Pretentii. Prescriptie - platile partiale efectuate au ca efect intreruperea termenului de prescriptie si determina pe data efectuarii fiecarei plati partiale inceperea curgerii unui nou termen de prescriptie de 3 ani.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Pascani sub nr. _.. din data de _.., reclamanta X a solicitat obligarea paratului  Y la plata sumei de 3437,40 lei, din care 1604,26 lei reprezentand contravaloarea facturilor emise in perioada 31.03.2006 - 30.09.2009 si 1823,14 lei reprezentand penalitati de intarziere aferente debitului neachitat.
In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanta arata ca in baza contractului nr. A incheiat cu paratul i-a prestat acestuia servicii de alimentare cu apa si canalizare pentru care a emis facturi care trebuiau achitate in termen de 5 de zile de la primirea documentului de plata. Incepand cu data de 31.05.2006, debitorul nu si-a mai indeplinit obligatiile contractuale, neachitand facturile restante. De asemenea, reclamanta a mai precizat ca prin contract paratul s-a obligat la plata penalitatilor de intarziere, in cazul intarzierii la plata.
S-au solicitat cheltuieli de judecata.
In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1025 si urmatoarele N.C.proc.civ.
In sustinerea cererii s-au depus copii ale urmatoarelor inscrisuri: contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. A si anexa nr. 1 la contract, fisa cu facturi in sold, facturi fiscale emise in perioada 31.03.2006 - 30.09.2009, fise de calcul penalitati.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 200 lei.
Desi i s-a comunicat cererea de chemare in judecata si inscrisurile atasate, paratul nu a formulat raspuns in conditiile art. 1029 alin. (4) N.C.proc civila.
La termenul de judecata din data de 11.12.2013, instanta din oficiu a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru debitul si penalitatile aferente perioadei 31.03.2006 - 30.09.2009.
Cu privire la exceptia invocata, reclamanta a solicitat respingerea acesteia, invocand dispozitiile art. 2537 Cod Civil. Astfel, reclamanta arata ca prescriptia a fost intrerupta cu data de 08.05.2007, data la care debitorul a achitat prin chitanta nr. _./08.05.2007 suma dee 219,21 lei reprezentand penalitati de intarziere si suma de 280,79 lei servicii de apa canalizare.
Reclamanta a anexat in copie istoricul platilor facute de debitor.

Analizand cererea de chemare in judecata,  prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat si a dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

Cu privire la procedura aplicabila, instanta retine ca, potrivit art. 1025 N.C.proc civila, procedura cu privire la cererile de valoare redusa se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in calcul dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 lei la data sesizarii instantei. In speta, fiind indeplinita aceasta conditie si intrucat cererea formulata nu se incadreaza potrivit art. 1025 alin. (2) si alin. (3) intre litigiile pentru care N.C.proc civila a exclus aplicarea acestei proceduri,  instanta retine ca prezenta cauza se circumscrie acestei proceduri speciale derogatorii de la dreptul comun.
Avand in vedere dispozitiile art. 248 alin. (1) N.C.proc civila, cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru debitul si penalitatile aferente perioadei 31.03.2006 - 30.09.2009 invocata din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la legea aplicabila, instanta retine ca, legea aplicabila prescriptiei este legea in vigoare la data la care prescriptia a inceput sa curga. Astfel, art. 6 alin. (4) din Noul Cod Civil si art. 201 din Legea nr. 71 / 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil stabilesc ca prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.
Intrucat, prin Decretul nr. 167/1958 prescriptia extinctiva este reglementata ca o institutie juridica de ordine publica, destinata ocrotirii unui interes general, in cauza, instanta a invocat din oficiu, exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei pentru debitul si penalitatile solicitate prin actiunea introductiva.
Conform art.1 din Decretul 167/1958 dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege. De asemenea, potrivit art. 3 din acelasi act normativ termenul prescriptiei este de 3 ani. Totodata, art. 1 alin. (2) din Decretul 167/1958, instituie principiul conform caruia odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile subiective accesorii. Potrivit art. 7 din Decretul 167/1958 prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita.
Avand in vedere dispozitiile anterior mentionate - art. 6 alin. (4) din Noul Cod Civil si art. 201 din Legea nr. 71 / 2011 rezulta ca legea aplicabila prescriptiei, sub toate aspectele inclusiv intrerupere este legea in vigoare la data la care prescriptia a inceput sa curga.
In aceste conditii, cauzele de intrerupere a prescriptiei sunt cele prevazute de art. 16 alin.(1) din Decretul 167/1958 respectiv recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia si introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare.
Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, pentru a produce efecte intreruptive trebuie sa fie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia extinctiva si sa fie neindoielnica. Intrucat textul de lege nu distinge, rezulta ca prezinta efect intreruptiv nu numai recunoasterea expresa ci si recunoasterea tacita.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat suma de 3437,40 lei, din care 1604,26 lei reprezentand contravaloarea facturilor emise in perioada 31.03.2006 - 30.09.2009 si 1823,14 lei reprezentand penalitati de intarziere aferente debitului neachitat.
In cauza, instanta constata ca, paratul in baza contractului si facturilor emise a efectuat plati partiale periodice ce s-au imputat atat asupra penalitatilor de  intarziere cat si asupra debitului principal. Astfel, din istoricul platilor efectuate de parat reiese ca ultima plata s-a facut la data de 14.02.2008 cu chitanta nr. _., suma de 279,18 lei reprezentand penalitati de intarziere iar restul reprezentand servicii de apa canalizare. Este adevarat ca aceste plati periodice au avut ca efect intreruperea prescriptiei, insa dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie.
Astfel, potrivit art. 17 Decretul 167/1958 " intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie (_)".
Prin urmare, in cauza prin platile efectuate de parat a fost inlaturata prescriptia extinctiva scursa anterior momentului aparitiei cauzei de intrerupere si dupa incetarea cauzei de intrerupere a inceput cursul unei noi prescriptii extinctive de acelasi fel cu cea inlaturata.
In aceste condi?ii, pla?ile par?iale efectuate de catre parat ( ultima plata fiind efectuata la data de 14.02.2008) au avut ca efect intreruperea termenului de prescrip?ie, insa au determinat pe data efectuarii fiecarei pla?i par?iale inceperea curgerii unui nou termen de prescrip?ie de 3 ani, termen care la data introducerii cererii de chemare in judecata, _.. era implinit.
Din aceste considerente, instanta va admite  exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata din oficiu, pentru debitul si penalitatile aferente perioadei 31.03.2006 - 30.09.2009 si va respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta cu privire la suma de 3427,40 lei din care 1604,26 lei reprezentand contravaloarea facturilor pentru servicii de alimentare cu apa si canalizare emise in perioada 31.03.2006 - 30.09.2009 si 1823,14 lei reprezentand penalitati de intarziere , ca fiind prescrisa.
Pe cale de consecinta, va respinge cererea reclamantei de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.