilalt contract de vanzare cumparare, in cadrul procesului ce a fost solutionat prin decizia civila nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a III-a Civila si a carei actiune a fost introdusa la data de 12.08.2002.
Curtea a constatat ca la data de 18.07.2005, deci inlauntrul termenului de 3 ani, a fost formulata cerere de revizuire a deciziei civile nr.368/15.03.2005 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a III-a Civila, aceasta actiune intrerupand cursul prescriptiei, conform art.16 alin.2 lit.b. A mai mentionat Curtea de Apel in decizia nr. 1278/2007 ca reclamantul a formulat prezenta cerere in care a solicitat desfiintarea contractului de vanzare cumparare ca urmare a indeplinirii conditiei rezolutorii mentionate in contract, data care se situeaza in interiorul noului termen de prescriptie, care a inceput sa curga dupa intrerupere.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 6 la data de 21.09.2007 sub nr.7948/303/2007.
La data de 31.10.2007, dupa sfarsitul sedintei de judecata, parata a depus cerere de repunere pe rol aratand ca nu a putut depune la dosar inscrisurile de care intelege sa se foloseasca si nici nu a luat cunostinta de inscrisurile depuse de partea potrivnica.
Instanta de fond a respins cererea de repunere pe rol pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.151 Cod procedura civila, pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Parata nu a depus la dosar odata cu cererea de repunere pe rol, alte inscrisuri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei.
In ceea ce priveste imprejurarea ca aceasta nu a fost prezenta la dezbaterea cauzei pe fond, aceasta nu este imputabila decat paratei, care avea obligatia, potrivit art.129 alin.l Cod procedura civila, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform disp.art.723 alin.l si sa-si probeze pretentiile si apararile.
De asemenea, potrivit art.116 Cod procedura civila, parata avea obligatia sa depuna la dosarul cauzei, odata cu intampinarea, toate inscrisurile de care intelegea sa se foloseasca in prezenta cauza. Parata avea posibilitatea sa depuna la dosar aceste inscrisuri pana la termenul de judecata din 31.10.2007, in conditiile in care cauza a avut primul termen de judecata la data de 06.04.2006 si a parcurs deja trei cicluri procesuale.
In ceea ce priveste inscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamant, acestea nu reprezinta decat doua adrese in legatura cu situatia juridica a imobilului, situatie juridica bine cunoscuta de parata si de care aceasta putea lua cunostinta daca ar fi fost prezenta la termenul din 14.11.2007 sau daca ar fi analizat aceste inscrisuri dupa ramanerea cauzei in pronuntare, in conditiile in care instanta a amanat pronuntarea doua saptamani.
Avand in vedere acestea, vazand si faptul ca parata nu a depus alte inscrisuri sau cereri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei, instanta a respins cererea de repunere pe rol ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, instanta a retinut ca instanta de recurs s-a pronuntat cu privire la temeinicia acestei exceptii, hotararea instantei de recurs fiind obligatorie pentru instanta de fond, conform art.315 Cod procedura civila.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat, reclamanta a vandut autorului paratei, Lt-Nicolae Ninoiu, parcela nr.117 din parcelarea poligonului de tragere situat in comuna suburbana Militari, strada E, colt strada B, cu urmatoarele vecinatati: la Rasarit, pe o lungime de 27,90 ml, se invecineaza cu lotul nr.l 16; la Apus, pe o lungime de 23,20 ml, se invecineaza cu strada E; la Nord, pe o lungime de 11 ml, se invecineaza cu strada B, iar la Sud, pe o lungime de 20 ml, se invecineaza cu lotul nr.l15. Suprafata parcelei este de 296,70 mp, in interiorul careia se va construi, conform conditiunilor stabilite la punctul nr.5 din prezentul contract si in conformitate cu regulamentul de constructii si alinieri al comunelor suburbane ce va fi in vigoare la data cand va incepe construirea de catre cei improprietariti. Pe langa aceasta suprafata s-a vandut o fasie de 136,8 mp, lovita de servitute ca sa ramana gradina de fatada, astfel incat suprafata totala vanduta a fost de 433,5 mp. Pretul vanzarii a fost de 8670 lei.
In contract s-a mai precizat contributia autorului paratei cu suma de 53.437,5 lei, reprezentand o contributie egala cu valoarea a o parte din lucrarile edilitare, intelegandu-se prin aceste lucrari alimentarea cu apa, pavajul strazilor, inclusiv trotuarelor, in limita sumei disponibile si lampi cu petrol pe strazi.
S-a mai mentionat in contract ca suma de 8670 lei reprezentand pretul vanzarii s-a achitat integral de catre cumparator la casieria municipiului Bucuresti, iar suma de 53.437,5 lei, reprezentand valoarea lucrarilor aferente parcelei vandute s-a achitat integral de catre cumparator la Casa de Depuneri si Consemnatiuni in contul si la dispozitia Primariei Municipiului Bucuresti, conform recipiselor nr.68983/927, nr.43858/928, nr.70431/928, nr. 1902/929, nr.37000/929, nr.72170/930, nr.6306/930 si nr.40798 ale Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
Prin contract partile au stabilit o clauza rezolutorie. Cumparatorul a recunoscut prin contract ca nu are la data incheierii actului nicio proprietate personala in Bucuresti si ca nici nu a vandut nicio proprietate a sa din 1921, data promulgarii legii de improprietarire pana la data autentificarii actului si oricand se va dovedi ca aceasta declaratie a cumparatorului nu a fost reala sau actele depuse la dosar nu corespund realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea acestei vanzari.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
La data incheierii acestui contract, autorului paratei, Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., erau proprietarii imobilulului situat in strada Sebastian nr.212, dobandit prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2839/28.01.1932.
Instanta a retinut astfel indeplinirea conditiei rezolutorii stabilite de parti prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat, ceea ce determina desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative stabilite prin contractul mentionat.
Instanta nu a retinut sustinerile paratei din intampinarea formulata, cu privire la temeinicia actiunii.
Astfel, nu se poate retine ca imobilul ce face obiectul contractului analizat ar fi fost proprietatea asociatiunii, astfel cum sustine parata, in conditiile in care chiar parata recunoaste ca , potrivit legii speciale din 1931, militarii se puteau casatori doar in regim juridic dotal , iar asociatiunea ca regim juridic matrimonial, trebuia stipulata prin contractul de casatorie, conform art.1287 C.civil, ceea ce nu s-a intamplat in prezenta cauza.
In ceea ce priveste regimul juridic al dobandirii imobilului din str. Sebastian nr.212, instanta a retinut ca acest imobil a fost dobandit in coproprietate de autorul paratei Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M. N., dar dispozitiile art.5 lit. f si g din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat privind rezolutiunea contractului nu prevad conditia unui drept de proprietate exclusiva a cumparatorului Lt.N.N. asupra unei alte proprietati.
Cu privire la imprejurarea ca Legea speciala de improprietarire nu prevedea o interdictie expresa de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o astfel de proprietate, instanta a retinut ca inexistenta unei astfel de interdictii nu are relevanta in cauza, in conditiile in care partile au inserat prin contract o astfel de interdictie si, conform art.969 c.civil , conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
Avand in vedere considerentele de fapt si de drept retinute, vazand si dospozitiile art. 1019-1021 C.civil , instanta a admis actiunea si a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului, in sensul ca imobilul ce a facut obiectul contractului mentionat, respectiv teren in suprafata totala de 433,5 mp va reveni in patrimoniul reclamantei si a fost obligata reclamanta sa restituie paratei suma de 59940 lei achitata cu titlu de pret si contravaloarea lucrarilor edilitare, conform art.4 din contractul de vanzare-cumparare mentionat.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, parata L.M.V., la data de 18.01.2008(data postei), cauza fiind inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III a Civila sub nr. 7948/303/2007 la data de 07.02.2008.
In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a invederat ca sentinta apelata este nelegala si netemeinica, solicitand admiterea recursului, casarea cu trimiterea spre rejudecare sau modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii iar in subsidiar modificarea in sensul obligarii la restituirea sumei platite cu titlu de pret si taxe, la valoarea corespunzatoare datei platii efective, pentru urmatoarele considerente:
1. instanta a incalcat dreptul la aparare al paratei prin respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei in conditiile in care partea adversa a depus inscrisuri dupa casarea cu rejudecare, fara ca acestea sa fi fost comunicate paratei si incalcandu-se principiul contradictorialitatii.
2. instanta a incalcat normele de procedura cu privire la incuviintarea si administrarea probatoriilor.
3. hotararea este gresita sub aspectul solutiei date referitoare la regimul juridic al proprietatii in timpul casatoriei autorilor paratei, instanta nestabilind care era regimul juridic concret al proprietatii din str. Sebastian nr. 212.
4. instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara, fara a dispune restituirea la valoarea actuala a prestatiei din anul 1934, sumele nefiind actualizate.
Intimatul Municipiul Bucuresti prin Primar General, a formulat intampinare, prin care a solicitat anularea recursului deoarece reclamanta nu a indicat persoana juridica, sediul si datele de identificare.
Totodata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In motivare se arata ca procesul a fost echitabil cu respectarea aplicarii principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, instanta lasand dosarul la sfarsitul sedintei de judecata si, mai mult, amanand pronuntarea o saptamana pentru a da posibilitatea aparatorului paratei sa depuna concluzii scrise.
De asemenea se arata ca inscrisurile au fost depuse in doua exemplare iar partea adversa nu s-a prevalat de alte inscrisuri pentru a justifica repunerea cauzei pe rol.
Se mai arata ca nu se poate retine ca imobilul situat in str. Macarovici nr.1, sector 6 ar fi fost proprietatea asociatiunii, deoarece contractul de vanzare-cumparare trebuia sa specifice asociatiunea ca regim juridic matrimonial. Conform art. 1236 Cod civil dota nu putea fi constituita sau adaugita in timpul casatoriei, fapt ce constituie o extindere a principiului imuabilitatii iar conform art. 1283 c.civ. averea femeii, care nu era dotala, era extradotala. Contractul de vanzare-cumparare din 1934 nu putea fi un contract de casatorie deoarece nu era un bun dotal, ci un contract incheiat in timpul casatoriei si cu titlu oneros.
Referitor la imobilul dobandit in coproprietate in anul 1934, se arata ca in contract nu s-a specificat ca ar fi vorba despre un drept de proprietate exclusiva si desi, legea de improprietarire nu prevedea o interdictie de dobandire a unei proprietati de catre cei care au avut sau instrainat anterior o proprietate, o astfel de clauza fiind inserata in contract era obligatorie pentru parti.
De asemenea se arata ca instanta a dispus repunerea partilor in situatia anterioara avand in considerare suma la data incheierii actului si care nu mai corespunde cu cea actuala, insa parata nu a formulat cerere reconventionala in acest sens.
Prin incheierea din data de 18.04.2008, instanta a calificat calea de atac exercitata in cauza ca fiind cea a apelului.
In probatiune au fost incuviintate proba cu inscrisuri si proba cu expertiza contabila avand ca obiectiv actualizarea sumei de 59940 lei platita la nivelul anului 1934.
In sedinta publica din 13.06.2008 a fost suplimentata expertiza contabila cu inca un obiectiv, respectiv actualizarea sumei de 53437,50 lei platita in anul 1934.
Concluziile expertului Florescu Stefan Dan au fost consemnate in raportul de expertiza contabil depus la dosar nr. 9256 din 30.10.2008( filele 32-51) si raspunsurile la obiectiuni(filele 81-86, 110-114).
Examinand sentinta apelata prin prisma motivelor de critica exprimate si in raport de prevederile art.297 C.pr.civ, tribunalul apreciaza ca apelul declarat de L.M.V. este fondat, pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste primele motive de apel, privind incalcarea principiului contradictorialitatii si a dreptului la aparare, tribunalul retine ca nu este intemeiat.
Astfel, potrivit art. 105 alin.2 Cod proc. civ. actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor iar in cazul nulitatilor prevazute de lege vatamarea se presupune pana la dovada contrarie.
Prin urmare, pentru a putea conduce la nulitate trebuie ca partii sa i se fi creat o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului de procedura.
La data de 31.10.2007, dupa sfarsitul sedintei de judecata, parata a depus cerere de repunere pe rol aratand ca nu a putut depune la dosar inscrisurile de care intelege sa se foloseasca si nici nu a luat cunostinta de inscrisurile depuse de partea potrivnica.
Instanta de fond a respins cererea de repunere pe rol.
Desi din paragraful 2 al incheierii din data de 31.10.2007 reiese ca parata a fost prezenta prin aparator, tribunalul apreciaza ca aceasta este o eroare materiala de transcriere, care nu poate conduce prin ea insasi la nulitatea incheierii de dezbateri.
Astfel din continutul acestei incheieri de dezbateri, reiese ca parata nu a fost prezenta, instanta neacordand cuvantul in cadrul dezbaterilor asupra fondului acestei parti si nici asupra probatoriului, aspecte care se coroboreaza cu referatul efectuat dupa terminarea sedintei de judecata.
In ceea ce priveste probatoriul incuviintat, instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, deci si pentru parata a incuviintat proba solicitata prin intampinarea depusa.
In ceea ce priveste inscrisurile depuse la dosarul cauzei de reclamant, acestea nu reprezinta decat doua adrese in legatura cu situatia juridica a imobilului, inscrisuri care au fost depuse la dosar in exemplare suficiente si pentru comunicarea catre partea adversa(filele 6,7 si 12,13), insa aceasta nu a fost prezenta la termenul din 31.10.2007 pana la inchiderea sedintei de judecata, pentru a lua cunostinta de continutul acestora.
Faptul ca aparatorul a fost in imposibilitate de a se prezenta pana la momentul inchiderii sedintei, nu poate fi imputat instantei de judecata si nici nu se incalca dreptul la aparare, in conditiile in care la dosarul cauzei nu a fost formulata o cerere de amanare a cauzei insotita de dovada imposibilitatii de prezentare a aparatorului iar instanta a dispus amanarea cauzei conform disp. art. 156 alin.2 Cod proc. civ., partea putand depune concluzii scrise.
In ceea ce priveste posibilele inscrisuri pe care le avea de depus in probatiune parata, tribunalul retine ca parata avea obligatia sa depuna la dosarul cauzei, odata cu intampinarea, toate inscrisurile de care intelegea sa se foloseasca in prezenta cauza iar daca avea alte inscrisuri suplimentare putea sa le depuna cu 5 zile inaintea termenului de judecata prin serviciul registratura. Instanta retine ca parata nu a depus asemenea inscrisuri nici cu ocazia cererii de repunere pe rol si nici cu ocazia formularii caii de atac, ceea ce este de natura sa reliefeze ca nu a avut loc o incalcare a dreptului de aparare prin neacordarea posibilitatii de catre instanta de fond ca parata sa-si probeze pretentiile si apararile.
De asemenea, tribunalul retine ca dat fiind stadiul procesual in care se gasea dosarul la momentul incuviintarii probatoriului, respectiv acesta fiind in al doilea ciclu procesual dupa casarea cu rejudecare, partile au avut suficient timp sa depuna la dosar toate inscrisurile relevante in cauza.
Totodata, tribunalul retine ca parata nu poate justifica o vatamare a dreptului la aparare, cata vreme cele doua adrese depuse de reclamanta nu au fost determinante la solutionarea cauzei, solutia instantei nefiind fundamentata pe aceste adrese care contineau situatia juridica a imobilelor.
Mai mult decat atat, instanta retine ca imprejurarea ca aceasta nu a fost prezenta la dezbaterea cauzei pe fond, aceasta nu este imputabila decat paratei, care avea obligatia, potrivit art.129 alin.l Cod procedura civila, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului, sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, astfel ca nu poate fi retinuta incalcarea principiului contradictorialitatii si nici a dreptului la aparare.
Cat priveste cererea de repunere a cauzei pe rol, tribunalul retine ca potrivit art.151 Cod procedura civila, pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Parata nu a depus la dosar odata cu cererea de repunere pe rol, alte inscrisuri care sa justifice repunerea pe rol a cauzei, astfel ca instanta nu trebuia sa repuna cauza pe rol doar pentru ca parata sa ia cunostinta de inscrisurile depuse in sedinta publica de reclamanta, aceasta din urma invocandu-si propria culpa de a nu fi prezenta la strigarea cauzei la ordine si nici pana la inchiderea sedintei de judecata, in conditiile in care nu a formulat o cerere de amanare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare.
Prin urmare, retinand ca nu existau temeiuri pentru a fi repusa cauza pe rol, tribunalul retine ca instanta de fond nu a incalcat normele de procedura privind dreptul la aparare si principiul contradictorialitatii prin respingerea cererii de repunere a cauzei pe rol.
In ceea ce priveste motivul de apel ce se refera la faptul ca hotararea este gresita sub aspectul solutiei date referitoare la regimul juridic al proprietatii in timpul casatoriei autorilor paratei, instanta nestabilind care era regimul juridic concret al proprietatii din str. Sebastian nr. 212, tribunalul retine ca si acesta este neintemeiat.
Astfel, prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat, reclamanta a vandut autorului paratei, Lt.N.N., parcela nr.117 din parcelarea poligonului de tragere situat in comuna suburbana Militari, strada E, colt strada B in suprafata de 296,70 mp, in interiorul careia se va construi, conform conditiunilor stabilite la punctul nr.5 din prezentul contract si in conformitate cu regulamentul de constructii si alinieri al comunelor suburbane ce va fi in vigoare la data cand va incepe construirea de catre cei improprietariti. Pe langa aceasta suprafata s-a vandut o fasie de 136,8 mp, lovita de servitute ca sa ramana gradina de fatada, astfel incat suprafata totala vanduta a fost de 433,5 mp.
Prin contract partile au stabilit o clauza rezolutorie. Cumparatorul a recunoscut prin contract ca nu are la data incheierii actului nicio proprietate personala in Bucuresti si ca nici nu a vandut nicio proprietate a sa din 1921, data promulgarii legii de improprietarire pana la data autentificarii actului si oricand se va dovedi ca aceasta declaratie a cumparatorului nu a fost reala sau actele depuse la dosar nu corespund realitatii, primaria va putea cere in justitie rezilierea acestei vanzari.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
La data incheierii acestui contract, autorului paratei, Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., erau proprietarii imobilulului situat in strada Sebastian nr.212, dobandit prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2839/28.01.1932.
In ceea ce priveste regimul juridic al acestui imobil din str. Sebastian nr. 212, dobandit in anul 1932, tribunalul retine ca instanta de fond a retinut in mod corect ca acest imobil a fost dobandit in coproprietate de autorul paratei Lt.N.N. si sotia acestuia de la acea data, M.N., regimul juridici fiind cel al coproprietatii.
Astfel, conform art. 1283 Cod civil din 1864, regimul matrimonial legal in raporturile patrimoniale dintre soti in reglementarea anterioara a Codului Familiei, era cel al separatiei de bunuri, cu exceptia situatiei cand partile pe calea conventiei matrimoniale de casatorie nu determinau un alt regim conventional anterior casatoriei. Potrivit acestor norme juridice generale, regimul legal al casatoriei putea fi cel dotal sau cel stabilit de parti prin contractul de casatorie. Potrivit legii speciale, ofiterii nu se puteau casatori decat in regimul juridic dotal.
In raport de aceste norme juridice nu erau incidente prevederile din Codul familiei care instituie regimul devalmasiei, intrucat acesta a intrat in vigoare in anul 1954. La data intrarii in vigoare a Codului familiei, care a transformat toate regimurile juridice matrimoniale anterioare in regimul juridic legal instituit prin Codul familiei, tatal paratei se recasatorise cu N. E., iar actele supuse analizei au fost incheiate in timpul casatoriei cu prima sotie, M.N., care a decedat la data de 02.01.1942.
Potrivit art.1287 Cod civil, partile pot stipula, prin contractul de casatorie, in afara regimului dotal asociatiunea prin care toate bunurile dobandite in timpul casatoriei devin proprietatea asociatiunii, la care contribuie ambii soti iar lichidarea activului se face la finele casatoriei prin impartirea bunurilor in cote egale intre asociati.
Prin urmare , chiar daca nu era reglementat regimul matrimonial al comunitatii de bunuri, sotii exercitau asupra bunurilor, care nu erau supuse regimului dotal sau al asociatiunii, regulile de la coproprietatea comuna pe cote parti.
Tribunalul retine ca imobilul dobandit in anul 1932 nu este ca urmare a dotei acordate fostei sotii M.N., deoarece conform art. 1236 Cod civil dota nu putea fi constituita sau adaugita in timpul casatoriei, iar conform art. 1283 c.civ. averea femeii, care nu era dotala, era parafernala. Contractul de vanzare-cumparare din 1932 nu putea fi un contract de casatorie deoarece nu era un bun dotal, ci un contract incheiat in timpul casatoriei, in continutul acestuia stipulandu-se solidaritatea celor doi soti. Totodata, tribunalul retine ca imobilul ce face obiectul contractului analizat nu a fost proprietatea asociatiunii, astfel cum sustine parata, in conditiile in care chiar parata recunoaste ca , potrivit legii speciale din 1931, militarii se puteau casatori doar in regim juridic dotal , iar asociatiunea ca regim juridic matrimonial, trebuia stipulata prin contractul de casatorie, conform art.1287 C.civil, ceea ce nu s-a intamplat in prezenta cauza.
Prin urmare, tribunalul retine ca instanta de fond in mod temeinic a retinut regimul juridic al coproprietatii acestui bun, fapt care se coroboreaza si cu certificatul de mostenitor nr. S 213/22.05.1959, din care reiese ca autorul paratei Lt.N.N. a dobandit si transmis catre mostenitori cota de ? din imobilul situat in str. Sebastian nr. 212.
Chiar si parata a invederat in ceea ce priveste regimul juridic al solidaritatii mentionat in contractul de vanzare cumparare din 1934, ca mentiunea cumpararii in solidar existenta in cuprinsul actului de vanzare cumparare reprezenta doar o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate in coproprietate intre cumparatori.
Prin urmare, in mod corect instanta de fond a retinut astfel indeplinirea conditiei rezolutorii stabilite de parti prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat, ceea ce determina desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative stabilite prin contractul mentionat, deoarece dispozitiile art.5 lit. f si g din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2822/1934 de Tribunalul Ilfov - sectia Notariat privind rezolutiunea contractului nu prevad conditia unui drept de proprietate exclusiva a cumparatorului Lt.N.N. asupra unei alte proprietati. Astfel, chiar daca acesta detinea doar o cota ideala din bun, acesta avea un drept de proprietate asupra imobilului din str. Sebastian nr. 212 si prin urmare nu putea dobandi un alt imobil in proprietate in anul 1934, conform clauzelor stipulate in acest contract, determinant pentru aceasta interdictie fiind existenta in patrimoniul cumparatorului a unui drept real de proprietate si nu intinderea dreptului de proprietate, nefiind stipulat termenul de proprietar exclusiv.
Cu privire la imprejurarea ca Legea speciala de improprietarire nu prevedea o interdictie expresa de dobandire in favoarea celor care anterior beneficiasera de o proprietate sau instrainasera o astfel de proprietate, in mod corect instanta a retinut ca inexistenta unei astfel de interdictii nu are relevanta in cauza, in conditiile in care partile au inserat prin contract o astfel de interdictie si, conform art.969 c.civil , conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
Astfel, clauza din contract are caracterul unei conditii rezolutorii si de a carei realizare depinde desfiintarea drepturilor si obligatiilor corelative, in cazul indeplinirii acesteia, actul juridic fiind desfiintat retroactiv. Prin urmare, asa cum a rezultat din probatoriul administrat, avand in vedere ca anterior contractului de vanzare-cumparare din anul 1934, autorii paratei detineau in proprietate imobilul din str. Sebastian nr. 212 dobandit prin actul de vanzare-cumparare din anul 1932, in mod temeinic instanta a considerat indeplinita evenimente conditione si a dispus rezolutiunea actului din 1934 si repunerea partilor in situatia anterioara.
In ceea ce priveste motivul de apel privind repunerea partilor in situatia anterioara, fara a dispune restituirea la valoarea actuala a prestatiei din anul 1934, tribunalul retine ca acest motiv de apel este intemeiat.
Astfel, tribunalul retine ca unul din efectele rezolutiunii il constituie repunerea partilor in situatia anterioara, astfel ca parata nu trebuia sa formuleze o cerere reconventionala in acest sens.
Totodata din continutul contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2822 din 01.02.1934 de Tribunalul Ilfov Sectia Notariat reiese ca pretul vanzarii a fost de 8670 lei.
In contract s-a mai precizat contributia autorului paratei cu suma de 53.437,5 lei, reprezentand o contributie egala cu valoarea a o parte din lucrarile edilitare, intelegandu-se prin aceste lucrari alimentarea cu apa, pavajul strazilor, inclusiv trotuarelor, in limita sumei disponibile si lampi cu petrol pe strazi.
S-a mai mentionat in contract ca suma de 8670 lei reprezentand pretul vanzarii s-a achitat integral de catre cumparator la casieria municipiului Bucuresti, iar suma de 53.437,5 lei, reprezentand valoarea lucrarilor aferente parcelei vandute s-a achitat integral de catre cumparator la Casa de Depuneri si Consemnatiuni in contul si la dispozitia Primariei Municipiului Bucuresti, conform recipiselor nr.68983/927, nr.43858/928, nr.70431/928, nr. 1902/929, nr.37000/929, nr.72170/930, nr.6306/930 si nr.40798 ale Casei de Depuneri si Consemnatiuni.
Conform contractului, in caz de pierdere a drepturilor de improprietarire pe acest lot, cumparatorul va avea dreptul numai la restituirea sumelor achitate in contul terenului si a lucrarilor edilitare, mai putin taxa de 5 lei mp, in suma de 2167,5 lei, ce ramane Primariai Municipiului Bucuresti ca despagubiri pentru cheltuielile avute cu lucrarile de improprietarire si care este pierduta de improprietarit.
Prin urmare, instanta retine din interpretarea acestor dispozitii, ca in caz de desfiintare a contractului din culpa cumparatorului, acesta are dreptul la restituirea numai a sumei de (8670 rol + 53437,50 rol) – 2167,50 lei, adica suma de 59940 rol ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie.
Din completarea raportului de expertiza intocmit de expertul contabil Florescu Stefan Dan(filele 110-114) reiese ca suma de 59940 rol platita in anul 1934, actualizata cu indicele de inflatie la data de 13.05.2010 este in cuantum de 65694,24 Ron.
In consecinta, tribunalul va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca suma pe care o va restitui reclamanta paratei este in cuantum de 65694,24 Ron.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul, formulat apelanta-parata L.M.V. in contradictoriu cu intimata-reclamanta Municipiul Bucuresti prin Primarul General impotriva sentintei civile nr. 7347/14.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul civil nr. 7948/303/2007.
Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca suma pe care o va restitui reclamanta paratei este in cuantum de 65694,24 Ron.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 24.09.2010.
Presedinte Judecator Grefier
Iulian Panait Iulia Lacramioara Manea George Florentin Baltaretu
1
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Rezolutiune
Actiunea in rezolutiune a unui contract de intretinere respinsa. Cerere Reconventionala admisa. Obligatia de intretinere in natura transformata in obligatia de a plati o suma lunara. - Sentinta civila nr. 101 din data de 13.04.2016Contractul de vanzare-cumparare a unui bun mobil, contract consensual. Formalitatile ulterioare nu au efect asupra transmisiunii dreptului de proprietate, ci doar asupra posibilitatii de a circula cu vehiculul respectiv - Decizie nr. 915 din data de 25.11.2015
Rezolutiunea contractului de realizarea unor lucrari de constructii - Decizie nr. 349 din data de 28.04.2011
Rezolutiune - Decizie nr. 291 din data de 22.04.2010
Retragerea unui mandat european de arestare, in temeiul dispozitiilor art. 94 din Legea nr. 302/2004, republicata, ca urmare, a renuntarii la executarea acestuia de catre autoritatea care l-a emis, dupa ce s-a dispus de catre autoritatile judiciare din Ro - Sentinta penala nr. 304/64/2013 din data de 28.08.2013
Rezolutiune contract de vanzare cumparare. Neplata pretului vanzarii conform transelor stabilite prin contract. - Sentinta civila nr. 96/S din data de 03.04.2012
Rezolutiune contract de constructii montaj. - Decizie nr. 27/A din data de 01.04.2009
Rezolutiunea titlului de proprietate al constituitorului ipotecii. Consecinte asupra dreptului de ipoteca. - Decizie nr. 253 din data de 22.05.2009
Rezolutiunea antecontractului de vanzare - cumparare - Decizie nr. 921 din data de 14.12.2006
desfintarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale (art 278" alin 8 lit b.cpp) - Hotarare nr. 165 din data de 02.05.2011
PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIILOR SAU ORDONANTELOR PROCURORULUI. INTIMATI MAGISTRATI JUDECATORI. INSUFICIENTA A ACTELOR PREMERGATOARE. NEAUDIEREA PETITIONARULUI - Sentinta penala nr. 134 din data de 01.10.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 8438 din data de 16.12.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 7930 din data de 04.12.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 11658 din data de 10.06.2010
rezolutiune contract - Sentinta civila nr. 8685 din data de 24.11.2010
Rezolutiune contract de vanzare cumparare- daune interese - Hotarare nr. 1535 din data de 05.03.2010
rezolutiune contract - Hotarare nr. 10766 din data de 19.11.2008
rezolutiune contract de vanzare-cumparare - Hotarare nr. 8950 din data de 25.06.2010
Rezolutiune contract de intretinere - Sentinta civila nr. 8428 din data de 30.09.2008
BANCI - Sentinta civila nr. **** din data de 05.12.2017