OBLIGATIA DE A FACE

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. 169/339/2007 din 12.02.2007, reclamanta T.A., a formulat cerere de chemare in judecata in contradictoriu cu paratii N.I. si N.N. solicitand obligarea paratilor la desfiintarea lucrarilor de constructie prin care se modifica structura apartamentului nr.1, situat in Zimnicea, strada Vlad Tepes, bloc 15D, scara B, parter, judetul Teleorman, lucrari prin care au fost modificate fatada blocului, zidul exterior si trotuarul de garda si aducerea imobilului in starea initiala; incuviintarea de a desfiinta lucrarile de constructie de catre reclamanta, pe cheltuiala paratilor, in cazul in care acestia nu se vor conforma dispozitiilor instantei; obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
A solicitat judecarea cauzei in lipsa sa, conform art. 242 alin. 2 Cod procedura civila.
Motiveaza reclamanta ca, in toamna anului 2001, paratii au realizat lucrari de constructie, modificare a apartamentului, proprietatea lor, situat in Zimnicea strada Vlad Tepes, bloc 15D, sc. B, parter, ap.1, judet Teleorman. Lucrarile  constau, in construirea unui "balcon" la parterul blocului realizandu-se implicit o intrare separata in apartamentul nr. 1 prin spargerea zidului exterior, de rezistenta al blocului, o modificare a fatadei blocului si a trotuarului de garda (prin desfiintarea partiala a acestuia).
Atat fatada si zidul exterior al blocului cat si trotuarul de garda reprezinta parti comune aflate in coproprietate perpetua si  fortata a tuturor proprietarilor apartamentelor din bloc.
Coproprietatea fortata reprezinta o forma speciala a coproprietatii indivize caracterizata prin juxtapunerea a doua drepturi: un drept principal - dreptul de proprietate exclusiva asupra apartamentului ce apartine fiecarui proprietar si un drept accesoriu - dreptul de coproprietate - silita -  fortata si perpetua asupra portiunilor din imobil care, prin natura lor, se afla in folosinta comuna a tuturor proprietarilor din acelasi bloc cum sunt: fatada, zidurile exterioare, trotuarul de garda, fundatia, acoperisul, intrarile, instalatiile comune, etc.
Astfel, fatada, zidul exterior - de rezistenta - si trotuarul de garda, care au fost modificate de catre parati, sunt parti comune ale blocului, se afla in coproprietate comuna si perpetua, neputand fi folosite decat in comun, prin natura lor.
In privinta modului de folosinta si administrare a partilor comune, pentru eliminarea dificultatilor ce apar din inaplicabilitatea partajului in aceasta materie, a fost creat un corectiv care consta in faptul ca fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun si ca un adevarat proprietar cu cateva limitari, dintre care a amintit: un coproprietar trebuie sa foloseasca bunul comun fara sa aduca atingere drepturilor egale si reciproce ale celorlalti coproprietari si un coproprietar nu poate transforma modul de folosinta si nu poate efectua acte de administrare nici macar in folosul tuturor coproprietarilor, decat cu acordul unanim al acestora.
In situatia data, prin modificarea zidului exterior, a fatadei si a trotuarului de garda, s-a schimbat modul de folosinta a partilor comune aflate in coproprietate fortata si s-au efectuat acte de  administrare - spargerea zidului si modificarea trotuarului de garda prin desfiintare partiala - exclusiv in interesul personal al paratilor, afectand drepturile tuturor celorlalti coproprietari si implicit al sau. Un asemenea demers nu putea fi realizat legal in lipsa  acordului expres al tuturor proprietarilor apartamentelor din bloc, cu atat mai mult in lipsa organizarii acestora intr-o asociatie de proprietari. Astfel, conform dispozitiilor art. 18 din Regulamentul cadru al asociatiilor de proprietari, ce constituie anexa nr. 2 a Legii nr. 114/1996, un proprietar nu poate schimba aspectul proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul asociatiei de proprietari. Folosind interpretarea per a contrario a acestui text legal, rezulta ca in lipsa organizarii proprietarilor intr-o asociatie de proprietari, orice modificare a partilor comune aflate in proprietate comuna fortata si perpetua, se poate realiza numai cu acordul tuturor proprietarilor.
Nerespectarea regulilor privind schimbarea modului de folosinta si efectuarea actelor de administrare asupra bunului comun, ce constau in modificarea fatadei, spargerea zidului de exterior - de rezistenta si a trotuarului de garda, intrucat nu s-a solicitat si obtinut acordul sau in calitate de proprietar al unui apartament din bloc si, implicit coproprietar asupra partilor comune, constituie o stirbire a dreptului sau de proprietate, ceea ce justifica si interesul sau in promovarea acestei actiuni.
A mentionat ca nu are nici o relevanta in speta daca lucrarile a caror desfiintare o solicita au fost realizate cu respectarea Legii nr. 50/1991 privind regimul juridic al constructiilor, intrucat prezenta cerere nu se intemeiaza pe aceste dispozitii legale, ci pe dispozitiile Codului civil si ale Legii locuintei nr. 114/1996 normele referitoare la regimul juridic al coproprietatii fortate si perpetue, modul de folosinta si administrare a spatiilor comune.
A mai mentionat ca proprietarii blocului 15D, din Zimnicea, strada Vlad Tepes, judetul Teleorman, nu s-au constituit intr-o asociatie de proprietari ori de locatari fapt pentru care nu pot fi aplicate regulile de functionare ale acestor persoane juridice.
In conformitate cu dispozitiile art. 5802 Cod procedura civila, in cazul in care paratii refuza respectarea dispozitiilor instantei referitoare la desfiintarea lucrarilor si aducerea imobilului in starea initiala, a solicitat incuviintarea aducerii la indeplinire a acestor obligatii de a se face de catre reclamanta, pe cheltuiala paratilor.
In sustinerea actiunii, a depus la dosarul cauzei, act de proprietate al reclamantei, nota de constatare din 09.09.2003 emisa de Inspectoratul Judetean in Constructii Teleorman, certificat de urbanism nr. 52/06.08.2001, planse foto. A solicitat si instanta a incuviintat proba cu martorii I.P. si C.M. , la termenul din 12.04.2007, procedandu-se la audierea acestora. A mai depus reclamanta doctrina si  practica judiciara.
In cauza, paratii au formulat intampinare, prin care au apreciat actiunea reclamantei ca nefondata si pe cale de consecinta, au solicitat respingerea actiunii.
Au solicitat instantei sa constate, pe exceptie, ca in cauza sunt aplicabile, dispozitiile art. 163 si urmatorul din Cod procedura civila, existand autoritate de lucru judecat. Astfel, reclamanta T.A. este sotia lui T.S., cu acelasi domiciliu, care i-a mai chemat in judecata  pentru aceleasi pretentii in fata aceleiasi instante, respectiv Judecatoria Zimnicea, judetul Teleorman - sentinta civila nr. 606/23.08.2004 in dosarul nr. 2158/CA/2004 prin care i s-a respins ca nefondata actiunea. Impotriva sentintei civile sus mentionate reclamantul a declarat recurs la Curtea de Apel Bucuresti, dosar nr. 3520/2004 in care s-a pronuntat decizia civila nr. 193/28.01.2005 prin care recursul a fost respins ca nefondat.
Si pe fond, in baza probelor ce le va administra, au solicitat instantei sa respinga actiunea formulata de reclamanta, prin care solicita obligarea lor la desfiintarea unei lucrari de constructie care au realizat-o, si anume un balcon in golul de geam.
Motiveaza paratii ca au fost chemati in judecata de reclamanta  T.A. pentru a-i obliga sa desfiinteze o lucrare de constructie pe care au realizat-o, si anume un balcon in golul de geam.
In toamna anului 2001, au realizat lucrari de constructie si anume un balcon in golul de geam a apartamentului proprietate personala ce se afla amplasat la parter la adresa mentionata anterior. Au realizat acest balcon deoarece la parter nu au fost existente balcoane, prin aceasta constructie nu s-a afectat in vreun fel structura de rezistenta a blocului cum a afirmat reclamanta in actiunea sa.
Prin construirea acestui balcon, care este situat exact sub celelalte balcoane de la etajele superioare, respectiv 1, 2, 3 si 4, nu au incalcat nici un drept accesoriu asa cum reiese din cota indiviza a fiecarui proprietar din acest imobil, deoarece asa cum reiese din actul de proprietate, este inscrisa suprafata desfasurata a apartamentului pe care il detin de 64,85 m.p., fiind deci identica cu cea a celorlalti proprietari, inclusiv cu a reclamantei. Ei nu au construit pe suprafata care afirma reclamanta ca este trotuarul de garda.
Potrivit dispozitiilor Notei din Legea nr. 114/1996 actualizata, ,,suprafata construita pe locuinta, este suma suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum si a cotei parti din suprafetele partilor comune, in speta  respectiv dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 12 m.p. pe care il au inscris in titlul de proprietate reprezinta cota indiviza din terenul pe care este amplasat balconul. Zidul in care se afla golul de geam nu este zid de rezistenta asa cum tinde sa dovedeasca cu actele pe care le depune la dosar - acord Inspectorat Judetean in Constructii a Judetului Teleorman nr. 547/19.12.2002-. Lucrarile pe care le-au realizat au fost efectuate cu respectarea Legii nr. 50/2001 care priveste regimul juridic al constructiilor, pentru care au fost necesare autorizatii si acorduri emise de Primaria Zimnicea. S-a efectuat un Raport tehnic de expertiza de catre expert tehnic atestat.
Conform art. 2.5.6 din legea mentionata, in speta de fata, nu poate fi vorba si nu sunt incidente dispozitiile Legii nr. 114/1996, nefiind modificate prin constructia balconului a partilor comune aflate in proprietate comuna.
Cat despre acordul vecinilor, potrivit prevederilor legale in vigoare, arata ca este necesar numai atunci cand se va schimba destinatia cladirii existente - adica a blocului - precum si in cazul amplasarii de constructii noi, altele decat cele existente. Acordul mai este necesar si atunci cand proprietarii sunt direct afectati, in cazul de fata nefiind necesar. Balconul pe care l-au construit neafectand in vreun fel pe ceilalti locatari, acesta este aliniat la celelalte balcoane. Reclamantul cu rea intentie introduce aceste actiuni instanta putand lua act de acest  fapt din documentele depuse la dosar.
Fata de cele relatate, a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca netemeinica si nelegala.
In drept, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art. 115 Cod procedura civila, dispozitiile Legii nr. 50/1991 privind regimul juridic al constructiilor, Decret 61/1990, Legea nr. 114/1996 legea locuintei.
Intampinarea a fost insotita de: contract de vanzare - cumparare nr. 5770/1996, autorizatie de construire nr. 59/2002, autorizatie de construire nr. 36/2001, cerere de autorizatie nr. 12036/2001 emisa de Primaria Zimnicea, referat privind verificarea de calitate a constructiei beton (certificat urbanism), certificat urbanism nr. 52/2001, certificat urbanism nr. 76/2001, schita amplasament a balconului, schita amplasament balcon in ansamblul balconului, schita apartament practicare gol de usa in perete fatada, aviz electrica pentru construire balcon, memoriu tehnic al constructiei balcon, acord Inspectorat de Stat in Constructii Teleorman nr. A547/19.12.2002, raport de expertiza practicare gol de fereastra in panou fatada.
La concluziile scrise depuse de reclamanta, paratii au depus la randul lor raspuns in acesta invocand exceptia prescriptiei  dreptului reclamantei, dat fiind faptul ca la data de 26.09.2001 Primaria orasului Zimnicea i-a eliberat autorizatia de construire nr. 36 a balconului, deci in mod normal, a intervenit prescriptia.
Exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parati, prin intampinare, instanta la termenul din 22.03.2007, a respins-o cu motivarea ca in speta, nu este intrunita tripla identitate de cauza, obiect si parti, prevazuta de art. 163 cod procedura civila.
Examinand cererile formulate, atat prin prisma textelor de lege incidente, cat si a mijloacelor de proba administrate, instanta  a gasit nefondata exceptia prescriptiei dreptului reclamantei, invocata de parati, si nefondata actiunea.
Astfel, potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, "dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege. Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii. Orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula.", iar potrivit art. 3 din acelasi decret, termenul prescriptiei este de 3 ani.
Dupa cum se poate observa, termenul de prescriptie invocat anterior si la care deduce instanta ca fac referire paratii prin concluziile scrise, vizeaza dreptul la actiune avand un obiect patrimonial.
Ori, in speta, actiunea are de obiect exercitarea drepturilor decurgand din coproprietatea pe cote-parti, fortata si perpetua, situatie fata de care actiunea, apreciaza instanta, capata caracterul unei actiuni reale.
In aceasta calificare - motivarea expusa anterior - incidente sunt dispozitiile art. 1890 Cod civil, potrivit caruia "toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta".
Cu aceste argumente, instanta apreciaza neimplinit termenul de prescriptie si, in consecinta, nefondata aceasta exceptie invocata de parati.
In ce priveste fondul cauzei, calificand instanta actiunea drept o cerere care are de obiect exercitarea drepturilor ce decurg din coproprietatea pe cote - parti, fortata si perpetua, acestea sunt supuse principiilor care guverneaza aceasta modalitate a dreptului de proprietate. Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi lucrul comun ca si un adevarat proprietar. Dar acest drept este supus urmatoarelor limite: folosinta nu trebuie sa aduca atingerea drepturilor egale si reciproce ale celorlalti coproprietari; folosinta trebuie sa se infaptuiasca numai in interesul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu.
In ce priveste obligatiile, coproprietarii nu pot face acte de dispozitie asupra bunului comun. In schimb, pot instraina cota proprietate exclusiva.
Instrainarea bunului in proprietate exclusiva (exemplu, apartamentul) atrage automat transmiterea catre dobanditor a dreptului de coproprietate accesoriu.
Coproprietarii au obligatia de a suporta partea fiecaruia din cheltuielile de intretinere si conservare a bunului comun.
Ei se pot elibera de aceasta obligatie pentru viitor, abandonand bunul principal ce le apartine in exclusivitate (obligatie propter rem).
Prin prisma acestor principii, apreciaza instanta, constructiile realizate de parati - cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 50/1991 -, ar fi putut aduce atingere drepturilor egale si reciproce ale reclamantei, cel mult prin afectarea structurii de rezistenta a imobilului. Ca prin constructia realizata de parati nu s-a cauzat acest lucru, rezulta din intreaga documentatie prezentata de acestia.
In plus, in speta, instanta nu a identificat vreun alt interes concret al reclamantei (vreo modalitate concreta de exercitare de catre aceasta) in utilizarea bunului comun accesoriu, astfel incat sa se poata retine ca paratii, prin constructia efectuata au exercitat o folosinta prin care sa-i fi ingradit reclamantei, la randul ei, utilizarea bunului comun.
Adauga instanta si argumentul ca din economia insesi a articolelor 35 si 36 din Legea nr. 114/1996, indicate de chiar reclamanta drept temei de drept substantial al cererii de chemare in judecata, se desprinde principiul asigurarii conditiilor de functionare normala a locuintei.
Prin prisma chiar a acestuia, instanta nu identifica, odata in plus, modalitatea in care constructia efectuata de parati afecteaza normala functionare a locuintei aflate in proprietatea exclusiva a reclamantei.
In plus, potrivit aceleiasi Legi - art. 64 -, acordul proprietarului sau al asociatiei de proprietari este cerut numai in situatia schimbarii destinatiei locuintei, ceea ce nu este cazul in speta.
Cu argumentele expuse anterior, actiunea reclamantei  instanta a privit-o ca nefondata , iar prin sentinta civila nr. 308 din 19.04.2007 , respins-o ca atare.
A luat act instanta ca paratii nu solicita cheltuieli de judecata.