Prescriptia dreptului la actiune pe procedura ordonantei de plata. Tip hotarare. Neintervenirea novatiei.

Deliberand asupra cererii de fata, retine urmatoarele:
  Prin cererea inregistrata la data de 09.08.2013 sub nr. -/866/2013 pe rolul Judecatoriei Pascani, creditoarea CR a solicitat emiterea unei ordonante de plata prin care sa fie obligat debitorul DB la plata sumei de _ lei, din care _ lei reprezentand contravaloarea serviciilor prestate in perioada 01.02.2002 - 31.12.2005 si _ lei reprezentand penalitati de intarziere.
In motivarea cererii creditoarea arata ca in baza contractului de prestari servicii nr. _/ 03.01.2002 a prestat debitorului servicii de _. Pentru serviciile prestate creditoarea a emis catre debitor facturi care trebuiau achitate in termen de 30 zile. Prin semnarea contractului de prestari servicii nr. _/ 11.01.2010 debitorul a recunoscut ca la data de 11.01.2010 are un debit de _ lei pe care se obliga sa-l achite in 3 rate lunare incepand cu data semnarii contractului. Clauza contractuala si angajamentul de plata nu au fost respectate de debitor. Intrucat la data de 19.03.2013 debitorul inregistreaza datoriile mentionate in petitul actiunii, pentru perioada 01.02.2002 - 31.12.2005, solicita admiterea cererii.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 1013 Cod proc.civ. (nou) si urmatoarele.
In sustinerea cererii au fost depuse inscrisuri: contract de prestari servicii nr._/ 2002 (f.5), contract de prestari servicii de salubrizare nr. _/ 11.01.2010 (f.6-8), extras de cont debitor (f.9,11), notificare nr. _/ 29.04.2011 (f.10), borderou corespondenta din 09.03.2012 (f.12), somatie de plata nr. _/ 22.03.2013 (f.13), confirmare de primire cu continut declarat (f.13 verso), fisa analitica (f.14-16), fisa client (f.17), calcul majorari de intarziere (f.18-24)
Potrivit art. 108 alin.3 Cod procedura civila actiunea a fost comunicata debitorului, cu duplicatul inscrisurilor si cu mentiunea de a formula intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata.
Pentru primul termen de judecata instanta a dispus citarea partilor si cu mentiunea de a prezenta concluzii cu privire la prescrierea dreptului la actiune.
Debitorul, legal citat, nu a depus intampinare si nici nu s-a prezentat in instanta pentru a-si preciza pozitia procesuala fata de actiunea formulata.
Creditoarea a depus precizari cu privire la prescriere la data de 26.08.2013 (f. 31 dosar) solicitand respingerea acesteia intrucat prin contractul nr. _/ 11.01.2010 debitorul a recunoscut existenta unui debit anterior in cuantum de _ lei, fapt ce reprezinta totodata o novatie cu privire la obligatia dintre parti.
La data de 30.08.2013 creditorul a inaintat la dosar precizari scrise prin care arata ca isi micsoreaza pretentiile la suma de _ lei reprezentand penalitati de intarziere intrucat debitul de _ lei a fost achitat de debitor. Alaturat precizarilor a fost depusa chitanta seria _ nr. _/ 30.08.2013 pentru suma de _ lei (f. 32).
La termenul din 02.09.2013 instanta a luat act de micsorarea pretentiilor, a invocat din oficiu exceptia prescriptiei dreptului la actiune si avand in vedere ca partile fusesera deja citate cu mentiunea de a formula concluzii asupra acestui aspect a retinut spre solutionare exceptia.

Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma normelor legale aplicabile,  instanta retine urmatoarele:

La data de 03.01.2002 intre parti s-a incheiat contractul nr. _ de prestari  servicii (f.5).
Prin aceasta conventie debitorul s-a obligat sa plateasca contravaloarea serviciilor prestate in termen de 30 zile de la primirea facturilor, in caz contrar urmand sa plateasca si penalitati de intarziere egale cu cele utilizate pentru neplata la termen a obligatiilor fata de  bugetul de stat (conform art. 6.1 din contract).
Conform inscrisurilor depuse la dosar la data de 19.03.2013 debitorul inregistra un debit in cuantum de X lei, la care au fost calculate penalitati in suma de _ lei pentru perioada 01.02.2002 - 31.12.2005.
 Cu privire la exceptia prescriptiei, instanta retine ca in temeiul art. 1 din Decretul 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.
 Art. 3 din acelasi act normativ stabileste durata termenului de prescriptie ca fiind de 3 ani.
Creditorul a solicitat obligarea paratului la plata debitului si penalitatilor aferente perioadei 01.02.2002 - 31.12.2005, astfel incat cel mai tarziu la data de 31.12.2008 sumele pretinse s-au prescris.
Cum in cauza dedusa judecatii cererea a fost introdusa dupa trecerea acestui termen, respectiv la data de 09.08.2013, chiar daca la data de 11.01.2010, prin contractul nr. _, debitorul a recunoscut formal existenta unui debit anterior, in conditiile in care nu se precizeaza pentru ce perioada era stabilit ca datorat debitul de X de lei si in lipsa unei plati efective din partea debitorului asupra acestui debit recunoscut prin contract, instanta apreciaza ca prescriptia nu a fost intrerupta.
Conform art. 16 din Decretul 167/1958 :" Prescriptia se intrerupe: a) prin recunoasterea dreptului a cãrui actiune se prescrie, fãcuta de cel in folosul cãruia curge prescriptia; b) prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar dacã cererea a fost introdusã la o instanta judecãtoreascã, ori la un organ de arbitraj, necompetent; c) printr-un act incepãtor de executare".
Nu este lipsit de importanta a se observa si faptul ca in anul 2010 cand a fost incheiat contractul nr. _ prescriptia debitului de X lei se implinise deja, astfel incat nici nu mai exista o prescriptie in curs care sa poata fi intrerupta.
Nu poate fi primita nici apararea creditorului cu privire la novatie.
Astfel, faptul ca anterior incheierii contractului din 2010 creditorul a prestat servicii debitorului in baza contractului nr. _/2002, atata vreme cat au fost emise facturi fiscale raportul juridic dintre parti era configurat in aceeasi forma ca si cel atestat de contractul nr. _/2010, respectiv creditorul asigura serviciul de _ iar debitorul avea obligatia de plata a acestui serviciu.
Obligatiile sunt identice iar partile de asemenea identice, astfel incat nu se poate vorbi de o novatie prin simpla incheiere a unui nou contract in baza caruia creditorul a continuat sa emita facturi ca si anterior incheierii contractului.
Mai mult, avand in vedere ca debitorul nu a platit suma recunoscuta ca datorata in cadrul contractului din 2010, obligatia initiala nu a fost stinsa pentru a se putea primi faptul juridic al inlocuirii sale cu o obligatie noua.
Prin contractul nr. _/ 2010 debitorul nu a facut altceva decat sa recunoasca obligatia prescrisa pentru debitul de X lei, obligatie care era la acea data, si este si in prezent, o obligatie naturala.
Faptul ca debitorul a achitat de buna voie la data de 30.08.2013 debitul de X LEI de lei nu este de natura a inlatura efectul prescriptiei nici pentru debit si nici pentru penalitati.
Astfel, conform art. 1092 cod civil (vechi) :"repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale care au fost achitate de buna voie".
Obligatia devenita naturala nu poate fi stinsa decat prin plata de buna voie, iar odata ce debitorul a platit de buna voie nu poate cere banii inapoi invocand faptul ca datoria a fost prescrisa.
Efectul principal al prescriptiei este acela ca obligatia prescrisa, devenita naturala, nu mai poate beneficia de constrangerea statului pentru aducerea sa la indeplinire fortata de catre debitor.
Creditorul unei obligatii prescrise pierde practic posibilitatea obtinerii obligarii de catre instante a debitorului la plata. Cum am aratat obligatia naturala poate fi indeplinita doar benevol de debitor. 
Conform art. 1 din Decretul 167/1958 :" Dreptul la actiune, avind un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, dacã nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege.  Odatã cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii".
In speta debitorul a achitat de buna voie debitul prescris, insa acest aspect nu inlatura si prescriptia penalitatilor care sunt drepturi accesorii debitului.
Penalitatile, ca si debitul, sunt obligatii naturale inca din anul 2008, astfel incat doar daca vor fi platite de buna voie de debitor vor putea fi considerate stinse.
  Fata de cele expuse instanta constata ca nu exista argumente juridice fondate pentru inlaturarea sanctiunii prescriptiei, astfel incat exceptia prescriptiei apare intemeiata, urmand a fi admisa, cu consecinta respingerii cererii.
Vazand si prevederile art. 453 Cod proc.civ. instanta constata ca debitorul nu a solicitat cheltuieli de judecata. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata din oficiu.
Respinge ca prescrisa cererea de emitere a ordonantei de plata formulata de creditorul CR in contradictoriu cu debitorul DB.
Cu drept de apel ce se depune la Judecatoria Pascani in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 02 septembrie 2013.

Presedinte, Grefier,