Actiunea in rezolutiune a unui contract de intretinere respinsa. Cerere Reconventionala admisa. Obligatia de intretinere in natura transformata in obligatia de a plati o suma lunara.

Prin cererea de chemare in judecata formulata pe rolul Judecatoriei Sibiu la data de 11.11.2012, sub nr. …, reclamantul A.A. a chemat in judecata pe paratii B.B. si C.C. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna rezilierea contractului de intretinere incheiat intre parti la data de 07.11.2005 si autentificat sub nr. 2 de notarul public X; restabilirea situatiei anterioare de CF in sensul intabularii imobilului pe numele reclamantei.
Paratii B.B. si C.C. au formulat cerere reconventionala solicita inlocuirea intretinerii in natura cu suma de 500 lei lunar.
Prin sentinta civila nr 6/25.11.2013, instanta a respins actiunea formulata de reclamanta A.A. in contradictoriu cu paratii B.B., C.C. si D.D. si a respins de asemenea si cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti.
Prin decizia civila nr 4 din data de 06.06.2014 pronuntata de Tribunalul Sibiu s-au admis recursurile formulate de reclamanta A.A. si de paratii B.B. si C.C. impotriva sentintei civile nr 6/2013, pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.
Prin aceasta decizie s-a retinut ca hotararea atacata a fost pronuntata dupa ce a fost amanata pronuntarea, iar incheierea de amanare a pronuntarii din 11.11.2013, in care s-au consemnat sustinerile partilor nu a fost semnata de judecator.
In urma casarii cu trimitere spre rejudecare, reclamanta-parata a formulat o noua cerere precizatoare prin care a solicitat introducerea in cauza in calitate de parata a numitei E.E.
   La termenul din data de 27.11.2014, instanta a admis exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare (fila 40), retinand urmatoarele: ,,instanta,  avand in vedere exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare, exceptie invocata ca urmare a faptului ca reclamanta a precizat expres temeiul juridic al precizarii de actiune depuse la dosarul initial depusa la fila 118 la data de 15.04.2013, constata ca exceptia este intemeiata si contestatia la executare formulata de  reclamanta impotriva  actelor de executare din dosarul executional prin care s-a vandut imobilul este tardiva, nefiind respectat termenul de 15 zile in care se puteau ataca actele de executare silita, termen care a inceput sa curga inca din aprilie 2012 cand reclamanta a aflat de executarea silita. La interogatoriul luat  din sedinta publica din data de 27.05.2013, reclamanta  a recunoscut  ca s-a suparat pe parati la trei – patru saptamani dupa  Pasti cand a auzit ce au facut ace?tia   cu apartamentul ei si in consecinta cum din interogatoriu rezulta ca   aceasta  a aflat de executarea silita inca din anul 2012”.
Prin sentinta civila nr. 64/2015 pronuntata de Judecatoria  Sibiu s-a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de paratii-reclamanti.
S-a respins actiunea precizata formulata de reclamanta-parata A.A. in contradictoriu cu paratii reclamantii B.B. si C.C. si cu paratii D.D. si E.E., ca neintemeiata.
S-a respins cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti B.B. si C.C. in contradictoriu cu reclamanta-parata A.A., ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele:
I. Cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de catre parat prin intampinare s-au retinut urmatoarele:
Conform art. 137 alin 1 cod procedura civila  instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Parata a sustinut ca cererea este inadmisibila avand in vedere ca se solicita rezilierea unui contract de intretinere, adica a unui contract cu titlu oneros, aleatoriu, sinalagmatic, translativ de proprietate si nu rezolutiunea.
Ori, instanta a constatat ca la termenul din data de 27.11.2014 aparatorul reclamantei si-a precizat temeiul juridic al cererii in sensul ca este vorba de rezolutiunea contractului de intretinere si nu de rezilierea contractului, astfel ca a respins exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata.
II. Cu privire la cererea de rezolutiune a contractului de intretinere, instanta retine urmatoarele:
La data de 7.11.2005, s-a incheiat contractul de intretinere intre reclamanta-parata A.A. si paratii-reclamanti B.B. si C.C., contract autentificat de BNP X.
In baza acestui contract, reclamanta-parata a transmis paratilor-reclamanti dreptul de nuda proprietate asupra apartamentului situat pe str. AAA, mentinandu-se dreptul de uzufruct viager. In schimbul dreptului de proprietate transmis, paratii-reclamanti si-au asumat obligatia de a o intretine pe reclamanta-parata cu toate cele necesare traiului in timpul vietii: locuinta corespunzatore, incalzit, iluminat, spalat, curatenie, hrana, imbracaminte, medicamente, medic si spitalizare in caz de nevoie, iar la deces sa o inmormanteze.  Dreptul de proprietate asupra imobilului s-a transmis de la data autentificarii actului, respectiv 7.11.2005.
Ulterior, la data de 23.12.2008, s-a incheiat un contract de imprumut intre E.E., in calitate de imprumutator si B.B. si C.C., in calitate de imprumutati, obiectul contractului fiind acordarea unui imprumut in valoare de 50.000 euro. La art. 2 din contact s-a prevazut ca pentru restituirea creditului debitorii garanteaza cu nuda proprietate a imobilului situat in Sibiu, str. AAA.
Ca urmare a neindeplinirii de catre debitori a obligatiilor s-a procedat la executarea silita a imobilului, iar imobilul a fost adjudecat in baza procesului-verbal de licitatie nr. 3/21.06.2011 de catre E.E.
Relatiile dintre parti s-au derulat in conditii normale pana in momentul in care imobilul a fost instrainat catre E.E., din acel moment reclamanta-parata nemaifiind de acord cu derularea in continuare a contractului de intretinere.
Cu privire la legea civila aplicabila, instanta retine ca potrivit art. 3 din Legea 71/2011, actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor.
De asemenea, potrivit art. 5 alin 1 din Legea 71/2011, dispozitiile Codului civil se aplica tuturor faptelor si actelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. Prin art. 102 alin. (1) din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil s-au stipulat urmatoarele: ,,Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa.”
Astfel, fata de data incheierii contractului de intretinere, respectiv 7.11.2005, instanta constata ca legea civila aplicabila este Codul civil 1864.
Prin contractul de intretinere una dintre parti instraineaza un bun sau plateste o suma de bani, iar cealalta parte se obliga sa ii asigure intretinerea in natura pe timpul cat va trai, iar dupa moare sa o inmormanteze.
 Contractul de intretinere este un contract cu titlu oneros, aleatoriu, sinalagmatic, translativ de proprietate. Debitorul intretinerii este obligat sa acorde intretinerea in natura in conditiile stipulate in contract si, in lipsa unor reglementari speciale, potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face contractate intuitu personae.
Potrivit art. 1020 Cod Civil, conditia rezolutorie este subinteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice in cazul in care una dintre parti nu indeplineste angajamentul sau, iar art. 1021 Cod Civil prevede ca, intr-o atare situatie, contractul nu este desfiintat de drept, ci partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat poate opta intre a cere instantei de judecata obligarea partii la executarea contractului, daca este posibil, si a cere rezolutiunea lui pentru neexecutare cu daune-interese.
Rezolutiunea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.
Astfel, pentru a se dispune rezolutiunea contractului de intretinere este necesar sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: a). una dintre parti sa nu isi fi executat obligatiile ce ii revin conform contractului, b).neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatiile si c).debitorul obligatiei sa fi fost pus in intarziere in conditiile legii.
In ceea ce priveste conditia punerii in intarziere, in cazul contractului de intretinere, datorita caracterului alimentar al prestatiei la care s-a obligat debitorul si care trebuie efectuata succesiv, termenele de executare fiind esentiale, debitorul este de drept in intarziere, potrivit dispozitiilor art. 1079 pct. 3 Cod civil.
Cu privire la conditia neexecutarii obligatiilor contractuale, instanta a retinut o neexecutare a obligatiei de intretinere asumata de parati prin contract. De esenta contractului de intretinere este faptul ca debitorul obligatiei de intretinere are obligatia de a acorda hrana, imbracaminte, ingrijiri medicale pe toata durata vietii creditorului intretinerii.
Astfel, din declaratia martorului X.X., instanta a retinut ca acesta o cunoaste pe reclamanta de aproximativ 20 de ani si cunoaste de existenta contractului de intretinere. Acesta arata ca l-a vazut pe paratul-reclamant de doua ori in locuinta reclamantei, iar relatiile erau unele bune. Cunoaste ca paratul-reclamant a avut probleme de sanatate foarte grave si a fost nevoit sa plece la tratament. Pe parata-reclamanta, martorul arata ca nu o cunoaste si nu a vazut-o niciodata in casa reclamantei-parate.
In continuare, martorul arata reclamanta-parata isi facea singura cumparaturile dar avea un caiet in care scria ce cheltuieli facea, dar nu cunoaste daca paratii-reclamanti ii decontau aceste cheltuieli. A existat o perioada cand reclamanta-parata a fost internata in spital, iar martorul arata ca nu i-a vazut pe paratii-reclamanti in vizita. 
In continuare, martorul a mai precizat ca paratii-reclamanti i-au montat centrala la apartament si i-a pus si un geam termopan deoarece cel vechi era deteriorat.
Martorul Y.Y., fiind audiat a relatat ca il cunoaste pe parat de 5-6 ani, locuind in acelasi cartier, iar acesta i-a spus ca a incheiat cu reclamanta-parata un contract de intretinere. Din cate cunoaste aceasta intelegere era ca paratul-reclamant sa ii plateasca intretinerea, dar acesta i-a montat centrala termica si a mai facut si alte reparatii. Din discutiile purtate cu paratul-reclamant, martorul precizeaza ca acesta achita cheltuielile pe care reclamanta-parata le facea in legatura cu intretinerea apartamentului. De asemenea, martorul a mai precizat ca reclamanta-parata a fost dusa si la statiune.
Martorul Z.Z., a aratat ca ii cunoaste pe paratii-reclamanti din 2008 si a aflat ca aveau incheiat un contract de intretinere cu reclamanta-parata, intelegerea fiind ca acestia sa achite contravaloarea tuturor cheltuielilor ocazionate de intretinere. Relatia dintre parti a fost una buna, reclamanta-parata chiar i-a crosetat nepoatei paratilor-reclamanti mai multe obiecte de imbracaminte. In primavara anului 2012, in saptamana patimilor a decedat mama paratului-reclamant iar acestia au trebuit sa se deplaseze intr-o alta localitate si astfel E.E. s-a ocupat de reclamanta-parata.
Ulterior, martorul arata ca a aflat de la paratii-reclamanti ca nu au mai putut lua legatura cu reclamanta-parata si a aflat ca exista o alta persoana care dorea sa o intretina pe reclamanta-parata.
Fiind audiat martorul W.W. a declarat ca o cunoaste pe reclamanta-parata de aproximativ cinci ani fiind din acelasi sat, iar de aproximativ doi ani a aflat de existenta contractului de intretinere.  Martorul precizeaza ca reclamanta-parata i-a spus ca paratii-reclamanti i-au luat din apartament fara voia sa un registru si ca au intrat cu forta peste ea in casa. De asemenea, precizeaza ca reclamanta-parata a fost internata in spital, dar paratii-reclamanti nu au fost anuntati de aceasta situatie deoarece relatiile dintre ei nu erau unele bune.
De asemenea, martorul precizeaza ca paratii-reclamanti i-au montat reclamantei-parate o centrala termica  si ii aduceau o data pe luna alimente si ii faceau deconturile la bonurile pe care reclamanta-parata le prezenta, paratii-reclamanti achitand aceste cheltuieli.
Instanta retine ca reclamanta-parata la interogatoriu  a recunoscut ca relatiile dintre ei au fost unele bune pana in anul 2007, iar paratii-reclamanti ii dadeau bani, dar nu insa pentru toate cheltuielile. De asemenea, la intrebarea nr 11 din interogatoriu referitoare la produsele pe care aceasta le primea de sarbatori, aceasta a raspuns: „mi-a adus doar un kg de tacamuri, in rest doar o prajitura de Pasti si cinci oua rosii.”
Referitor la condi?ia ca neexecutarea obliga?iei de intre?inere sa fie imputabila debitorilor acestei obliga?ii, instan?a a re?inut ca neindeplinirea obliga?iei de intre?inere de catre para?i are la baza culpa lor exclusiva. In materia raspunderii contractuale culpa se prezuma, astfel ca reclamantul nu trebuie sa dovedeasca culpa para?ilor, ci ace?tia trebuie sa probeze ca neexecutarea obliga?iilor lor este straina de propria culpa.
In cauza de fata, instanta a retinut ca desi paratii nu i-au acordat intretinere reclamantei, acest lucru se datoreaza si culpei acesteia.
La intrebarea nr 13 din interogatoriu: „este adevarat ca ne-am inteles de la inceput ca dumneavoastra sa ne spuneti de fiecare data de ce aveti nevoie, iar noi sa va oferim tot ce aveti nevoie?”, iar reclamanta-parata a raspuns: „da, dar nu am avut nevoie.”
La intrebarea nr 16 din interogatoriu: “este adevarat ca la aproximativ 3-4 saptamani de la Paste, cand am venit la dumneavoastra impreuna cu nora mea, intrucat nu mai raspundea-ti la telefon, mi-ati comunicat ca nu mai doriti continuarea contractului de intretinere, intrucat v-ati gasit pe altcineva?”, iar reclamanta-parata a raspuns: ,,da, pentru ca am auzit ce a facut cu apartamentul meu”.
La interogatoriul luat paratilor-reclamanti acestia au aratat ca intelegerea initiala a fost sa ii aduca ei alimente, iar ulterior reclamanta-parata i-a spus ca vrea sa isi cumpere ea singura ce doreste, iar ei doar sa le achite (intrebarea nr 5).
Faptul ca reclamanta-parata tinea un registru in care isi consemna toate cheltuielile efectuate lunar rezulta din inscrisurile depuse la filele11-117 din dosar.
Astfel, se constata ca relatiile dintre parti s-au derulat in conditii normale pana in momentul in care reclamanta a luat la cunostinta despre faptul ca imobilul situat in strada AAA a fost adjudecat la licitatie publica de catre parata E.E., din acest moment aceasta refuzand sa aiba orice contact cu paratii-reclamanti, ori nimeni nu poate sa - si invoce propria tulpitudine, nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Fata de cele mentionate mai sus, instanta a respins ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta de rezolutiune a contractului de incheiat la data de 7.11.2005, autentificat sub nr 2 de BNP X.
III. Cu privire la cererea precizatoare referitoare la constatarea nulitatii actului de adjudecare prin care paratul D.D. a dobandit imobilul situat in Sibiu, str. AAA precum si a incheierii de intabulare, instanta a retinut urmatoarele:
Art. 518 cod procedura civila defineste si caracterizeaza actul de adjudecare ca fiind titlul de proprietate al adjudecatarului, el duce la transmiterea proprietatii de la debitori la adjudecatar. Intabularea dreptului de proprietate, potrivit art. 518 alin cod procedura civila  are efect numai de opozabilitate a actului fata de terti si da dreptul adjudecatarului de a dispune de bun
Conform art. 516 cod procedura civila dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut la art. 515 si dupa expirarea termenului de 15 zile prevazut la art. 401 alin. (1) lit. a), executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni: 1. denumirea si sediul organului de executare;  2. numele si calitatea executorului; 3. numarul si data procesului-verbal de licitatie; 4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului; 5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate; 6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. (3) si (4); 7. datele de identificare a imobilului; 8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara, precum si a faptului ca, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesiunea acestuia din urma, sau impotriva oricarei persoane care are in posesiune ori detine in fapt, fara niciun titlu, imobilul adjudecat; 9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate; 10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.
Verificand actul de adjudecare, instanta a constatat ca acesta indeplineste toate conditiile prevazute de art. 516 cod procedura civila. In precizarea de la fila 45 reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea actului de adjudecare, insa nu a invocat nici un motiv de nulitate absoluta sau relativa. Totodata, instanta a retinut ca reclamanta a invocat in principal motive ce tin de contestatia la executare care insa au fost respinse prin incheierea din data de 27.11.2014, care este o incheiere interlocutorie si asupra careia nu se mai poate reveni.
IV. Cu privire la cererea de restabilire a situatiei anterioare, fata de solutia dispusa anterior, avand in vedere ca acesta este un capat de cerere subsidiar, instanta l-a respins si pe acesta ca neintemeiat.
V. Cu privire la cererea reconventionala, instanta a retinut urmatoarele:
  O alta modalitate de rezolvarea a problemelor ce decurg din neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei de intretinere este transformarea in bani a obligatiei. Daca executarea in natura a obligatiei de intretinere nu mai este posibila, partile pot conveni transformarea in bani a obligatiei de intretinere. Dar, chiar in lipsa acordului uneia dintre parti, pentru motive temeinice, instanta poate dispune transformarea obligatiei de intretinere in bani. In acest sens, in practica judiciara s-a hotarat ca daca, datorita comportamentului uneia dintre parti, executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila, instanta la cererea celeilalte parti, este indreptatita sa stabileasca obligatia de intretinere prin echivalent, transformand-o in plata unei sume de bani.
In cauza de fata, instanta a apreciat ca nu se impune inlocuirea obligatiei de intretinere in bani deoarece de esenta contractului de intretinere este obligatia debitorului intretinerii de a asigura creditorului hrana, imbracaminte, ingrijire medicala, plata cheltuielilor cu apa, electricitate, combustibil, cheltuieli de inmormantare.
Reclamanta-parata este o femeie in varsta care are nevoie de o ingrijire speciala nefiind suficienta acordarea lunara a unei sume de bani. Intr-adevar, prepararea hranei, acordarea ingrijirilor medicale, accesul zilnic in locuinta creditorului, toate pe fondul stresului vietii cotidiene contemporane fac ca executarea unui asemenea contract sa nu fie intotdeauna usor de realizat, dar din moment ce paratii-reclamanti si-au asumat o asemenea obligatie la momentul incheierii contractului acestia trebuie sa faca eforturi suplimentare pentru a se intelege cu reclamanta-parata.
In concluzie, instanta a apreciat ca fata de varsta inaintata a reclamantei-paratei si avand in vedere ca relatiile dintre parti pot fi ameliorate cu putina intelegere, a respins cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti in contradictoriu cu reclamanta-parata ca neintemeiata. 
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, calificat recurs la data de 3 februarie 2016, atat reclamanta  A.A. care a criticat si incheierea din 27.11.2014  cat si paratii  B.B. si C.C.  criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In expunerea motivelor de recurs reclamanta  A.A. cu privire la critica incheierii civile pronuntate in sedinta publica din data de 27.11.2014 (incheiere interlocutorie) prin care s-a admis exceptia tardivitatii precizarii de actiune depusa la dosarul initial la fila 118 la data de 15.04.2013 se sustine ca admiterea exceptiei tardivitatii este netemeinica deoarece la dosarul cauzei exista dovada comunicarii incheierii cf 7 de radiere a dreptului de uzufruct viager (Anexa 1 ) cu data de 27.08.2014 (Anexa 2).
Instanta confunda calitatea sa de tert fata de actele de executare (incidenta art. 401 alin. 2 si 3 cod procedura civila - termene legale respectate in cauza dedusa judecatii) cu cea de parte in dosarul de executare.
De asemenea este nelegala deoarece instanta de judecata a incalcat prevederile art. 315, alin 2, 3 si 4 cod procedura civila raportat la art. 316 cod procedura civila si art. 296, teza a 2-a (principiul ,,non reformatio in pejus"). Am in vedere faptul ca, potrivit deciziei de casare a Tribunalului Sibiu s-a dispus ca instanta de rejudecare sa ,,aiba in vedere si criticile aduse de recurenti in motivele de recurs’’. Este, prin urmare, o problema de drept obligatorie pentru instanta de rejudecare.
Unul din motivele de recurs a fost acela ca instanta de fond nu s-a pronuntat pe capatul de cerere privind nulitatea tuturor actelor de executare din dosarul executional nr. 30/05.10.2010.
Recursul paratilor nu a atacat incheierea de sedinta din data de 27.05.2013 (pag. 143 dosar fond) - asa cum ar fi avut dreptul - potrivit art. 316 cod procedura civila  raportat la art. 282, alin. 2.. Prin aceasta incheiere premergatoare ,,instanta, in deliberare, avand in vedere si pozitia reprezentantelor partilor, respinge exceptia tardivitatii formularii precizarii de actiune si dispune judecarea acesteia in prezenta cauza". Alta solutie decat cea pronuntata se opune puterii de lucru judecat si principiului ,,non reformatio in pejus" prevazut de art. 296, teza a 2-a codului procedura civila, art. 399(1), art. 401, alin. 2 si 3, din Codul de procedura civila din anul 1865, cu modificarile ulterioare, art. 401, alin. 2 cod procedura civila, art. 401, alin. 3 cod procedura civila.
In ceea ce priveste admisibilitatea cererii privind nulitatea tuturor actelor de executare din dosarul executional nr. 30/05.10.2010, conform doctrinei si practicii judiciare, dispozitiile referitoare la executarea silita, intre care si acelea privind investirea cu titlu executoriu au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage nulitatea urmaririi, care nu poate fi acoperita in nici un mod. De asemenea, toate actele de executare in temeiul unui contract care nu constituie titlu executoriu, in intelesul art. 372 si art. 376 cod procedura civila  sunt lovite de nulitate.
Cu privire la critica Sentintei civile nr. 64/2015 pronuntata de Judecatoria Sibiu in sedinta publica din 30.09.2015 in dosarul nr. 6961/306/2012* si comunicata la data de 06.11.2015 (conform dovezii de la pag. 153 din dosar) arata ca desi in considerentele hotararii atacate ,,instanta retine neexecutarea obligatiei de intretinere asumata de parati prin contract" si faptul ca ,,neindeplinirea obligatiei de intretinere are la baza culpa lor exclusiva" este respinsa ca neintemeiata cererea de rezolutiune. Practic, intre considerente si dispozitiv este o contradictie flagranta, nejustificata fata de actele de la dosarul cauzei si apararile sale.
La pag 4 din hotararea atacata este indicata de doua ori E.E. ca adjudecatara imobilului in locul fratelui acesteia – D.D..
Desi se retine culpa exclusiva a paratei in considerentele instantei se arata ca si reclamanta are o culpa. Acest fapt este si lipsit de logica dar si neadevarat. Contextul in care se retine culpa sa este cea in care ar fi refuzat intretinerea dupa ce a aflat despre instrainarea apartamentului. A facut dovada la dosar ca abia in data de 27.08.2014 (Anexa 2) a primit comunicarea incheierii de intabulare a apartamentului pe numele lui D.D. si de radiere a dreptului de uzufruct viager (Anexa 1).
Daca ar fi stiut despre actul de adjudecare as fi formulat de la bun inceput actiunea civila si impotriva lui D.D..
Rationamentul instantei este si nelegal deoarece in schimbul dreptului de nuda proprietate transmis de catre reclamanta, paratii s-au obligat sa o intretina si sa o ingrijeasca pe toata durata vietii sale, asigurandu-i cele necesare traiului, si in primul rand locuinta corespunzatoare in imobilul transmis. Daca ar fi stiut de radierea dreptului de uzufruct viager era indreptatita sa refuz intretinerea pentru neindeplinirea celei mai importante clauze din contractul de intretinere atacat.
Intre A.A. - in calitate de intretinuta si paratii B.B. si C.C. s-a incheiat contractul de intretinere autentificat de Biroul Notarului Public X  sub nr. 2/07.11.2005, prin care reclamanta a transmis paratilor cu titlu de drept de intretinere dreptul de nuda proprietate asupra imobilului - apartament nr. 16, situat in Sibiu, str. AAA.
In schimbul dreptului de nuda proprietate transmis de catre reclamanta, paratii s-au obligat sa o intretina si sa o ingrijeasca pe toata durata vietii mele, asigurandu-i cele necesare traiului, respectiv: locuinta corespunzatoare in imobilul transmis, hrana, imbracaminte, incaltaminte, iluminat, incalzit, curatenie corespunzatoare, spalat, medicamente, spitalizare in caz de nevoie.
In realitate, paratii nu s-au achitat de obligatiile ce le reveneau conform contractului de intretinere mentionat.
Mai mult in perioada derularii contractului de intretinere raporturile reclamantei cu paratii au fost uneori violente si permanent generatoare de stres si insecuritate.
Asa cum rezulta din probele administrate la dosarul cauzei, paratii nu s-au achitat in proportie covarsitoare de sarcinile stipulate in contract. Reclamanta a fost cea care a cumparat alimentele si articolele de imbracaminte sau incaltaminte, isi facea mancare, curatenie si isi achita facturile de utilitati. Paratii nu au ajutat-o nici cand a fost necesara internarea in spital si procurarea de medicamente. Martorii propusi de parati (Z.Z - pag. 142 dosar si Y.Y. - pag. 141) au declarat ca nu au fost niciodata in locuinta sa iar ceea ce cunosc sunt din relatarile paratilor. In schimb, martorii propusi de reclamanta au declarat: X.X. (pag, 140 dosar):,,il sunam pe martor de cea 2 ori pe luna, el imi facea reparatiile prin casa, paratii B.B. si C.C. nu mi-au dat bani, paratii nu m-au vizitat la spital’’.
W.W. (pag. 139 dosar): stie de procesul penal declansat de intrarea in locuinta sa prin violare de domiciliu, alimente primea de la parati doar o data pe luna (si doar in mod simbolic), nu i-a vazut pe parati in casa desi o vizita destul de des.
Cea mai importanta incalcare a obligatiilor stipulate in contract este legata de asigurarea locuintei corespunzatoare conform dreptului de uzufruct viager:
Paratii au incheiat contractul de imprumut cu nora lor – E.E., garantand in mod culpabil imprumutul exact cu nuda proprietate a apartamentului in litigiu.
Desi din actele de la dosar rezulta ca paratii B.B. si C.C. au fost instiintati de OCPI Sibiu despre radierea dreptului de uzufruct viager nu au atacat respectiva incheiere de cf desi puteau si erau chiar obligati sa o faca pentru a-i asigura folosinta locuintei. Din sentinta civila nr. 40/07.07.2015 a Judecatoriei Sibiu, pag. 3, alin. 3 (Anexa 4) rezulta ca i s-a comunicat incheierea de radiere a dreptului de uzufruct viager doar in data de 27.08.2014 - asa cum de altfel a si sustinut in numeroase imprejurari pe parcursul acestui dosar si asa cum a facut dovada prin inscrisurile depuse.
Din interogatoriile luate paratilor B.B. si C.C. rezulta ca si in prezent acestia nu doresc anularea dreptului de proprietate pe numele lui D.D.
Doctrina si practica judiciara au statuat ca in cazul contractului de intretinere opereaza rezolutiunea prevazuta de dispozitiile art. 1020-1021 Cod Civil, fiind vorba de un contract sinalagmatic, oneros si aleatoriu. Elementul esential in stabilirea de catre instanta a oportunitatii rezolutiunii contractului de intretinere consta in analizarea gravitatii neexecutarii obligatiei asumate, apreciata in raport de obligatiile contractuale stipulate prin vointa partilor.
Potrivit pct. 3, alin. 2 din art. 1079 cod civil debitorul este de drept in intarziere, avand in vedere caracterul intretinerii care reclama executarea continua si cu promptitudine a obligatiilor asumate.
Urmare a particularitatilor contractului de intretinere practica judiciara a statuat faptul ca obligatia de intretinere (cu executare succesiva se exercita permanent, personal, succesiv si cotidian.
Permanenta nu poate fi privita temporal si spatial absolut, in sensul de a locui cu intretinutul. Avand in vedere ca obligatia de intretinere este cu executare succesiva, prestatiile se vor face la anumite interval de timp, astfel incat sa corespunda ritmului nevoilor curente ale beneficiarului (chiar si prezenta zilnica a debitorilor obligatiei de intretinere iu domiciliul intretinutului/intretinutei pentru asigurarea acestor nevoi). Avand in vedere ca obligatia de intretinere implica faptul personal (intuitu personae) al debitorilor, aceasta obligatie are un caracter netransmisibil. Caracterul intuitu personae al contractului se intemeiaza pe un raport de incredere si apropiere iar lipsa acestui raport face imposibila executarea obligatiei.
Caracterul succesiv al executarii obligatiei de intretinere presupune ca neindeplinirea ei chiar si pentru o scurta perioada de timp poate conduce la rezolutiunea contractului.
Tot practica judiciara a stabilit ca sunt incidente dispozitiile art. 1020 cod civil in situatia in care conduita debitorului intretinerii este violenta in raporturile acestuia cu creditorii intretinerii. Se are in vedere faptul ca executarea corespunzatoare a obligatiei de intretinere implica, pe langa prestatia materiala si o componente psihologica, data de caracterul intuitu personae al conventiei de intretinere. Rezolutiunea contractului de intretinere opereaza atat timp cat, datorita sentimentului de stres si insecuritate se poate prejudicia grav starea de sanatate sau chiar viata creditorilor intretinerii.
In cauza de fata, reclamanta a fost agresata fizic de B.B. si E.e. si i s-a incalcat intimitatea propriului domiciliu. Imprejurarea a facut obiectul dosarului penal nr. … (act existent la dosarul cauzei) si faptele au fost confirmate de martorii indirecti X.X. si W.W.. Mai mult, tot datorita incheierii contractului de imprumut intre paratii B.B. si C.C. si nora acestora – E.E. a formulat plangere penala impotriva angajatilor OCPI Sibiu, executorului judecatoresc … si chiar impotriva paratilor E.E. si D.D..
In ceea ce priveste Contractul de imprumut incheiat la data de 23.12.2008 intre E.E. si socrii ei – B.B. si C.C.: lipsa mentiunii ,,bun si aprobat conform art. 1180 vechiul Cod Civil are drept efecte lipsirea de forta probanta a unui inscris sub semnatura privata (nul ca inscris) ci valoreaza numai ca un inceput de dovada scrisa. Consecinta in plan probatoriu este ca existenta acestuia trebuia dovedita prin administrarea de probatorii suplimentare pentru a-mi fi opozabil.
In ceea ce priveste opozabilitatea contractului de intretinere in litigiu paratului adjudecatar D.D. :
Dreptul de uzufruct viager - ca varietate a dreptului de uzufruct confera reclamantei atributele de posesie si folosinta, fiind un drept real, opozabil tuturor. Ca orice alt drept real da dreptul de urmarire in mainile oricui s-ar gasi si de a pretinde acest bun din mainile oricui s-ar gasi. Nudul proprietar poate dispune de nuda proprietate a bunului imobil, cu obligatia scriptae in rem de a respecta dreptul de uzufruct pana la stingerea lui (de a se abtine de la orice act juridic sau fapt material care ar impiedica sau tulbura pe uzufructuar). Asa cum se arata si in monografia dedicata contractului de vanzare cumparare (Anexa 7 la notele de sedinta ale reclamantei din data de 30.09.2015) a d-lui Ioan Popa (Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pag. 418) in subcapitolul dedicat respectarii de catre cumparator a unor obligatii scriptae in rem ,,cumparatorul unui lucru grevat de dezmembraminte ale dreptului de proprietate - uz, uzufruct... va fi obligat sa respecte aceste drepturi constituite anterior pentru motivul ca ceea ce cumpara este doar nuda proprietate, si nu deplina proprietate asupra lucrului".
Caracteristica obligatiei scriptae in rem este opozabilitatea acesteia dobanditorilor ulteriori. Obligatia de respectare a dreptului de uzufruct s-a transmis adjudecatarului nudei proprietati (care este un avand cauza fata de contractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere. Obligatia scriptae in rem presupune inclusiv respectarea de catre adjudecatar (paratul D.D.) si suportarea efectelor unei eventuale actiuni in rezolii ti unea contractului de intretinere - avand in vedere ca dreptul care 1-a cumparat la licitatia publica este un drept sub conditie rezolutorie, afectat de indeplinirea obligatiilor de intretinere de catre sotii B.B. si C.C. si, implicit de efectele actiunii in rezolutiune a contractului de intretinere. Dreptul se transmite tertilor dobanditori cu acelasi regim juridic.
In lucrarea d-lor Constantin Statescu si Cornel iu Barsan (Dreptul civil - ,,Teoria generala a obligatiilor", Ed. AII, Bucuresti, 1995, pag. 65-66 - Anexa 8 la notele de sedinta din data de 30.09.2015 se precizeaza cu referire la suportarea de catre succesorul cu titlu particular a efectelor unor contracte la care nu a fost parte: ,,spre a produce efecte fata de succesorul cu titlu particular, este necesar ca. in privinta contractelor incheiate de autorul sau sa fie intrunite anumite conditii, care ca regula pot fi sintetizate astfel: anterioritate constatata prin data certa a inscrisului (conditie indeplinita in speta de contractul de intretinere), atunci cand legea cere, respectarea normelor referitoare la publicitate conditie indeplinita in speta - Anexa 9 la notele de sedinta ale subsemnatei din data de 30.09.2015.
Asadar succesorul va suporta numai consecintele unor contracte incheiate de autorul sau anterior dobandirii de catre el a dreptului, anterioritate ca va trebui dovedita prin data certa a acestor contracte.
Contractul de intretinere este un contract aleatoriu, existand sansa unui castig sau riscului unei pierderi (inclusiv rezolutiunea contractului). In doctrina (Dreptul de proprietate si dezmembramintele lui, prof. Univ. dr. Liviu Pop, pag. 169 - Anexa 5 la notele de sedinta ale subsemnatei din data de 30.09.2015) se  arata: ,,Desfiintarea titlului nudului proprietar arc ca efect si desfiintarea drepturilor consimtite de acesta in favoarea tertilor".
Prin hotararea atacata instanta de judecata s-a pronuntat si cu privire la precizarea de actiune a reclamantei de la pag. 45 dosar fond - primul ciclu procesual, respingand aceasta precizare.
Aceasta respingere este neintemeiata si nelegala in primul rand pentru aceleasi motive invocate la critica incheierii civile pronuntate in Sedinta publica din data de 27.11.2014 (incheiere interlocutorie):
In ceea ce priveste admisibilitatea cererii privind nulitatea tuturor actelor de executare din dosarul executional nr. 30/05.10.2010: conform doctrinei si practicii judiciare, dispozitiile referitoare la executarea silita, intre care si acelea privind investirea cu titlu executoriu au caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage nulitatea urmaririi, care nu poate fi acoperita in nici un mod. De asemenea, toate actele de executare in temeiul unui contract care nu constituie titlu executoriu, in intelesul art. 372 si art. 376 cod procedura civila sunt lovite de nulitate.
In al doilea rand, in mod netemeinic si nelegal instanta de judecata retine ca actul de adjudecare este corect intocmit si nu sunt motive de nulitate ale acestuia, atat timp cat radierea dreptului de uzufruct viager s-a facut tocmai in baza acestui act - cu incalcarea prevederilor art. 497, alin. 4 vechiul cod de procedura civila.
De asemenea, prin aceasta precizare de actiune s-au solicitat in subsidiar daune interese ca urmare a admiterii cererii de rezolutiune si constatare a imposibilitatii restabilirii situatiei anterioare de cf pe numele sau.
In expunerea motivelor de recurs paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C. sustin ca au facut demersuri pentru rezolvarea amiabila a acestei situatii insa reclamanta refuza categoric si sistematic orice dialog cu ei, astfel incat sunt intr-o imposibilitate obiectiva de a presta efectiv intretinerea la care s-au obligat.
Imediat dupa incheierea contractului au acordat intretinere, in sensul ca au ajutat-o pe reclamanta la treburile gospodaresti si ii faceau mancare si cumparaturi, mici reparatii etc, insa dupa aproximativ 2 ani, la cererea expresa a acesteia au inceput sa achite lunar, sumele solicitate de aceasta si inscrise in registrul depus in copie la dosar.
De asemenea, relatiile dintre parti s-au rupt brusc, in urma cu 3 ani, cand la sfarsitul lunii aprilie 2012 li s-a comunicat sec ,,sa ne vedem de treaba". Ulterior au aflat ca a formulat aceasta actiune.
In speta, reclamanta a solicitat pe calea actiunii directe sa se constate rezilierea contractului de intretinere incheiat cu paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C., sa se revina la situatia anterioara de carte funciara, iar prin precizare a solicitat constatarea nulitatii actului de adjudecare al imobilului in speta in contradictoriu cu paratul D.D. si a incheierii de carte funciara aferenta cu revenire la situatia anterioara de carte funciara.
In motivarea actiunii sale, reclamanta a invocate, generic, nerespectarea obligatiilor asumate prin contractul de intretinere incheiat de parti, fata a indica in concret care anume obligatii contractual nu au fost respectate.
In replica, au invocai faptul ca si-au indeplinit intocmai si potrivit intelegerii cu reclamanta, obligatiile contractuale asumate, iar din primavara anului 2012, au fost impiedicati sa le mai indeplineasca, reclamanta refuzand fara motiv primirea vreunei prestatii in natura sau bani din partea lor.
In probatiune s-au administrat probe testimoniale de ambele parti si la fel s-a administrai proba cu interogatoriul. Ulterior, in rejudecare s-au facut adrese la furnizorii de utilitati si la Asociatia de proprietari si astfel s-a stabilit media cheltuielilor lunare cu utilitatile.
In ce priveste motivarea sentintei atacate, in mod corect instanta de fond a constatat ca din ansamblul probelor administrate rezulta fara putinta de tagada faptul ca intr-adevar si-au indeplinit obligatiile asumate prin contract si convenite cu reclamanta. Mai mult, s-a facut si dovada cu inscrisuri, referitoare la sumele de bani ce au fost achitate de parati reclamantei, conform intelegerii verbale a partilor, intelegere ce viza inlocuirea prestatiei in natura cu sumele de bani ce reprezentau toate cheltuielile curente ale reclamantei. Acest lucru a fost confirmat chiar de martorul reclamantei care a aratat expres ca nemultumirile acesteia fata de parati vizeaza nu lipsa intretinerii ci faptul ca acestia nu petrec mai mult timp cu reclamanta.
La fel, din raspunsurile la interogatoriu ale reclamantei, a rezultat fara putinta de tagada faptul ca nemultumirile reclamantei nu au legatura cu neindeplinirea obligatiilor financiare sau materiale ci cu faptul ca paratii nu petrec mai mult timp cu ea.
Criticile pe care le aduc sentintei din dosar vizeaza faptul ca s-a respins cererea reconventionala cu motivarea ca situatia s-ar putea remedia cu putina intelegere.
In lipsa unei sentinte care sa stabileasca inlocuirea obligatiei de intretinere in natura cu obligatia de a plati lunar o suma de bani se va ajunge, dupa finalizarea prezentului dosar, la un alt dosar avand acelasi obiect, neindeplinirea obligatiilor de intretinere.
In mod corect instanta de fond a constatat reaua credinta a reclamantei in promovarea prezentei actiuni si comportamentul culpabil vis a vis de relatiile contractuale, insa fara o solutie de admitere a cererii reconventionale, se va ajunge in situatia de a se promova noi litigii in legatura cu contractul incheiat de parti.
Valoarea prestatiei lunare in bani a fost dovedita cu registrul aflat la dosarul cauzei, registru recunoscut de reclamanta ca fiind in legatura cu contractul, cu toate ca, dand dovada de rea-credinta reclamanta a contestat sumele inscrise in acesta. Cu toate acestea, facand o medie a sumelor inscrise in registru, au achitat reclamantei, lunar, sume intre 350-700 lei, astfel ca media lunara ar 11 in jurul valorii de 500 lei. La fel de la Asociatia de proprietari rezulta o medic lunara de 50 lei iar  la furnizorii de curent si gaz rezulta o medic de 60-70 lei lunar la fiecare.
Fata de cele cuprinse in motivarea sentintei si fata de ansamblul probatoriului administrat in cauza, apelul apare ca legal si temeinic doar in ceea ce priveste admiterea cererii reconventionale respectiv inlocuirea intretinerii in natura cu suma de 500 lei lunar sau alta suma rezonabila stabilita de catre instanta.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, si sub toate aspectele fata de dispozitiile art. 3041 Cod procedura civila, Tribunalul apreciaza ca fondat recursul formulat paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C. pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
In ce priveste legea aplicabila in cauza, Tribunalul retine art. 6 alin. 6 din noul cod civil care prevede ca dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Totusi, Tribunalul mai retine ca raportul juridic ce face obiectul prezentei cauze nu se incadreaza in niciuna dintre aceste ipoteze. Astfel, este evident ca partile au stabilit o obligatie contractuala de intretinere, neputand fi vorba de o obligatie legala.
Totodata, situatia juridica dintre parti nu deriva din raporturi de proprietate, intrucat acestea din urma se refera la indiviziune, granituire, limitele legale sau conventionale ale dreptului de proprietate, dezmembramintele dreptului de proprietate, s.a.
Prin urmare, instanta de fond a retinut in mod corect ca, fata de data incheierii contractului de intretinere, respectiv 07.11.2005, legea civila aplicabila este Codul civil  de la 1864.
In ceea ce priveste recursul declarat de reclamanta A.A. Tribunalul constata ca este neintemeiat pentru urmatoarele motive:
In ce priveste recursul declarat impotriva incheierii civile din data de 27.11.2014, incheiere prin care s-a admis exceptia tardivitatii precizarii de actiune din data de 15.04.2013 Tribunalul constata ca in mod corect, instanta de fond, in rejudecare, dupa administrarea probatoriului, a admis exceptia tardivitatii precizarii de actiune din data de 15.04.2013.
Instanta a avut in vedere atat inscrisurile depuse la dosar  respectiv incheierea de CF prin care s-a intabulat dreptul de proprietate al paratului E.E. (fila 83), incheiere comunicata atat paratilor B.B. si C.C. si E.E. cat si reclamantei A.A. cat si raspunsurile la interogatoriu ale reclamantei.
Astfel, la interogatoriu, reclamanta a precizat oral ca a pornit prezenta actiune atunci cand ,,a auzit ce a facut cu apartamentul meu", imediat dupa Paste. In anul 2012, sarbatorile pascale au fost in 15 aprilie iar actiunea a fost promovata in 11.06.2012, rezultand evident ca in aprilie 2013 cand s-a formulat precizarea de actiune era depasit termenul de 15 zile prevazut imperativ de vechiul Cod de procedura civila, pentru atacarea actelor de executare silita.
In ce priveste recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 64/2015 a Judecatoriei Sibiu, Tribunalul constata ca este neintemeiat.
Pentru a se putea dispune rezolutiunea contractului este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii prevazute de art. 1020-1021 Cod civil din 1864, in vigoare la data incheierii contractului: debitorii sa fie in intarziere cu privire la indeplinirea obligatiei, sa aiba loc o neexecutare suficient importanta a contractului, iar neexecutarea sa fie imputabila acestora.
Contractul de intretinere, fiind un contract sinalagmatic, pentru neexecutarea obligatiei de intretinere stabilita prin contract,beneficiarii intretinerii pot cere rezolutiunea contractului in temeiul art. 1020 Cod civil.
Potrivit textului mentionat, o conditie esentiala pentru desfiintarea contractului este ca neexecutarea sa fie imputabila debitorului, respectiv paratilor. Notiunea de intretinere include multiple prestatii, iar executarea corespunzatoare a obligatiei de intretinere, cand izvorul ei este un contract, implica pe langa prestatia materiala si o componenta psihologica, data de caracterul „intuitu personae” al contractului de intretinere, care se intemeiaza, in realizarea continutului sau economic, pe un raport de incredere si apropiere.
In ceea ce priveste conditia punerii in intarziere, in cazul contractului de intretinere, datorita caracterului alimentar al prestatiei la care s-a obligat debitorul si care trebuie efectuata succesiv, termenele de executare fiind esentiale, debitorul este de drept in intarziere, potrivit dispozitiilor art. 1079 pct. 3 Cod civil.
Cu privire la conditia neexecutarii obligatiilor contractuale, in mod corect instanta de fond a retinut o neexecutare a obligatiei de intretinere asumata de parati prin contract datorita refuzului nejustificat al reclamantei de a o primi.
Astfel, asa cum rezulta din interogatoriul partilor si, de altfel, din intreg probatoriul administrat, este dincolo de orice dubiu ca intre parti relatiile sunt foarte tensionate si nu mai doresc executarea obligatiei de intretinere in forma stabilita initial prin contract. De altfel, ingrijirea si intretinerea presupun anumite relatii de normalitate intre parti, precum si o minima incredere reciproca, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza.
Vointa partilor, a fost ca ajutorul sa se acorda la nevoie, iar lunar sa se achite de catre paratii B.B. si C.C. cheltuielile solicitate de catre reclamanta.
Pana la momentul refuzului reclamantei, paratii au achitat lunar cheltuielile acesteia, au acordat ajutor la nevoie, deci si-au indeplinit obligatiile asumate, chiar daca in contract acestea sunt altfel detaliate.
Acest aspect rezulta din registrul tinut de reclamanta in care isi consemna toate cheltuielile efectuate lunar (filele 111-117).
Din amplul probator testimonial  administrat in cauza rezulta ca reclamanta a refuzat sa primeasca intretinerea  pe care paratii, in temeiul  contractului incheiat intre parti au incercat sa o presteze, din momentul in care a luat la cunostinta despre faptul ca imobilul situat in strada AAA a fost adjudecat la licitatie publica de catre parata E.E..
Prin urmare in cauza nu este indeplinita conditia rezolutorie prevazuta de art. 1020 Cod civil, paratii nefiind culpabili de neindeplinirea obligatiei de intretinere in urma opunerii reclamantei de a-i fi  prestata intretinerea.
Astfel, paratii se afla  in situatia de a nu putea executa obligatia de intretinere datorita refuzului nejustificat al reclamantei de a o primi.
In ceea ce priveste cererea precizatoare referitoare la constatarea nulitatii actului de adjudecare prin care paratul D.D. a dobandit imobilul situat in Sibiu, str. AAA precum si a incheierii de intabulare, Tribunalul verificand actul de adjudecare, constata ca acesta indeplineste toate conditiile prevazute de art. 516 cod procedura civila.
Art. 518 cod procedura civila defineste si caracterizeaza actul de adjudecare ca fiind titlul de proprietate al adjudecatarului, el duce la transmiterea proprietatii de la debitori la adjudecatar. Intabularea dreptului de proprietate, potrivit art. 518 alin cod procedura civila  are efect numai de opozabilitate a actului fata de terti si da dreptul adjudecatarului de a dispune de bun.
In ce priveste recursul declarat de paratii reclamanti reconventionali B.B. si B.B. Tribunalul constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente:
Practica judiciara a statuat ca se poate  solicita de partea  dispusa sa isi execute obligatia  de intretinere, stabilirea unei sume de bani pe care debitorul sa o  plateasca creditorului intretinerii, urmand ca obligatia  nascuta din contractul incheiat intre parti sa se execute prin echivalent.
Daca una dintre parti se afla in culpa, cealalta parte poate solicita inlocuirea prestarii in natura a intretinerii cu obligatia de plata a unei sume de bani, remediu pe care instanta il apreciaza ca fiind suficient si in concordanta cu circumstantele de fapt analizate.
Tribunalul constata ca intre parti relatiile sunt foarte tensionate si nu mai doresc executarea obligatiei de intretinere in forma stabilita initial prin contract. Or, asa cum s-a retinut ingrijirea si intretinerea presupun anumite relatii de normalitate intre parti, precum si o minima incredere reciproca, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza.
Instanta constata ca singura modalitate viabila de aducere la indeplinire a contractului ramane inlocuirea intretinerii cu o suma de bani corespunzatoare, care sa acopere costurile intretinerii.
Tribunalul apreciaza ca suma de 800 lei lunar reprezinta un echivalent  echitabil al obligatiei de intretinere asumata  de parati fiind de natura a asigura reclamantei un trai decent.
Fata de aceste considerente Tribunalul in baza art. 312 cod procedura civila  va admite recursul declarat de paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C. impotriva sentintei civile nr. 64/2015 pronuntata de Judecatoria Sibiu.
Va modifica in parte sentinta doar sub aspectul modalitatii de solutionare a actiunii reconventionale formulate de paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C. in contradictoriu cu reclamanta parata reconventionala A.A. si procedand la rejudecarea cauzei:
Va admite cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti reconventionali B.B. si C.C. in contradictoriu cu reclamanta parata reconventionala A.A. si in consecinta:
Va dispune transformarea obligatiei de intretinere in natura stabilita in sarcina paratilor reclamanti reconventionali B.B. si C.C. prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 2/07.11.2005 de BNP X. in obligatia paratilor reclamanti reconventionali B.B: si C.C. de a plati reclamantei parata reconventionala A.A. o suma lunara, in cuantum de 800 lei.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei atacate.
 Va respinge recursul declarat de reclamanta parata reconventionala A.A. impotriva sentintei civile nr. 64/2015 si a incheierii civile din data de 27.11.2014 ambele pronuntate de Judecatoria Sibiu.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre paratii reclamanti reconventionali B.B. si C.C.