LEGEA PROCEDURII INSOLVENTEI - cuantum creanta si drept de preferinta, disp. art. 64 Legea 85/2006

LEGEA PROCEDURII INSOLVENTEI - cuantum creanta si drept de preferinta,  disp. art. 64 Legea 85/2006

Atat cuantumul, cat si dreptul de preferinta al unei creante, trebuie sa fie apreciate prin raportare la momentul stipulat in art.64 din lege, respectiv anterior datei de deschidere a procedurii.

 (CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 1651 din 17.06.2014)

Prin Sentinta civila nr.1657 din 14.02.2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Civila, in dosarul nr.33463/3/2013 s-a admis  exceptia autoritatii lucrului judecat invocata de intimatul-debitor R.P.T. SRL reprezentata legal prin lichidatorul judiciar C.I.T.F.B. S.P.R.L.
S-a respins ca neintemeiata contestatia formulata de contestatorul SC A SRL reprezentata legal prin administratorul judiciar S. in contradictoriu cu intimatul-debitor R.P.T. SRL  reprezentata legal prin lichidatorul judiciar C.I.T.F.B. S.P.R.L.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca prin incheierea de sedinta din data de 29.10.2010 Tribunalul Bucuresti-Sectia a VII-a Comerciala, prin judecatorul sindic, a admis cererea debitorului SC R.P.T. SRL; in temeiul art.32 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei a deschis procedura generala impotriva debitorului; a fixat urmatoarele termene limita: a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii-15 zile de la notificare, precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora; b) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului - 10.12.2010; c) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante - 30.12.2010; d) termenul de definitivare a tabelului creantelor - `13.01.2011; e) data primei sedinte a adunarii generale a creditorilor - 05.01.2011; a desemnat administrator judiciar C.I. T SPRL cu atributiile prevazute de art.20 rap. la art.49 al.1 lit.a din lege, cu o remuneratie de 1.500 lei din averea debitorului.
Pe parcursul desfasurarii procedurii colective au formulat cereri de admitere a creantelor mai multi creditori, cereri care au fost verificate de catre administratorul judiciar.
Creditorul SC A SRL a fost inscris la masa credala a societatii debitoare in calitate de creditor chirografar in suma de 4.487.147 lei.
Pe parcursul procedurii, dupa inscrierea la masa credala ,creditorul SC A SRL, avand in vedere cuprinsul incheierii nr. 10812 din 25.03.2011 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Braila prin care s-a intabulat in cartea funciara 74074 a imobilului cu nr. cadastral 18819, proprietatea debitoarei SC R P T SRL, privilegiul constructorului in valoare de 395573,89 lei pentru SC A SRL, a solicita inscrierea sa in tabelul definitiv a sumei de 395573,89 lei, reprezentand parte din creanta totala de 4.487.147 lei cu care a fost inscris in tabelul creantelor, ca fiind creanta garantata in temeiul art. 121 pct. 2 din Legea 85/2006.
Prin prezenta contestatie intemeiata pe disp.art.21 din legea insolventei, creditorul reitereaza in procedura insolventei, caracterul garantat al creantei, solicitand asadar inscrierea la masa credala a debitorului SC R P T SRL ca si creanta garantata.
Analizand atat cererea ce a format anterior obiectul dosarului cu nr. 51534/3/2010 solutionata prin sentinta civila cu nr. 6480 din 30.11.2011, dar si contestatia prezenta, se constata ca temeiul de drept, dar si aspectele referitoare la situatia de fapt difera, astfel ca nu se poate concluziona in sensul existentei unei identitati care sa atraga efectul puterii lucrului judecat.
Pe fond, insa, cererea formulata de catre creditoarea SC A SRL de inscriere in categoria creantelor garantate in temeiul art. 121 pct. 2 din Legea 85/2006, este neintemeiata.
Se retine asadar ca la momentul formularii cererii de inscriere la credala creditorul A SRL nu avea nicio garantie constituita impotriva SC  R.P.T. SRL,  prin urmare creanta sa a fost inscrisa in tabelul preliminar in categoria  creantelor chirografare,acest aspect fiind de altfel in concordanta si cu declaratia de creanta.
Atat cuantumul, cat si dreptul de preferinta al unei creante, trebuie sa fie apreciate prin raportare la momentul stipulat in art.64 din lege, respectiv anterior datei de deschidere a procedurii. Or, incheierea nr. 10812 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Braila, indicata de catre creditor, este  pronuntata in 25.03.2011, ulterior deschiderii procedurii impotriva debitorului, iar cu privire la incheierea nr.14199 a Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Braila pronuntata in dosarul nr.14199/18.04.2011, prin care a fost respinsa cererea de reexaminare a primei incheieri, administratorul judiciar al debitorului a formulat plangere la Judecatoria Braila, plangere ce face obiectul dosarului nr.5302/196/2011.
Totodata, prin prisma solicitarilor formulate, nu sunt criticate masurile adoptate in cadrul procedurii insolventei de lichidatorul judiciar, ci faptul ca nu s-ar fi dispus inscrierea corecta la masa credala a unei anumite creante. Or, "masurile" ce pot forma obiectul contestatiilor reglementate de disp.art.21 din legea insolventei  nu se  refera la modalitatea in care s-a dispus sau nu inscrierea la masa credala a unei creante. Astfel,pentru definirea masurilor ce caracterizeaza intreaga activitate a lichidatorului/administratorului judiciar trebuie avut in vedere scopul procedurii  si anume,maximizarea averii debitorului in vederea stingerii pasivului social.
Prin urmare, modalitatea in care au fost intocmite, afisate si publicate in Buletinul Procedurilor de Insolventa tabelele de creanta  nu constituie “masuri" in sensul avut in vedere de art.21 din legea insolventei.
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs A SRL, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei civila 1657/14.02.2014 pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 33463/3/2013, iar pe fond admiterea contestatiei asa cum a fost formulata, pentru urmatoarele motive de recurs:
I. Hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii (art. 304 pct7 CPC)
Din analiza hotararii atacate, se poate observa existenta unei contradictii intre considerente si dispozitiv, aspect care se incadreaza in motivul de recurs prezent la art. 304 pct.7 CPC
In dispozitivul hotararii, s-a dispus "admiterea exceptiei autoritatii lucrului judecat", in loc de respingerea acesteia, conform minutei sentintei.
Mai mult, instanta a analizat fondul contestatiei, trecand peste exceptia autoritatii de lucru judecat, pronuntandu-se pe temeinicia acesteia.
Pe de alta parte, in cauza este incident motivul de recurs de la art. 304 pct.7 si pentru aspectul legat de motivarea superficiala a contestatiei. Practic, instanta a retinut pe fondul contestatiei doar ca la momentul formularii cererii de inscriere la masa credala A nu avea nicio garantie constituita impotriva societatii debitoare, iar ca atat cuantumul, cat si dreptul de preferinta trebuie sa fie apreciate prin raportare la momentul stipulat in art. 64 din lege, respectiv anterior datei de deschidere a procedurii. Totodata, s-a retinut si aspectul ca masurile ce pot forma obiectul contestatiilor reglementate de dispozitiile art. 21 din legea nr. 85/2006 nu se refera la modalitatea in care s-a dispus sau nu inscrierea la masa credala a unei creante.
Recurenta apreciaza o astfel de motivare ca fiind una sumara si superficiala, instanta de fond neanalizand toate aspectele prezentate in contestatie.
II. Hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii (art. 304 pct.9 CPC)
Astfel, recurentul contestator a solicitat inscrierea privilegiului constructorului (A fiind constructorul Mall-ului din Braila, aflat in patrimoniul debitoarei) in CF nr. 74074 (aferent unui post de transformare) pentru suma de 395.573,89 lei. Desi initial, OCPI Braila a admis solicitarea, prin incheierea nr. 10812/25.03.2011, ulterior s-a obtinut in instanta admiterea plangerii formulate  de  catre  debitoare. Aceasta solicitare  a facut obiectul dosarului nr.5302/196/2011, decizia din recurs a Curtii de Apel Galati nr. 569/13.11.2013 fiind irevocabila.
De altfel, s-a adus la cunostinta recurentei ca s-a procedat la radierea din CF nr. 74074 a privilegiului imobiliar inregistrat in favoarea A, in urma deciziei mai sus mentionate.
Totodata, recurentul contestator a solicitat inscrierea privilegiului constructorului si in CF nr. 74075 (aferent mall-ului din Braila) pentru garantarea pretului de 7.691.112.78 lei. OCPI Braila a respins cererea prin incheierea nr. 49346/15,12.2011 pe care A a atacat-o de asemenea cu o cerere de  reexaminare, respinsa prin incheierea nr. 52578/27.12.2012. Plangerea adresata Judecatoriei Braila a format obiectul dosarului nr. 1559/196/2012. fiind admisa in fond prin sentinta civila nr. 4064/29.05.2012 si devenita irevocabila prin anularea apelului ca netimbrat si nepromovarea caii de atac a recursului.
Prin urmare, instanta de fond,  a facut referire doar la hotararile si incheierile ce tin de inscrierea in CF nr. 74074 si nu cele cu privire la inscrierea in CF nr. 74075.
Practic, recurentul contestator a supus analizei lichidatorului debitoarei sentinta civila nr. 4064/29.05.2012 din dosarul 1559/196/2012 si nu sentinta civila nr. 254/23.11.2012 din dosarul nr. 5302/196/2011.
Cu referire la aspectele retinute in motivarea sumara a instantei de fond,:
Astfel, la data deschiderii procedurii de insolventa a R.P.T. SRL, respectiv 29.10.2010, A avea, in calitate de antreprenor, in baza contractelor de antrepriza incheiate cu debitoarea, calitatea de creditor privilegiat, conform prevederilor art. 1737 pct.4 din Codul Civil. De esenta privilegiului constructorului este natura sa legala, vorbind de un drept care se naste ope legis.
Chiar daca vechiul Cod Civil prevedea ca o formalitate prealabila incheierea unui proces verbal de catre un expert numit de judecatoria in a carei raza teritoriala sunt situate edificiile, s-a consacrat pe larg in doctrina si practica judiciara ca dispozitiile art 1738-1745 din vechiul Cod Civil au fost implicit abrogate prin Legea nr. 7/1996, legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, iar conservarea dreptului de urmarire sau de preferinta se realizeaza prin inscrierea in noile carti funciare. Mai mult, chiar si dispozitiile art. 710-720 din Codul de procedura Civila care reglementau transcrierea actelor de stramutare si urmarire a proprietatii si despre inscriptia privilegiilor, ipotecilor au fost abrogate in mod expres prin dispozitiile art. 69 al. 2 din Legea nr. 7/1996. Acest aspect este de altfel confirmat si de sentinta Judecatoriei Braila, in baza careia s-a solicitat recunoasterea calitatii sale de creditor privilegiat.
Ceea ce trebuie retinut este faptul ca A detinea aceasta calitate la data deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei, iar daca ulterior si-a conservat acest drept, acest lucru nu are nicio relevanta, neputand fi nesocotit un drept nascut ope legis.
In cauza de fata, privilegiul constructorului apartinand recurentului contestator la data deschiderii procedurii de insolventa a intimatei debitoare, s-a convertit de drept intr-o ipoteca legala.
De esenta privilegiului constructorului este natura sa legala si de aceea este de retinut faptul ca SC A avea la data deschiderii procedurii de insolventa calitatea de creditor garantat, independent de formalitatile de inscriere in Cartea Funciara.
Fata de cele retinute de instanta cu privire la masurile ce pot forma obiectul contestatiilor reglementate de dispozitiile art. 21 din legea nr. 85/2006, in mod justificat recurenta contestatoare si-a intemeiat contestatia pe prevederile acestui articol.
Asupra recursului:
Cu privire la motivul de recurs referitor la contrarietatea intre considerente si dispozitiv, Curtea retine ca aceasta critica a ramas  fara obiect, in raport cu pronuntarea Incheierii din Camera de Consiliu din data de 12.09.2014 prin care  instanta de fond a admis cererea formulata de petenta SC A si a dispus indreptarea erorii materiale din cuprinsul practicalei sentintei civile nr.1657/14.02.2014 pronuntata  de Tribunalul Bucuresti Sectia a VII-a civila, in sensul ca se va mentiona corect in cuprinsul dispozitivului sentintei solutia cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat intocmai cum a fost mentionata in cuprinsul considerentelor "respinge ca neintemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat".
In ce priveste motivarea superficiala a hotararii, Curtea retine ca sentinta cuprinde elementele prevazute de art. 261 Cod proc civ, aratand motivele de fapt si de drept care au condus la solutia pronuntata, putand fi exercitat controlul judiciar cu privire  la solutionarea pe fond a contestatiei.
Cu privire la motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.9 Cod proc civ, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 21 din Legea nr.85/2006, "   (1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica in Buletinul procedurilor de insolventa. La fiecare 120 de zile judecatorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, in care administratorul judiciar va expune in sinteza masurile efectuate in acest interval cuprinse in rapoartele de activitate.
    (1^1) In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia.
    (2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
    (3) Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 3 zile de la depunerea raportului prevazut la alin. (1).
    (4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 5 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate."
Astfel, potrivit art. mentionat, masurile  adoptate in raport pot fi contestate, in speta de creditorul recurent, or, acesta critica, de fapt, inscrierea creantei in tabelul creditorului, sub aspectul naturii creantei, ca fiind pretins  garantata,  demers ce nu intra sub incidenta disp. art. 21 din lege.
Modul de trecere a creantelor si drepturilor de preferinta poate fi contestat prin procedura prevazuta de art. 73 sau art. 75 din Legea nr.85/2006, in functie de tabelul contestat - preliminar sau definitiv - si nu  calea procedurala prevazuta de art. 21 din lege.
Faptul ca judecatorul sindic nu a luat in considerare observatiile recurentei cu privire la inscrierea in CF nr.74074 nu poate fi verificata, fata de continutul raportului administratorului judiciar care face referire la  inscrierea ipotecii in Cartea Funciara nr.74045, fara ca recurenta sa probeze afirmatiile sale cu privire la aceasta eventuala omisiune, care, chiar daca ar fi fost reala, nu schimba considerentele retinute anterior in ce priveste demersul judiciar al contestatoarei recurente.
Se retin si considerentele primei instante potrivit cu care,  la momentul formularii cererii de inscriere la credala creditorul A SRL nu avea nicio garantie constituita impotriva SC  R.P.T. SRL,  prin urmare creanta sa a fost inscrisa in tabelul preliminar in categoria  creantelor chirografare.
Atat cuantumul, cat si dreptul de preferinta al unei creante, trebuie sa fie apreciate prin raportare la momentul stipulat in art.64 din lege, respectiv anterior datei de deschidere a procedurii.
In consecinta, fata de motivele retinute, Curtea a constatat recursul nefondat si l-a respins conform art. 312 alin.1 Cod proc civ 1865, fiind de prisos a mai cenzura celelalte aspecte invederate de recurenta (referitoare la imprejurarea ca privilegiul constructorului apartinand recurentului contestator la data deschiderii procedurii de insolventa a intimatei debitoare s-ar fi convertit de drept intr-o ipoteca legala), fata de considerentele aratate, care au caracter prioritar in speta.