Coproprietatea asupra partilor comune. Exercitarea abuziva a dreptului de folosinta de catre un dintre coproprietari.

Coproprietatea asupra partilor comune. Exercitarea abuziva a dreptului de folosinta de catre un dintre coproprietari.
   
C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, art. 480 din Codul civil din 1864


CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
decizia civila nr. 995/22.09.2011

Deliberand asupra recursului civil de fata, Curtea constata urmatoarele:
     Prin sentinta civila nr. ______/_______ pronuntata de Judecatoria Sectorului _____ Bucuresti in dosarul nr_____/______/_____, a fost admisa cererea formulata de reclamantii __________________ si ____________, in contradictoriu cu paratul ___________________; a fost obligat paratul sa aduca in starea initiala calea de acces spre spalatoria si podul imobilului, sa permita accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul la aceste spatii comune si sa plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata in cuantum de 750  lei  taxa judiciara  de  timbru,  timbru judiciar si onorariu expert  plus 900 lei  onorariu de avocat.
     Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca reclamantii _____________ si ______________ au dobandit apartamentul nr. ___ situat la parterul imobilului din Bucuresti, str.______ nr.____, sect. ___ prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ____/_____ de catre Biroul Notarial _________, prin care au dobandit si dreptul de folosinta in comun a spalatoriei si podului.
     S-a retinut ca paratul este proprietarul apartamentului nr. ___ de la etajul ___ al imobilului si ca, desi are un drept de folosinta in comun, foloseste in exclusivitate spatiile mentionate, modificand prin amenajarile facute destinatia spatiului si podului. Din analiza probelor, inclusiv a concluziilor raportului de expertiza tehnica intocmit de catre expert tehnic __________, a rezultat ca spalatoria si podul sunt folosite exclusiv de catre parat, ca acesta a schimbat destinatia spalatoriei pe care a transformat-o in bucatarie, ca au fost demolati peretii despartitori astfel ca incaperile 1, 2 si 8 au devenit o singura incapere care este ocupata de catre parat.
     Drept consecinta, prima instanta a retinut ca reclamantii nu au acces la spalatoria si podul imobilului, fiind necesara astfel refacerea peretelui despartitor intre incaperile 1, 2 si 8 evidentiat in anexa la raportul de expertiza, astfel ca a admis actiunea completata si precizata si a obligat paratul sa aduca in starea initiala calea de acces spre spalatoria si podul imobilului, sa permita accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul la aceste spatii comune. Prin sentinta civila nr. _____/________ aceeasi instanta a admis cererea de completare si a completat dispozitivul sentintei mai sus mentionata, dispunand obligarea paratului la refacerea peretelui despartitor intre incaperile 1, 2 si 8 asa cum este evidentiat in raportul de expertiza si a autorizat reclamantii sa aduca la indeplinire aceasta obligatie pe seama paratului, in cazul in care acesta refuza sa o indeplineasca. 
     Impotriva sentintei nr.______/_______ a declarat apel _______________, criticand hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie.
     Prin decizia civila nr. ____ din _____ pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a ____a Civila, in dosarul nr. ____/____/____, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-parat ______________ impotriva sentintei civile nr. ____/_____ pronuntata de Judecatoria Sectorului ___ Bucuresti in dosarul nr. ____/_____/_____ si a fost obligat apelantul-parat la 2200 lei cheltuieli de judecata catre intimatii-reclamanti ______________ si _______________.
     Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
     In privinta criticii ce vizeaza exceptia autoritatii lucrului judecat, sunt incidente dispozitiile art. 315 Cod procedura civila problema de drept fiind irevocabil dezlegata de instanta de recurs.
     Cu privire la fondul cauzei, grupand argumentele invocate de apelant tribunalul a retinut urmatoarele:
     Apelantul a sustinut ca are un drept exclusiv asupra spalatoriei si podului imobilului, iar, corelativ, intimatii-reclamanti nu au nici un drept asupra acestor spatii.
     Aceasta sustinere nu a fost primita, in conditiile in care prin decizia civila nr. _____R din ______ a Curtii de apel Bucuresti - Sectia a ____-a Civila, s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul ca "paratul _______________ nu este titularul unui drept exclusiv asupra celor doua spatii (spalatoria si podul  imobilului situat in Bucuresti, str._______ nr. __sector ___), ci, la fel ca si reclamantii, este titularul unui drept de coproprietate fortata si perpetua, clauza inserata in contractul de vanzare-cumparare al autoarei sale neproducand efecte juridice, fiind nula absolut".
     Sub acest aspect, tribunalul a retinut intemeiata apararea intimatilor intrucat efectele juridice ale deciziei mentionate, prin care au fost deja analizate titlurile exhibate de parti cu privire la spatiile in discutie si s-a stabilit existenta unui drept de coproprietate perpetua si fortata, se opun unei noi analize a aceleiasi probleme de drept dezlegate.
     Nu a fost primita sustinerea apelantului in sensul ca, nefiind cuprinsa in dispozitivul deciziei nr. ____R/______ a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a ____-a recunoasterea calitatii de coproprietar a reclamantilor _________ si _____________ asupra spalatoriei si podului din mansarda, acestia nu se pot prevala de amintita decizie. Astfel, puterea de lucru judecat a deciziei se rasfrange si asupra considerentelor care sustin in fapt si in drept solutia data prin dispozitiv, or, respingerea de catre Curtea de Apel ca neintemeiata a cererii reconventionale formulata de paratul-reclamant ___________________, cerere ce avea ca obiect constatarea dreptului sau exclusiv de proprietate asupra celor doua spatii, s-a datorat tocmai analizei exhaustive a titlurilor partilor, constatarii inexistentei dreptului exclusiv de proprietate al acestuia si stabilirea existentei unei coproprietati fortate si perpetue.
     Drept urmare, considerentele deciziei se bucura de putere de lucru judecat si sunt pe deplin opozabile apelantului, care a fost parte in litigiul in care aceasta s-a pronuntat.
     Pentru aceleasi argumente nu a fost primita nici sustinerea apelantului in sensul ca nu ii este opozabil titlul reclamantilor. Pe de alta parte, o noua analiza a clauzelor contractuale din aceasta perspectiva, nu mai este posibila, in conditiile in care prin decizia Curtii de Apel s-a stabilit deja ca "vinderea, alaturi de apartamentul de la parter, a dreptului de folosinta in comun asupra spatiilor enumerate echivaleaza cu constituirea dreptului de coproprietate fortata si perpetua".
     Or, dupa cum s-a aratat in doctrina, dar si in jurisprudenta instantei supreme (T.S. dec.1457/1967), daca, statuand asupra obiectului unei cereri, judecatorul ar putea contrazice cele statornicite intr-o hotarare anterioara, afirmand un drept negat sau negand un drept afirmat, atunci exista identitate de raport juridic, deci puterea de lucru judecat a hotararii anterioare se impune partilor, obligate sa o respecte.
     Asadar, chiar daca nu se poate retine autoritatea de lucru judecat in ceea ce priveste solutionarea pe fond a pretentiilor reclamantilor, referitoare la accesul la cele doua spatii, dupa cum a stabilit instanta de recurs, totusi, dezlegarea data problemei de drept in discutie (existenta coproprietatii fortate si perpetue asupra celor doua spatii) se impune a fi respectata, ca o garantie a securitatii raporturilor juridice si expresie a efectelor esentiale ale hotararilor judecatoresti.
     S-a constatat nefondata si invocarea de catre apelant, pe cale de exceptie, a dobandirii unui drept de proprietate exclusiva asupra celor doua spatii, prin uzucapiune. In acest sens, tribunalul a avut in vedere ca asupra podului si spalatoriei imobilului partile au un drept de proprietate comuna si fortata, care, prin natura sa, are un caracter stabil si perpetuu. Astfel, apelantul si intimatii au fiecare cate un drept de proprietate exclusiv asupra apartamentului cumparat, care este bunul principal si un drept de proprietate comuna stabila si fortata, asupra partilor comune ale imobilului, in speta spalatoria si podul, considerate accesorii fata de bunul principal. Caracterul stabil, fortat si perpetuu al dreptului de coproprietate, precum si caracterul sau accesoriu, face ca nici un coproprietar sa nu il poata transmita in mod separat, distinct fata de bunul principal, si, prin urmare, nu il poate nici dobandi separat. Drept consecinta, apelantul, titular al dreptului de proprietate comuna si fortata (perpetua) asupra spalatoriei si podului nu poate dobandi prin uzucapiune un drept exclusiv asupra partilor comune ale imobilului (bunul accesoriu) decat in ipoteza in care ar dobandi in acelasi mod (prin uzucapiune) bunul principal (in speta restul partilor din imobil, aflate in proprietate exclusiva), ceea ce nu s-a dovedit in cauza.
     Prin urmare, indiferent de caracterul posesiei exercitate de apelant si autoarea sa asupra partilor comune ale imobilului, aceasta posesie nu este apta sa conduca la dobandirea unui drept exclusiv de proprietate asupra podului si spalatoriei prin uzucapiune, cata vreme acestea nu pot fi dobandite decat impreuna si nemijlocit cu dreptul de proprietate asupra bunului principal.
     Cu privire la interpretarea gresita a probatoriului administrat in cauza, apelantul a sustinut ca prin respingerea obiectiunilor la raportul de expertiza, s-ar fi ajuns la concluzia gresita ca trebuie refacut un perete afectat de cutremur, care nu apartine nici spalatoriei si nici podului si care se afla pe proprietatea sa exclusiva de la mansarda.
     Critica a fost apreciaza nefondata, tribunalul constatand ca in mod corect prima instanta a respins obiectiunile apelantului, cata vreme expertul a raspuns motivat la toate obiectivele stabilite in cauza, a efectuat cercetarea la fata locului, a avut in vedere actele depuse la dosar si schitele (releveul 4) si a raspuns din punct de vedere tehnic inclusiv sustinerilor apelantului in ceea ce priveste demolarea peretelui "afectat de cutremur". In acest sens, atat din cuprinsul raportului de expertiza, efectuat de expertul _________ cat si din completarea la raportul de expertiza, depusa de expertul parte ________________ rezulta ca prin demolarea peretelui despartitor dintre sala de acces la spalatorie si pod - ceea ce a determinat formarea unei singure incaperi (din sala de acces + camerele 1 si 2) s-a blocat singura cale de acces la spalatorie si pod. Corect s-a retinut de catre cei doi experti ca demolarea peretelui respectiv rezulta si din nota de constatare nr._____/______ a Primariei Sectorului ___ - Directia Inspectii in constructii. Pe de alta parte, indiferent daca peretele respectiv se afla in proprietatea exclusiva a apelantului, ca a fost demolat in mod intentionat, ori ca a fost afectat de cutremur, acesta trebuie sa fie refacut, cata vreme numai in acest fel se poate asigura accesul intimatilor-reclamanti la partile comune. Rezulta asadar, ca obligatia de a reconstrui peretele despartitor nu constituie o incalcare a proprietatii exclusive a apelantului, nu presupune lipsirea acestuia de o anumita suprafata din proprietatea si nu s-a dovedit ca afecteaza in alt mod exercitiul vreunuia dintre atributele dreptului sau de proprietate exclusiva, ci se impune pentru protejarea si realizarea efectiva a dreptului de coproprietate al intimatilor reclamanti, deopotriva recunoscut si protejat de lege. Din acest motiv, constatandu-se ca expertiza intocmita era pe deplin lamuritoare, o noua expertiza nu era necesara, prin raportare la art. 212 Cod procedura civila.
     Pentru toate considerentele expuse, constatand legalitatea si temeinicia sentintei apelate, in temeiul art.296 Cod procedura civila tribunalul a respins apelul ca nefondat, si, conform art. 274 Cod procedura civila, a obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecata catre intimati, constand in onorariul avocatial.
     Impotriva deciziei tribunalului a formulat recurs paratul _________________.
     In motivarea  recursului,  dupa ce se face istoricul cauzei,  se aduc critici de nelegalitate deciziei cu privire la dispozitia de obligare a recurentului la refacerea peretelui despartitor intre incaperile 1, 2 si 8,  la dispozitia de obligare a recurentului de a permite accesul neconditionat si nelimitat la spalatoria si podul imobilului, prin desfiintarea amenajarilor aduse spatiului comun ce prevede accesul  spre acest spatiu comun,  si cu privire la dreptul intimatilor  asupra podului si spalatoriei.
     In sensul criticilor de mai sus, recurentul arata ca peretii despartitori  au fost dezafectati ca urmare a subrezirii lor  si chiar a daramarii lor cauzate  prin seismele  produse in anii  1977, respectiv 1986, astfel ca  nu se poate sustine  desfiintarea peretilor la initiativa recurentului. Prin urmare, arata recurentul nu exista nici o cauza a obligatiei  de  refacere a acestor pereti.
     De asemenea, recurentul arata ca nu poate fi obligat la a tolera accesul intimatilor  prin proprietatea sa exclusiva si  invoca in sprijinul acestei asertiuni regula inviolabilitatii proprietatii.
     In fine, recurentul arata ca  intimatii nu au dovedit  dreptul de proprietate  asupra  podului si spalatoriei  in conditiile in care nu au depus nici un act de proprietate relativ la aceste spatii  si nu prezinta vreun extras de carte funciara.
     Recurentul mai critica  solutia tribunalului si prin raportare la  necercetarea de plano a apararii bazate pe invocarea prescriptiei achizitive si considera ca  in acest mod  i s-a incalcat dreptul de acces la o instanta.
     In concluzie recurentul solicita admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta in vederea completarii probatoriului.
     Recursul a fost legal timbrat cu suma de 8 lei   taxa timbru si 0,3 lei timbru  judiciar.
     Intimatii au formulat intampinare in care au aratat ca desfiintarea peretilor dintre incaperile 1,2 si 8 s-a facut de catre recurent fara autorizatie de demolare si fara acordul coproprietarilor si ca  dreptul de proprietate comuna asupra spalatoriei  si podul imobilului a fost stabilita irevocabil prin decizia nr.____/R/_____ a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a _____-a  Civila.
     Cu privire la uzucapiune, se sustine ca recurentul nu a avut o posesie utila.
     In recurs nu au  fost administrate probe noi.
     Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea retine urmatoarele:
     Desi  recurentul si-a intemeiat recursul pe dispozitiile   art. 304 pct. 9 Cod procedura  civila, din dezvoltarea motivelor de recurs nu rezulta care ar fi fost  in concret dispozitiile legale  gresit interpretate ori aplicate.
     Obligarea recurentului la refecarea peretelui despartitor dintre incaperile 1, 2 si 8 nu este lipsita de cauza. Proba cu expertiza concluzioneaza  ca  prin demolarea peretelui despartitor dintre sala de acces la spalatorie si pod, cu consecinta formarii unei singure incaperi, s-a blocat singura cale de acces la spalatorie si pod. Tribunalul a inlaturat sustinerile  apelantului (reluate si in recurs),  conform carora  zidul  nu ar fi fost demolat de acesta, bazandu-se pe nota de constatare nr.______/______ a Primariei  Sectorului____  Bucuresti.
     Sustinerea recurentului conform careia intimatii nu si-ar fi dovedit dreptul de proprietate asupra spatiilor ce fac obiectul cauzei,   sunt vadit  nefondate  si contrazic cele stabilite cu putere de lucru judecat prin decizia civila nr. ____/R/____ a Curtii de  Apel Bucuresti. Ultimul aspect a fost corect retinut  de catre tribunal si dovedeste  inclusiv netemeinicia sustinerilor recurentului conform carora  permiterea accesului intimatilor la spatiile comune  ar incalca regula inviolabilitatii proprietati. Astfel,  coproprietarii pot folosi  bunul in scopul caruia  a fost destinat, fara a putea fi  impiedicati in aceasta folosinta de catre  alti coproprietari.
     In cauza recurentul, prin fapta proprie, a  desfiintat calea de acces spre spatiile comune si sustine ca intrucat, urmare a  desfiintarii, accesul spre acestea urmeaza sa se faca prin proprietatea sa, in acest fel i se aduce atingere dreptului de proprietate. O astfel de sustinere nu poate fi primita deoarece recurentul invoca propria sa fapta ilicita, iar prin hotararile instantelor de fond, de obligare a recurentului la refacerea zidului, se restabileste vechea cale de acces  spre spatiile cu destinatie de folosinta comuna (aflate in coproprietate).
     Curtea  retine ca Tribunalul a respins in mod corect apararea  apelantului prin care a invocat prescriptia achizitiva deoarece indiferent de  caracterul posesiei exercitate de apelant si autoarea sa asupra partilor comune ale imobilului, aceasta posesie nu este apta sa conduca la dobandirea unui drept exclusiv de proprietate asupra podului si spalatoriei prin uzucapiune, cata vreme acestea  nu pot fi dobandite impreuna  si nemijlocit cu dreptul de  proprietate  asupra bunului principal. In plus, Curtea constata ca independent de cele aratate mai sus, in cauza  nu s-a  facut dovada  implinirii termenului de prescriptie achizitiva (uzucapiunea lunga sau uzucapiunea scurta) si utilitatea posesiei, in conditiile in care nota de constatare a primariei  referitoare la  demolarea peretelui este din anul 2005, iar  actul de vanzare - cumparare al intimatilor  prin care acestia au dobandit inclusiv  dreptul de folosinta in comun al scarii, spalatoriei, camera caloriferului si podului, precum si punctele indivize din terenul pe care se afla construita intreaga cladire  dateaza din  anul 2000.
     Chiar daca la ultimul termen de judecata s-a depus un inscris din care rezulta ca dreptul de proprietate al recurentului, inclusiv  cele relativ  la spatiile comune,  a fost instrainat catre fiica acestuia _____________ la data de ________, acest aspect nu  afecteaza legalitatea  deciziei pronuntate in apel. Prin respectivul contract intimatii sunt coproprietari cu dobanditoarea  mentionata.
     Transmiterea conventionala a calitatii  procesuale  neadusa la cunostinta instantei, nu afecteaza drepturile stabilite in favoarea  celeilalte parti din proces, care sunt opozabile inclusiv dobanditorului cu titlu particular al bunului, potrivit principiilor care stabilesc ca nimeni nu poate transmite mai mult decat are, respectiv nimeni nu se poate folosi  de propria culpa pentru a obtine  un beneficiu ( desi procesul era pe rol, paratul  nu a incunostintat timp de  mai mult de un an instantele de apel sau de recurs despre faptul ca  a instrainat  apartamentul catre fiica si ca  si-a pastrat dreptul de uzufruct viager). Daca instrainarea dreptului litigios ar fi fost adusa la cunostinta instantei,  se introducea in cauza cumparatorul si  in masura in care erau indeplinite conditiile cerute de lege, intimatii puteau exercita retractul litigios. In caz contrar, cumparatorul bunului litigios il dobandeste in forma  si in limitele rezultate in urma procesului in care a  fost parte  autorul sau. In speta nu intereseaza daca s-a adus sau nu la cunostinta  cumparatorului aspectele legate  de existenta procesului si nici  eventualele  actiuni avute la indemana de catre acesta in contra vanzatorului.
     Pentru motivele aratate, Curtea va respinge recursul ca nefondat .
     In baza art. 274 Cod procedura  civila, Curtea va obliga recurentul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de  judecata catre intimatii __________ si ___________. Cheltuielile de judecata reprezinta onorariul de avocat dovedit prin chitanta de la fila 29 dosar.
     Curtea va respinge cererea  aparatorului din oficiu  de stabilire  a onorariului deoarece  acest aspect nu a fost discutat in sedinta in conditiile in care  la prima strigare a  cauzei  instanta i-a pus expres in vedere aparatorului din oficiu sa ramana in sala la a doua strigare a cauzei tocmai in vederea discutarii aspectelor legate de cuantumul  aparatorului din oficiu.
     Atata timp cat aparatorul din oficiu nu a  binevoit sa ramana  in sala de sedinta (desi acest lucru i s-a pus in vedere de catre instanta), Curtea nu poate stabili onorariul de oficiu  pe baza unor presupuneri care ar viza eventuala deplasare la arhiva sau eventualele  consultatii juridice oferite clientului, mai ales ca din actele si lucrarile dosarului nu rezulta  ca aparatorul  din oficiu  ar fi  consultat  dosarul. Chiar daca  aparatorul din oficiu  are dreptul la onorariu pentru munca depusa in situatia in care la termen se prezinta aparatorul ales, acest lucru nu inseamna ca instanta stabileste "din oficiu" si  automat (fara probe si in lipsa avocatului) onorariul.