Pretentii

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
La data de 19.08.2011, s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Agnita sub nr. dosar 694/174/2011, cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul D.E. in contradictoriu cu paratul P.F., solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 408 lei, reprezentand paguba ce i-a cauzat-o paratul, si anume contravaloarea nutretului (fan si lucerna) distrus de animalele aflate in paza juridica a acestuia; cu cheltuieli de judecata.
In fapt, s-a aratat ca, in cursul lunilor iunie – iulie 2011, animalele aflate in proprietatea paratului (ovine) au patruns pe terenul aflat in posesia si folosinta reclamantului, de pe raza loc. ..a, jud. Sibiu, si au distrus in proportie de 50 %, respectiv 60 % cultura de fan si lucerna. Suprafata folosita de reclamant este de cca. 0,60 ha fanete si 0,50 ha lucerna. La sfarsitul lunii iulie 2011, desi a atentionat paratul cu privire la faptul ca animalele acestuia ii distrug cultura de fan si lucerna, paratul neluand nicio masura in acest sens, reclamantul s-a adresat Primariei Birghis pentru a se constata la fata locului distrugerile produse.
A mai aratat reclamantul ca, la data de 01.08.2011, in prezenta autoritatilor locale, a paratului si a unor martori, s-a constatat ca prejudiciul produs de animalele aflate in paza juridica a paratului de ridica la suma de 408 lei. Paratul a recunoscut ca este posibil ca animalele sa fi scapat din grija angajatilor sai, dar a refuzat sa semneze procesul verbal de constatare.
In drept, reclamantul si-a intemeiat cererea pe prevederile art. 1001 C.civ., art. 274 C.pr.civ.
Taxa judiciara de timbru (42 lei – f.5) si timbrul judiciar (1,5 lei) au fost achitate de catre reclamant corespunzator actiunii, conform prev. art. 2 alin. 1 lit. b) din Lg. nr. 146/1997, respectiv art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
La cererea de chemare in judecata, reclamantul a depus atasat xerocopia procesului verbal de constatare intocmit la data de 01.08.2011 (f.6-7). De asemenea, a depus la dosar xerocopia titlului de proprietate emis sub nr. 474/21 la data de 20.03.1995 de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (f.22).
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul paratului, inscrisuri, proba testimoniala.
Paratul, desi legal citat, nu a depus la dosar intampinare, si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a-si exprima pozitia cu privire la cererea reclamantului, sau pentru a invoca exceptii sau aparari.
In cadrul sedintei de judecata din data de 21.09.2011, instanta a incuviintat, in temeiul art. 167 coroborat cu art. 218, 186 C.pr.civ., pentru reclamant, proba cu interogatoriul paratului (depus la f.21), cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorii H. D. si B. O.
Paratul a fost citat cu mentiunea personal la interogator, insa acesta nu s-a prezentat la judecata, sens in care reprezentantul reclamantului a solicitat a se da eficienta prev. art. 225 C.pr.civ.; martorii au fost audiati la termenul din 05.10.2011 (f.23,24).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea stare de fapt:
Reclamantul detine in proprietate terenul in suprafata totala de 5 ha, potrivit titlului de proprietate emis sub nr. 474/21 la data de 20.03.1995 de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (f.22), teren aflat in raza localitatii .., jud. Sibiu. Din aceasta suprafata, reclamantul foloseste o suprafata de circa 0,60 ha fanete si 0,50 ha lucerna. In cursul lunilor iunie – iulie 2011, animalele (vaci si oi) proprietatea paratului au patruns in mai multe randuri pe aceasta suprafata, distrugand astfel cultura in proportie de 50 % fan, respectiv 60 % lucerna.
Se mai retine ca, desi atentionat de catre reclamant, paratul a continuat in a dovedi neglijenta in ceea ce priveste supravegherea animalelor, astfel ca, la data de 01.08.2011, reclamantul insotit de agentul constatator B. I., de C. A. – imputernicit al Primariei comunei B. si de martorii oculari M. L. si S. I., s-au deplasat la acel teren, consemnandu-se procesul verbal depus in xerocopie la filele 6-7 dosar.
Potrivit acestui proces verbal intocmit la fata locului, s-a constatat ca de pe terenul fanat in suprafata de 0,60 ha, s-a distrus cultura (fan) in proportie de 50 %; productia medie estimata fiind de 1200 kg/ha, rezulta ca a fost distrusa o cantitate de 360 kg fan, deci s-a produs o paguba in valoare de 108 lei, pretul de piata al unui kilogram de fan fiind de 0,30 lei.
In ce priveste cultura de lucerna de pe suprafata de teren de 0,50 ha, aceasta a fost distrusa in proportie de 60 %; productia medie estimata fiind de 2000 kg/ha, rezulta ca a fost distrusa o cantitate de 600 kg lucerna. S-a produs astfel o paguba in valoare de 300 lei, pretul de piata al unui kilogram de lucerna fiind de 0,50 lei.
Se mai retine de catre instanta ca la momentul intocmirii procesului verbal, de fata a fost si paratul, care insa a refuzat sa-l semneze, desi a recunoscut ca este posibil ca animalele sale sa fi scapat din grija angajatilor lui, aspect invederat de reclamant in cererea introductiva de instanta, si care nu a fost combatut de catre parat.
Aceasta stare de fapt a fost retinuta atat din inscrisurile depuse la dosar, cat si din declaratiile martorilor audiati. Astfel, martorul H. D. (f.23) a declarat in fata instantei ca a vazut de mai multe ori, in cursul verii, ca oile proprietatea paratului (aproximativ 400 de oi) au patruns pe terenul reclamantului, ca acestea au mancat cultura de pe acest teren, respectiv otava si orzoaica, si ca in acea zona doar paratul duce oile la pasune.
De asemenea, martorul B. O. (f.24) a vazut animalele paratului pe terenul reclamantului, in cursul verii acestui an (aproximativ 30 vaci si 500 – 600 oi), mentionand faptul ca doar animalele paratului au putut distruge cultura de pe terenul reclamantului, intrucat doar acesta (paratul) are pasunea in acea zona.
Fata de aceasta stare de fapt, in vederea solutionarii cauzei, trebuie avute in vedere conditiile generale ale raspunderii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, si existenta vinovatiei celui care a provocat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
De asemenea, trebuie avute in vedere prevederile legale privind raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Art. 1001 C.civ. prevede ca proprietarul unui animal, sau acela care se serveste de dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla in paza sa, sau ca a scapat. Aceasta reglementare de principiu nu este insotita de o reglementare speciala privind posibilitatea de proba contrarie din partea proprietarului ori a celui ce se foloseste de animal, spre a inlatura temeiurile raspunderii instituite prin art. 1001 C.civ.
Astfel, faptul ca paratul este proprietarul animalelor care au distrus cultura de pe terenul proprietatea reclamantului, nu este pus la indoiala, avand in vedere declaratiile martorilor oculari audiati in cauza. Totodata, in ceea ce priveste persoana care este tinuta a raspunde, principiul este ca raspunderea pentru animal incumba persoanei care, la momentul producerii prejudiciului, avea paza juridica a animalului. Nu s-au formulat obiectiuni sub acest aspect, retinandu-se ca paratul este cel care avea paza juridica a animalelor.
Totodata, fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale se bazeaza pe ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice. La aceasta se adauga si ideea de garantie din partea paznicului juridic  al animalului, in sensul de garantie a comportamentului general, a defectelor de comportament ale animalului respectiv.
Pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului, respectiv reclamantul, trebuie sa faca dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animale si ca, la data cauzarii prejudiciului, animalele se aflau in paza juridica a persoanei de la care se pretinde plata despagubirilor – in cazul de fata, paratul.  De indata ce aceste elemente au fost dovedite, se declanseaza, in mod automat, raspunderea in conformitate cu art. 1001 C.civ.
Avand in vedere aceste aspecte, urmeaza a se analiza imprejurarile determinante: astfel, fata de continutul procesului verbal intocmit la data de 01.08.2011, coroborat cu declaratiile martorilor audiati, se retine vinovatia paratului in faptul ca a lasat animalele proprietatea sa, pe terenul cultivat apartinand reclamantului, fiindu-i imputabil acest comportament.
Si in ce priveste existenta prejudiciului, instanta urmeaza a corobora atat cele invederate in acelasi proces verbal mentionat mai sus, cu declaratiile martorilor audiati, cat si incidenta prevederilor art. 225 C.pr.civ.
Paratul a fost citat cu mentiunea personal la interogator, acesta semnand de primire dovada de indeplinire a procedurii de citare (f.15). Refuzul paratului de a se prezenta la instanta, nejustificat, si de a raspunde la interogatoriu, reprezinta o prezumtie simpla, de recunoastere tacita a paratului, sau poate fi apreciat de catre instanta ca un inceput de dovada, instanta ordonand insa si alte probe, verificand starea de fapt si in baza acestora.
Astfel, apreciind lipsa nejustificata a paratului, la instanta, pentru a raspunde la interogatoriul prezentat de catre reclamant, ca reprezentand un inceput de dovada, coroborata cu probele administrate in cauza, respectiv procesul verbal incheiat la 01.08.2011 si declaratiile martorilor, instanta constata ca fapta ilicita a paratului de a lasa animalele proprietatea acestuia, pe terenul cultivat apartinand reclamantului a avut drept consecinta distrugerea culturii de pe acest teren, evaluata la o valoare de 408 lei (108 lei – fanul din fanete naturale si 300 lei – lucerna). Acest prejudiciu este cert, astfel cum a fost evaluat, si actual, nefiind reparat. Nimic nu ar fi impiedecat partile sa convina, prin buna invoiala, asupra intinderii despagubirilor si modalitatilor de reparare a prejudiciului.
Instanta are in vedere principiul general al repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita a paratului, urmarindu-se in acest mod restabilirea situatiei anterioare a victimei prejudiciului, urmand ca autorul prejudiciului sa raspunda integral, chiar si pentru culpa cea mai usoara. In ce priveste intinderea despagubirilor, in prezenta cauza, nu se poate retine vreo culpa in sarcina reclamantului, astfel ca paratul urmeaza a raspunde integral pentru paguba produsa.
Este de retinut ca fapta ilicita a paratului se circumscrie omisiunii, neindeplinirii unei activitati ori neluarea unei masuri, atunci cand aceasta masura trebuia, potrivit legii, sa fie intreprinsa de catre o anumita persoana. Faptul ca a lasat animalele, al carui proprietar este, pe terenul reclamantului, constient fiind ca acestea vor distruge cultura de pe acest teren, reprezinta un comportament de natura a angaja raspunderea acestuia.
In ce priveste raportul de cauzalitate dintre inactiunea ilicita a paratului si prejudiciul astfel cum a fost stabilit, acesta este dovedit, potrivit considerentelor anterior mentionate.
Paratul nu a facut dovada existentei vreuneia dintre cauzele de exonerare de raspundere, respectiv nu a facut dovada ca producerea, de catre animalele sale, a prejudiciului s-a datorat faptei victimei (reclamantului) insesi, sau faptei unei terte persoane pentru care cel care detine paza juridica (paratul) a animalelor (oi si vaci)  nu este tinut a raspunde, si nici a cazului de forta majora.
Fata de aceste considerente, instanta retine ca sunt indeplinite conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale, prev. de art. 1001 C.civ., sens in care va admite actiunea civila formulata si va obliga paratul P. F. la plata, in favoarea reclamantului D.E., a sumei de 408 lei, reprezentand contravaloarea nutretului distrus, in perioada iunie – iulie 2011, de animalele paratului.
Fata de faptul ca paratul se afla in culpa procesuala, instanta va admite cererea reclamantului, sens in care va dispune obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamant cu prezentul proces, reprezentand 400 lei – onorariu avocat – f.20, 42 lei - taxa judiciara de timbru – f.5 si 1,50 - lei timbru judiciar.