Contestatie la executare

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub dosar nr. 247/174/2013, contestatoarea DGFP .., a chemat in judecata intima?ii O. I. ?i BEJ S. S., solicitand instantei:
• Suspendarea executarii silite pana la solu?ionarea contesta?iei
• Anularea actelor de executare emise in dos. execu?ional nr. 12/2013 al. BEJ S. S.
In motivare, s-a aratat ca prin Sentin?a nr. 2892/30.08.2012, a fost obligata Administra?ia Fondului pentru Mediu … (in continuare AFM) la plata catre intimatul O. I. a sumei de 13669 lei ?i a dobanzii legale reprezentand taxa de poluare. Instan?a a re?inut ca persoana care are obliga?ia de restituire este AFM, in contul acesteia virandu-se taxa in discu?ie.
Totu?i, la cererea intimatului O. I., intimatul BEJ S. S. a inceput executarea silita in baza titlului executoriu constituit de sentin?a in discu?ie impotriva contestatoarei.
Invocand institu?ia juridica a excep?iei lipsei calita?ii procesuale pasive, contestatoarea a sus?inut ca nu exista raport juridic fiscal intre aceasta ?i intimatul O. I.
A mai aratat contestatoarea ca executorul nu a justificat modul de calcul al actualizarii vreunei sume din sentin?a titlu executoriu, nu s-a facut dovada pla?ii onorariului de consultan?a ?i a onorariului de executare silita pretinse iar onorariul de consultan?a cumulat cu cel de executare depa?esc maximul legal de onorariu.
A sus?inut contestatoarea ca exista un Ordin care impune organului fiscal restituirea taxei de poluare insa doar pentru situa?ia in care titlul executoriu obliga organul fiscal in acest sens.
In drept s-au invocat prevederile art. 622 ?i urm. C.p.c., art. 1 ?i cap. II pct. 5.1 Ordinul nr. 85/2012, art. 2 din OG 22/2002.
In proba?iune s-au depus la dosar: adrese (f. 6, 7, 9), cerere restituire (f. 10), soma?ie (f. 11), incheiere executor (f. 12), proces-verbal stabilire cheltuieli executare (f. 13), Sentin?a nr. 2892/30.08.2012 (f. 13), cerere executare silita (f. 17), incheiere civila (f. 18).
Intimatul O. I. a depus intampinare (f. 42) prin care a solicitat respingerea contesta?iei.
In motivare, intimatul a aratat ca in baza Ordinului nr. 85/2012, ordin comun al Ministerului Mediului ?i Ministerului Finan?elor, contestatoarea are obliga?ia de a restitui taxa de poluare, fiind singura autoritate competenta a primi cererea de restituire, indiferent daca organul fiscal a fost sau nu parte in litigiul privind restituirea. Sumele stabilite in sarcina contestatoarei au fost legal determinate prin incheierea emisa de executor.
In drept s-au invocat art. 622 ?i urm. C.p.c.
In proba?iune intimatul a depus adrese (f. 48, 49, 50), carte identitate (f. 51), chitan?a (f. 52).
Intimatul BEJ SC. S.a depus intampinare (f. 53) prin care a invocat excep?ia lisei calita?ii procesuale pasive. Pe fond, a sus?inut ca dobanda s-a stabilit in cauza la nivelul ratei dobanzii de referin?a a BNR, pentru perioada 09.08.2011 – 11.04.2013. Onorariul de executare silita in suma de 1560 lei s-a stabilit raportat la debitul total alcatuit din taxa de poluare, cheltuielile de judecata ?i dobanda, nefiind depa?it procentul legal. Creditorul a achitat 200 lei onorariu consultan?a ?i 350 lei onorariu executare.
Instan?a a admis pentru par?i proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Din oficiu, s-a solicitat BEJ S. S. depunerea de copii certificate de pe actele dosarului execu?ional.   
Prin incheierea din data de 23.07.2013 instan?a a respins cererea de suspendare a executarii.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma probelor administrate, instanta retine urmatoarele:
1. asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocate de BEJ S. S.
Potrivit art. 2 alin. 1 din legea nr. 188/2000, executorul judecatoresc este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public, iar potrivit disp. art. 7 alin. 1 lit. a din aceeasi lege executorul judecatoresc are atributia de a pune in executare dispozitiile cu caracter civil din titlurile executorii.
De asemenea, art. 60 si 61 din legea nr. 188/2000 prevad ca actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente, cei interesati sau vatamati prin actele de executare putand formula contestatie la executare, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
In acest context, avand in vedere ca rolul executorului judecatoresc este acela de a indeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte intr-o actiune in fata instantei judecatoresti cu privire la actele de executare indeplinite in exercitarea atributiilor de serviciu, calitate procesual activa si pasiva in cadrul unei contestatii la executare avand doar partile interesate sau vatamate prin actul de executare intocmit in cadrul unui dosar de executare.
Calitatea procesual pasiva a executorului judecatoresc nu este determinata nici macar de opozabilitatea hotararii judecatoresti pronuntate cu privire la actul de executare efectuat de catre acesta, in masura in care, actele acestuia sunt supuse controlului instantelor de judecata si, in calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, este obligat sa respecte o hotarare judecatoreasca irevocabila.
In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 703 N.C.p.c. (art. 399 alin. 2 C.p.c. 1865) potrivit carora nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal si a actelor de executare subsecvente.
Mai mult decat atat, prin Decizia nr. 162/2003, Curtea Constitutionala a retinut, in analiza constitutionalitatii art. 399 C.p.c. 1865, ca in cadrul contestatiei la executare, in principiu, organul de executare nu are calitate procesuala pasiva, problema unei astfel de calitati fiind posibil a fi discutata doar in cazul refuzului de indeplinire a unui act de executare (ceea ce nu e cazul in speta de fata).
Pentru toate aceste considerente, instanta va admite exceptia invocata si va respinge in mod subsecvent actiunea formulata fata de BEJ S. S.
2. asupra fondului cauzei
Lipsa calitatii procesuale pasive a AFP Agnita, invocata cu titlul de „exceptie” de contestatoare, nu intruneste elementele constitutive ale unei exceptii procesuale intrucat pune in discutie fondul pretentiei deduse judecatii. Ca urmare, sustinerea contestatoarei va fi calificata drept aparare pe fondul cauzei si va fi tratata ca atare de instanta.
In fapt, prin Sentinta civila nr. 2892/30.08.2012 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dos. nr. 60/174/2012, irevocabila la 15.11.2012 (f. 14), a fost admisa actiunea civila formulata de intimatul O.I. in contradictoriu cu intimata AFM, cea din urma fiind obligata la restituirea catre cel dintai a sumei de 13.669 lei incasata cu titlu de taxa de poluare si la plata dobanzii aferente incepand cu 09.08.2011 si pana la restituirea efectiva, cu cheltuieli de judecata in suma de 739 lei.
Prin aceeasi sentinta, instanta a respins actiunea formulata de  intimatul O. I. in contradictoriu cu contestatoarea DGFP …, retinand ca taxa de poluare nu se regaseste in bugetul administrat de Ministerul Finantelor Publice iar beneficiarul ei este AFM, autoritatea fiscala avand doar obligatia de calcul a respectivei taxe.
AFM a comunicat intimatului O. I. ca trebuie sa depuna cererea de restituire la organul fiscal in a carui raza isi are domiciliul conform Ordinului nr. 85/62/2012, cerere disponibila ca formular tipizat pe site-ul ANAF.. (f. 48, 49, 50)
Prin cererea adresata Administratiei Financiare Agnita la 08.02.2013, intimatul O. I. a solicitat restituirea taxei de poluare si a cheltuielilor de judecata care au facut obiectul dispozitiilor sentintei sus-amintite. (f. 10)
Administratia Financiara Agnita a respins cererea intimatului, invocand faptul ca nu a fost obligata in acest sens prin titlul executoriu. (f. 9). In acelasi sens, au opinat si  ANAF (f. 6) si Ministerul Finantelor Publice (f. 7).
Ca urmare, intimatul O. I. s-a adresat BEJ S. S. cu cerere de executare silita. (f. 36) Executorul a solicitat instantei incuviintarea executarii silite, cerere admisa prin Incheierea nr. 65/28.03.2013 pronuntata de Judecatoria Agnita.
BEJ S.S. a cuantificat dobanda legala aferenta sumei de 13.669 lei (taxa de poluare de restituit), prin raportare la dobanda de referinta a BNR, pentru perioada 09.08.2011-11.04.2013 (f. 15 dos. executional)
Raportat la debitul total pus in executare silita (13.669 lei taxa de poluare, 739 lei cheltuieli de judecata si 1.263 lei dobanda) BEJ …. a stabilit cheltuielile de executare in suma de 1.868,65 lei compusa din 22,75 lei taxa de timbru, 200 lei onorariu consultanta pentru intocmirea cererii de executare, 1.560 lei onorariu executare silita si 85,9 lei cheltuieli executare silita. (f. 34, 35). Intimatul OT.I. a achitat 550 lei cu titlul de avans onorariu. (f. 52)
In drept, prin Ordinul nr. 85/62/2012, act comun emis de MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR si MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, s-a stabilit o procedura unica de restituire a sumelor stabilite de instantele de judecata cu titlul de taxa pe poluare prin hotarari definitive si irevocabile.
Astfel, conform art. 5.1, pentru restituirea sumelor reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule, cheltuielile banesti stabilite de instante, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de executarea silita, contribuabilul trebuie sa se adreseze cu cerere depusa la organul fiscal competent.
In temeiul art. 5.2 din acelasi act normativ, procedura de restituire urmeaza regulile prevazute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.899/2004, ordin care reglementeaza restituirea si rambursarea sumelor de la buget. Acest din urma act normativ prevede, in esenta, ca organul fiscal verifica solicitarea contribuabilului iar apoi restituie efectiv acestuia sumele determinate potrivit normelor legale.
Ordinul nr. 85/62/2012, care este o norma speciala (si astfel derogatorie de la dreptul comun), nu distinge in privinta aplicabilitatii dupa cum parte in procesul in urma caruia instanta a stabilit obligatia de restituire a fost una sau ambele institutii emitente.
Avand in vedere actele normative amintite si in contextul refuzului explicit de executare din partea AFM si a punerii la dispozitia contribuabilului de catre site-ul ANAF a formularului de cerere de restituire, instanta considera ca interpretarea previzibila (in sensul jurisprudentei CEDO) a dreptului aplicabil in speta este ca, indiferent daca instanta a stabilit obligarea AFM sau a Ministerului Finantelor Publice cu organele sale teritoriale la restituirea sumelor reprezentand taxa pe poluare, operatiunile de restituire efectiva se efectueaza de organul fiscal competent si nu de AFM.
Aceasta interpretare se impune si prin prisma prevederilor art. 6 din CEDO, care impune statului (si institutiilor publice) obligatia pozitiva de a da curs hotararilor judecatoresti irevocabile prin care a fost obligat la plata unor sume de bani. In Cauza Sandor contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca: "Administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind identic cu cel al unei bune administrari a justitiei. Pe cale de consecinta, daca administratia refuza sau omite sa execute o hotarare judecatoreasca ori intarzie in executarea acesteia, garantiile art.6 de care a beneficiat justitiabilul in fata instantelor judecatoresti isi pierd orice ratiune de a fi". Curtea reaminteste ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie.
Intarzierea in executarea unei sentinte irevocabile, imputabila autoritatilor, aduce atingere si dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei. Art. 1 din Protocolul nr. 1 impune, inainte de toate si cu prioritate, ca o ingerinta a autoritatii publice in dreptul la respectarea bunurilor sa fie legala. Principiul legalitatii presupune existenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor (Broniowski impotriva Poloniei, Hutten-Czapska impotriva Poloniei).
In aceste conditii, in conflictul intre 2 institutii ale statului care isi declina reciproc competenta de a pune in executare o hotarare irevocabila, trebuie dat eficienta unei interpretari a normelor legale care sa fie previzibila pentru creditor, in sensul de a permite oricarei persoane – care la nevoie poate apela la consultanta de specialitate – sa ii anticipeze efectele si sa isi regleze conduita in mod corespunzator (a se vedea pentru identitate de ratiune si Olsson contra Suediei, Rotaru contra Romaniei). Doar astfel dreptul creditorului devine efectiv si nu iluzoriu.
Cu privire la onorariul expertului, instanta constata ca acesta a fost stabilit cu respectarea limitei maxime impuse de Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2550/C/2006 cu modificarile aduse prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.  2561/2012. Creanta care face obiectul executarii silite este de 15.671 lei (13.669 lei taxa de poluare, 739 lei cheltuieli de judecata si 1.263 lei dobanda). Onorariul executorului a fost stabilit la 1.560 lei, deci sub limita maxima legala de 10% din debitul executat. 
Faptul ca la dosar exista doar dovada avansarii partiale a cheltuielilor de executare de catre creditor nu constituie temei pentru anularea executarii atata timp cat legea nu impune, pentru legalitatea executarii, avansarea integrala a respectivelor cheltuieli.
Instanta mai constata ca dobanda legala in cauza a fost stabilita in mod corect de executor prin raportare la prevederile OG 13/2011.
Pentru toate aceste considerente, instanta va respinge, ca nefondata, cererea formulata de contestatoare.
In baza art. 431 si 453 N.C.p.c., retinand culpa procesuala a contestatoarei, instanta o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecata in suma de 600 lei reprezentand onorariu avocatial (f. 66).