Raspundere civila contractuala. Diferenta intre pactul comisoriu si clauza de denuntare unilaterala a contractului.
(Sentinta civila nr. 3641 din data de 13.03.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2)DOMENIU: REZOLUTIUNE
Raspundere civila contractuala. Diferenta intre pactul comisoriu si clauza de denuntare unilaterala a contractului. SENTINTA CIVILA NR. 3641/13.03.2012 Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, reclamantul S.C. B.P. S.R.L. a chemat in judecata pe paratul S.C. R.R. S.R.L., solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta, sa constate rezilierea de drept a contractului de intermediere incheiat la data de 01.02.2011, conform art. 10 din contract, si repararea pagubelor suferite ca urmare a acestei rezilieri din cauza nerespectarii prevederilor contractuale de catre parat, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 01.02.2011 a incheiat contractul de intermediere cu paratul pe o perioada de 12 luni. La data de 02.02.2011 reclamantul a distribuit paratului 4.250 exemplare din Ghidul Bucuresti la depozitul paratului din Chitila. Paratul nu si-a indeplinit cu rea-credinta obligatiile contractuale, urmarind de fapt scoaterea de pe piata a reclamantului prin efectul exclusivitatii contractuale, care se traduce prin obligatia reclamantului de a colabora profesional numai cu paratul, coroborat cu o practica comerciala abuziva a acestuia de a expune la vanzare respectivul ghid doar in locuri dosite de ochiul potentialului cumparator, de natura a atrage o scadere drastica a vanzarilor. In pofida multiplelor notificari efectuate de reclamant, paratul a refuzat orice incercare de conciliere.
In drept, sunt invocate prevederile art. 10 din contractul partilor.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru si cu timbru judiciar.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, in copii certificate pentru conformitate cu originalul, contractul de intermediere, factura fiscala, notificare, alte inscrisuri.
Fiind legal citat, paratul a formulat intampinare peste termenul legal, motiv pentru care instanta l-a decazut din dreptul de mai invoca exceptii relative si de a propune probe prin incheierea de sedinta din 17.01.2012.
Instanta a incuviintat pentru reclamant proba cu inscrisuri constand in actele de la dosar, apreciindu-le utile, pertinente si concludente solutionarii cauzei, potrivit art. 167 C.pr.civ. Au fost incuviintate si probele cu interogatoriul si depozitii testimoniale. Asupra probei testimoniale instanta a revenit ca nefiind utila solutionarii cauzei, pentru motivele aratate in practicaua prezentei sentinte.
Analizand materialul probator administrat in cauza, retine urmatoarele:
In fapt, intre parti s-a incheiat contractul de intermediere din data de 01.02.2011 avand ca obiect, potrivit art. 1.1, executarea operatiunilor de intermediere a activitatii de difuzare, executarea activitatilor de cartare, ambalare si transport de catre parat, a ziarelor si revistelor si/sau alte tiparituri care apartin reclamantului.
Prin art. 6.1 s-a stabilit ca reclamantul are obligatia sa predea paratului publicatiile la termenele si in cantitatile mentionate in documentele insotitoare si specificate pentru fiecare titlu in parte; sa informeze paratul inainte de aparitia publicatiilor comandate, despre toate situatiile speciale ce pot surveni pe parcurs si care pot eventual afecta livrarea
Conform art. 6.2 s-au instituit in sarcina paratului urmatoarele obligatii: sa preia de la reclamant publicatiile editate de acesta, mentionate in Anexa 1, in speta Ghid Bucuresti; sa mentina expuse la vanzare publicatiile pana la aparitia numarului urmator sau pana la cererea expresa de retragere a reclamantului; sa plateasca contravaloarea publicatiilor preluate spre difuzare; sa efectueze vanzarea publicatiilor preluate.
Potrivit art. 7.2 paratul va avea exclusivitate in ceea ce priveste distribuirea publicatiilor reclamantului, catre toate companiile de distributie cu care paratul are contract si distribuie marfa.
Nu in ultimul rand, art. 10.1 prevede ca denuntarea unilaterala a contractului se face motivat, partea care invoca incetarea contractului avand obligatia de a notifica celeilalte parti cauza si motivele de incetare cu minimum 15 zile calendaristice inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
Totodata, art. 10.2 arata ca rezilierea contractului nu va produce nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante.
In drept, institutia pactelor comisorii nu este reglementata expres cu valoare de principiu de vechiul Cod civil, aplicabil in speta, insa jurisprudenta si doctrina, plecand de la anumite aplicatii particulare ale acestora, au invederat in mod constant ca acestea pot fi reglementate in cuprinsul oricarui contract ori de cate ori partile vor sa inlature inconvenientele rezolutiunii/rezilierii judiciare. Asadar, pactele comisorii nu reprezinta, in esenta, altceva decat clauze contractuale prin care partile convin sa rezolutioneze/rezilieze contractul fara interventia judecatorului atunci cand debitorul nu executa sau executa in mod necorespunzator din culpa obligatia asumata contractual.
Astfel, potrivit art. 1370 C.civ. la vanzari de denariate si de lucruri mobile, vanzarea se va rezolvi de drept si fara interpelare in folosul vanzatorului, dupa expirarea termenului pentru ridicarea lor. Legiuitorul a consacrat un veritabil pact comisoriu de ultim grad, care desfiinteaza prin intermediul rezolutiunii contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect bunuri mobile ce trebuie preluate intr-un termen limita de cumparator si care are caracter esential pentru parti. In acest caz, precum si in orice alta situatie in care partile reglementeaza in cuprinsul contractului lor o clauza, conform careia, in caz de neexecutare culpabila a obligatiilor contractuale, intervine de drept rezolutiunea/rezilierea, fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului (interpelarea la care face referire legiuitorul), suntem in prezenta unui pact comisoriu de ultim grad, al IV - lea, cel mai energic dintre toate, care desfiinteaza relatia contractuala chiar de la data scadentei obligatiei contractuale.
In ce priveste configuratia pactului comisoriu de gradul al III - lea, in temeiul caruia rezolutiunea/rezilierea intervine de drept, insa nu de la data scadentei obligatiei neexecutate, ci de la data punerii in intarziere, dispozitiile art. 1367 C.civ. sunt extrem de relevante, acestea reglementand un veritabil pact comisoriu de gradul al III - lea. Astfel, potrivit art. 1367 C.civ. cand la o vanzare de imobile s-a stipulat ca, in lipsa de plata pretului in termenul defipt, vanzarea va fi de drept rezolvita, cumparatorul poate plati dupa expirarea termenului, pe cat timp nu este pus de vanzator in intarziere printr-o interpelare in forma; dar dupa asemenea interpelare, judecatorul nu-i poate da termen.
Cum acestea sunt cele mai energice pacte comisorii, practica judiciara si doctrina au admis si existenta unui pact comisoriu de gradul al II - lea, mai putin energic decat celelalte doua, intrucat desfiintarea contractului pe calea rezolutiunii/rezilierii nu se produce nici de la data scadentei si nici de la data punerii in intarziere, ci de la o data ulterioara acestor momente, insa numai la manifestarea neindoielnica de vointa a creditorului obligatiei neexecutate.
Pactul comisoriu de gradul I este considerat a fi acea clauza contractuala prin care partile nu mai confera niciuneia puterea de a obtine rezolutiunea/rezilierea prin simpla lor manifestare de vointa, ci nu fac altceva decat sa reitereze continutul dispozitiilor de la art. 1020 si art. 1021 C.civ., aratand ca creditorul are dreptul de a solicita justitiei sa pronunte rezolutiunea/rezilierea contractului in caz de neexecutare culpabila a obligatiei. In acest sens, art. 1020 si art. 1021 C.civ. prevad urmatoarele. Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau. Intr-acest caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune-interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.
In toate situatiile, insa, indiferent ca este vorba de rezolutiune/reziliere conventionala sau judiciara, desfiintarea contractului nu se poate produce decat cu indeplinirea conditiilor de actiune ale acestor sanctiuni de drept civil substantial, in speta existenta unei neexecutari a obligatiei contractuale, culpa debitorului si caracterul grav al acestei neexecutarii.
Revenind la situatia de fapt din speta, instanta statueaza ca reclamantul nu poate invoca in favoarea sa existenta vreunui pact comisoriu, de niciun grad, cata vreme clauza de la art. 10.1 din contractul de intermediere nu are natura juridica a unui pact comisoriu.
Este in afara oricarui dubiu ca aceasta este de fapt o clauza de denuntare unilaterala a contractului, permisa in contractele cu executare succesiva, in temeiul careia oricare parte contractanta are puterea de a denunta contractul pentru viitor, punand astfel capat relatiei contractuale prin manifestarea sa discretionara de vointa. Este adevarat ca in speta exercitiul dreptului de denuntare unilaterala trebuie insotit de o justificare a motivelor de incetare, insa acestea pot avea un camp foarte extins, pornind de la schimbarea climatului economic general al pietei in care actioneaza partile contractante pana la obtinerea unor oferte comerciale mai avantajoase pentru una din parti.
Pentru a se fi instituit un pact comisoriu de gradele IV, III sau II ar fi trebuit ca partile sa redacteze clauza contractuala de la art. 10.1 dupa continutul legal al acestora, astfel cum a fost invederat mai sus. In orice caz, era fundamental de aratat, chiar daca nu s-ar fi folosit explicit termenul de reziliere, ca desfiintarea contractului se face de drept sau ca partea creditoare este in drept sa desfiinteze contractul ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor celeilalte parti.
Asadar, nimic din trasaturile pactului comisoriu nu se poate regasi in fiinta juridica a unei clauze de denuntare unilaterala a contractului.
In ceea ce priveste rolul activ al instantei, este important de subliniat faptul ca reprezentantul reclamantei a aratat in mod categoric si expres ca intelege sa uzeze de pactul comisoriu, ca stapaneste intelesul juridic al acestui concept, intrucat este licentiat in drept inca din anul 1994, astfel incat principiul disponibilitatii procesului civil impune rezolvarea cererii de chemare in judecata in limitele cauzei ei juridice, astfel cum acestea au fost clarificate pentru ambele parti, carora li s-a oferit posibilitatea sa formuleze argumente si aparari asupra existentei sau inexistentei pactului comisoriu.
Nu in ultimul rand, instanta invedereaza ca prezenta sentinta nu se bucura de autoritate de lucru judecat decat sub aspectul rezilierii conventionale intemeiate pe institutia pactului comisoriu. Nimic nu-l impiedica pe reclamant sa solicite printr-o actiune civila separata rezilierea judiciara a contractului de intermediere.
Cum primul capat de cerere privitor la constatarea intervenirii de drept a rezilierii urmeaza a fi respins, consecinta fireasca a legaturii de la principal la accesoriu atrage aceeasi solutie de respingere si a capatului de cerere accesoriu privind acordarea de despagubiri.
Pentru toate aceste considerente, instanta va respinge cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.
Raspundere civila contractuala. Diferenta intre pactul comisoriu si clauza de denuntare unilaterala a contractului. SENTINTA CIVILA NR. 3641/13.03.2012 Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, reclamantul S.C. B.P. S.R.L. a chemat in judecata pe paratul S.C. R.R. S.R.L., solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta, sa constate rezilierea de drept a contractului de intermediere incheiat la data de 01.02.2011, conform art. 10 din contract, si repararea pagubelor suferite ca urmare a acestei rezilieri din cauza nerespectarii prevederilor contractuale de catre parat, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 01.02.2011 a incheiat contractul de intermediere cu paratul pe o perioada de 12 luni. La data de 02.02.2011 reclamantul a distribuit paratului 4.250 exemplare din Ghidul Bucuresti la depozitul paratului din Chitila. Paratul nu si-a indeplinit cu rea-credinta obligatiile contractuale, urmarind de fapt scoaterea de pe piata a reclamantului prin efectul exclusivitatii contractuale, care se traduce prin obligatia reclamantului de a colabora profesional numai cu paratul, coroborat cu o practica comerciala abuziva a acestuia de a expune la vanzare respectivul ghid doar in locuri dosite de ochiul potentialului cumparator, de natura a atrage o scadere drastica a vanzarilor. In pofida multiplelor notificari efectuate de reclamant, paratul a refuzat orice incercare de conciliere.
In drept, sunt invocate prevederile art. 10 din contractul partilor.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru si cu timbru judiciar.
In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, in copii certificate pentru conformitate cu originalul, contractul de intermediere, factura fiscala, notificare, alte inscrisuri.
Fiind legal citat, paratul a formulat intampinare peste termenul legal, motiv pentru care instanta l-a decazut din dreptul de mai invoca exceptii relative si de a propune probe prin incheierea de sedinta din 17.01.2012.
Instanta a incuviintat pentru reclamant proba cu inscrisuri constand in actele de la dosar, apreciindu-le utile, pertinente si concludente solutionarii cauzei, potrivit art. 167 C.pr.civ. Au fost incuviintate si probele cu interogatoriul si depozitii testimoniale. Asupra probei testimoniale instanta a revenit ca nefiind utila solutionarii cauzei, pentru motivele aratate in practicaua prezentei sentinte.
Analizand materialul probator administrat in cauza, retine urmatoarele:
In fapt, intre parti s-a incheiat contractul de intermediere din data de 01.02.2011 avand ca obiect, potrivit art. 1.1, executarea operatiunilor de intermediere a activitatii de difuzare, executarea activitatilor de cartare, ambalare si transport de catre parat, a ziarelor si revistelor si/sau alte tiparituri care apartin reclamantului.
Prin art. 6.1 s-a stabilit ca reclamantul are obligatia sa predea paratului publicatiile la termenele si in cantitatile mentionate in documentele insotitoare si specificate pentru fiecare titlu in parte; sa informeze paratul inainte de aparitia publicatiilor comandate, despre toate situatiile speciale ce pot surveni pe parcurs si care pot eventual afecta livrarea
Conform art. 6.2 s-au instituit in sarcina paratului urmatoarele obligatii: sa preia de la reclamant publicatiile editate de acesta, mentionate in Anexa 1, in speta Ghid Bucuresti; sa mentina expuse la vanzare publicatiile pana la aparitia numarului urmator sau pana la cererea expresa de retragere a reclamantului; sa plateasca contravaloarea publicatiilor preluate spre difuzare; sa efectueze vanzarea publicatiilor preluate.
Potrivit art. 7.2 paratul va avea exclusivitate in ceea ce priveste distribuirea publicatiilor reclamantului, catre toate companiile de distributie cu care paratul are contract si distribuie marfa.
Nu in ultimul rand, art. 10.1 prevede ca denuntarea unilaterala a contractului se face motivat, partea care invoca incetarea contractului avand obligatia de a notifica celeilalte parti cauza si motivele de incetare cu minimum 15 zile calendaristice inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
Totodata, art. 10.2 arata ca rezilierea contractului nu va produce nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante.
In drept, institutia pactelor comisorii nu este reglementata expres cu valoare de principiu de vechiul Cod civil, aplicabil in speta, insa jurisprudenta si doctrina, plecand de la anumite aplicatii particulare ale acestora, au invederat in mod constant ca acestea pot fi reglementate in cuprinsul oricarui contract ori de cate ori partile vor sa inlature inconvenientele rezolutiunii/rezilierii judiciare. Asadar, pactele comisorii nu reprezinta, in esenta, altceva decat clauze contractuale prin care partile convin sa rezolutioneze/rezilieze contractul fara interventia judecatorului atunci cand debitorul nu executa sau executa in mod necorespunzator din culpa obligatia asumata contractual.
Astfel, potrivit art. 1370 C.civ. la vanzari de denariate si de lucruri mobile, vanzarea se va rezolvi de drept si fara interpelare in folosul vanzatorului, dupa expirarea termenului pentru ridicarea lor. Legiuitorul a consacrat un veritabil pact comisoriu de ultim grad, care desfiinteaza prin intermediul rezolutiunii contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect bunuri mobile ce trebuie preluate intr-un termen limita de cumparator si care are caracter esential pentru parti. In acest caz, precum si in orice alta situatie in care partile reglementeaza in cuprinsul contractului lor o clauza, conform careia, in caz de neexecutare culpabila a obligatiilor contractuale, intervine de drept rezolutiunea/rezilierea, fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului (interpelarea la care face referire legiuitorul), suntem in prezenta unui pact comisoriu de ultim grad, al IV - lea, cel mai energic dintre toate, care desfiinteaza relatia contractuala chiar de la data scadentei obligatiei contractuale.
In ce priveste configuratia pactului comisoriu de gradul al III - lea, in temeiul caruia rezolutiunea/rezilierea intervine de drept, insa nu de la data scadentei obligatiei neexecutate, ci de la data punerii in intarziere, dispozitiile art. 1367 C.civ. sunt extrem de relevante, acestea reglementand un veritabil pact comisoriu de gradul al III - lea. Astfel, potrivit art. 1367 C.civ. cand la o vanzare de imobile s-a stipulat ca, in lipsa de plata pretului in termenul defipt, vanzarea va fi de drept rezolvita, cumparatorul poate plati dupa expirarea termenului, pe cat timp nu este pus de vanzator in intarziere printr-o interpelare in forma; dar dupa asemenea interpelare, judecatorul nu-i poate da termen.
Cum acestea sunt cele mai energice pacte comisorii, practica judiciara si doctrina au admis si existenta unui pact comisoriu de gradul al II - lea, mai putin energic decat celelalte doua, intrucat desfiintarea contractului pe calea rezolutiunii/rezilierii nu se produce nici de la data scadentei si nici de la data punerii in intarziere, ci de la o data ulterioara acestor momente, insa numai la manifestarea neindoielnica de vointa a creditorului obligatiei neexecutate.
Pactul comisoriu de gradul I este considerat a fi acea clauza contractuala prin care partile nu mai confera niciuneia puterea de a obtine rezolutiunea/rezilierea prin simpla lor manifestare de vointa, ci nu fac altceva decat sa reitereze continutul dispozitiilor de la art. 1020 si art. 1021 C.civ., aratand ca creditorul are dreptul de a solicita justitiei sa pronunte rezolutiunea/rezilierea contractului in caz de neexecutare culpabila a obligatiei. In acest sens, art. 1020 si art. 1021 C.civ. prevad urmatoarele. Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau. Intr-acest caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune-interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.
In toate situatiile, insa, indiferent ca este vorba de rezolutiune/reziliere conventionala sau judiciara, desfiintarea contractului nu se poate produce decat cu indeplinirea conditiilor de actiune ale acestor sanctiuni de drept civil substantial, in speta existenta unei neexecutari a obligatiei contractuale, culpa debitorului si caracterul grav al acestei neexecutarii.
Revenind la situatia de fapt din speta, instanta statueaza ca reclamantul nu poate invoca in favoarea sa existenta vreunui pact comisoriu, de niciun grad, cata vreme clauza de la art. 10.1 din contractul de intermediere nu are natura juridica a unui pact comisoriu.
Este in afara oricarui dubiu ca aceasta este de fapt o clauza de denuntare unilaterala a contractului, permisa in contractele cu executare succesiva, in temeiul careia oricare parte contractanta are puterea de a denunta contractul pentru viitor, punand astfel capat relatiei contractuale prin manifestarea sa discretionara de vointa. Este adevarat ca in speta exercitiul dreptului de denuntare unilaterala trebuie insotit de o justificare a motivelor de incetare, insa acestea pot avea un camp foarte extins, pornind de la schimbarea climatului economic general al pietei in care actioneaza partile contractante pana la obtinerea unor oferte comerciale mai avantajoase pentru una din parti.
Pentru a se fi instituit un pact comisoriu de gradele IV, III sau II ar fi trebuit ca partile sa redacteze clauza contractuala de la art. 10.1 dupa continutul legal al acestora, astfel cum a fost invederat mai sus. In orice caz, era fundamental de aratat, chiar daca nu s-ar fi folosit explicit termenul de reziliere, ca desfiintarea contractului se face de drept sau ca partea creditoare este in drept sa desfiinteze contractul ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor celeilalte parti.
Asadar, nimic din trasaturile pactului comisoriu nu se poate regasi in fiinta juridica a unei clauze de denuntare unilaterala a contractului.
In ceea ce priveste rolul activ al instantei, este important de subliniat faptul ca reprezentantul reclamantei a aratat in mod categoric si expres ca intelege sa uzeze de pactul comisoriu, ca stapaneste intelesul juridic al acestui concept, intrucat este licentiat in drept inca din anul 1994, astfel incat principiul disponibilitatii procesului civil impune rezolvarea cererii de chemare in judecata in limitele cauzei ei juridice, astfel cum acestea au fost clarificate pentru ambele parti, carora li s-a oferit posibilitatea sa formuleze argumente si aparari asupra existentei sau inexistentei pactului comisoriu.
Nu in ultimul rand, instanta invedereaza ca prezenta sentinta nu se bucura de autoritate de lucru judecat decat sub aspectul rezilierii conventionale intemeiate pe institutia pactului comisoriu. Nimic nu-l impiedica pe reclamant sa solicite printr-o actiune civila separata rezilierea judiciara a contractului de intermediere.
Cum primul capat de cerere privitor la constatarea intervenirii de drept a rezilierii urmeaza a fi respins, consecinta fireasca a legaturii de la principal la accesoriu atrage aceeasi solutie de respingere si a capatului de cerere accesoriu privind acordarea de despagubiri.
Pentru toate aceste considerente, instanta va respinge cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Rezolutiune
Actiunea in rezolutiune a unui contract de intretinere respinsa. Cerere Reconventionala admisa. Obligatia de intretinere in natura transformata in obligatia de a plati o suma lunara. - Sentinta civila nr. 101 din data de 13.04.2016Contractul de vanzare-cumparare a unui bun mobil, contract consensual. Formalitatile ulterioare nu au efect asupra transmisiunii dreptului de proprietate, ci doar asupra posibilitatii de a circula cu vehiculul respectiv - Decizie nr. 915 din data de 25.11.2015
Rezolutiunea contractului de realizarea unor lucrari de constructii - Decizie nr. 349 din data de 28.04.2011
Rezolutiune - Decizie nr. 291 din data de 22.04.2010
Retragerea unui mandat european de arestare, in temeiul dispozitiilor art. 94 din Legea nr. 302/2004, republicata, ca urmare, a renuntarii la executarea acestuia de catre autoritatea care l-a emis, dupa ce s-a dispus de catre autoritatile judiciare din Ro - Sentinta penala nr. 304/64/2013 din data de 28.08.2013
Rezolutiune contract de vanzare cumparare. Neplata pretului vanzarii conform transelor stabilite prin contract. - Sentinta civila nr. 96/S din data de 03.04.2012
Rezolutiune contract de constructii montaj. - Decizie nr. 27/A din data de 01.04.2009
Rezolutiunea titlului de proprietate al constituitorului ipotecii. Consecinte asupra dreptului de ipoteca. - Decizie nr. 253 din data de 22.05.2009
Rezolutiunea antecontractului de vanzare - cumparare - Decizie nr. 921 din data de 14.12.2006
desfintarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale (art 278" alin 8 lit b.cpp) - Hotarare nr. 165 din data de 02.05.2011
PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIILOR SAU ORDONANTELOR PROCURORULUI. INTIMATI MAGISTRATI JUDECATORI. INSUFICIENTA A ACTELOR PREMERGATOARE. NEAUDIEREA PETITIONARULUI - Sentinta penala nr. 134 din data de 01.10.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 8438 din data de 16.12.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 7930 din data de 04.12.2009
Rezolutiune - Sentinta civila nr. 11658 din data de 10.06.2010
rezolutiune contract - Sentinta civila nr. 8685 din data de 24.11.2010
Rezolutiune contract de vanzare cumparare- daune interese - Hotarare nr. 1535 din data de 05.03.2010
rezolutiune contract - Hotarare nr. 10766 din data de 19.11.2008
rezolutiune contract de vanzare-cumparare - Hotarare nr. 8950 din data de 25.06.2010
Rezolutiune contract de intretinere - Sentinta civila nr. 8428 din data de 30.09.2008
Clauza rezolutorie. Regimul juridic al unui imobil dobandit de soti in anul 1932, anterior intrarii in vigoare a Codului Familiei din anul 1954, care instituie regimul devalmasiei. Interpretarea mentiunii cumpararii in solidar existenta in cuprinsul ... - Decizie nr. 964 A din data de 24.09.2010