CONTESTATIE IMPOTRIVA TABELULUI DEFINITIV DE CREANTE

Pe rol, derularea procedurii insolventei prevazuta de Legea nr.85/2006 privind pe debitorul SC „V ” SRL, cu sediul in P N, Bd. D, jud. N, nr. de ordine in registrul comertului J, CUI.
Dezbaterile asupra cauzei, au avut loc in sedinta publica din 16.03.2016, au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, iar pronuntarea asupra cauzei s-a amanat pentru data de 23.03.2016 cand,
Dupa deliberare,

T R I B U N A L U L,
JUDECATORUL- SINDIC

Asupra cererilor de fata, constata:
Cu privire la contestatia debitorului.
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la 03.10.2014, contestatorul C E T, fost administrator statutar al debitorului S.C. V S.R.L., a formulat contestatie impotriva tabelului definitiv de creante, solicitand inlaturarea din tabel a creditorului S.C. H S.R.L.
In motivare, a aratat ca sustinerile creditorului din declaratia de creanta, potrivit carora ar fi  avut relatii comerciale cu debitorul concretizate in  livrare marfa pentru care a  emis   facturi fiscale in valoare totala de 21.954,67 lei, ca facturile au  fost  acceptate la plata prin efectuarea de plati partiale si ca suma de bani neachitata este  de 19.757,69 lei, nu sunt reale.
Sustine contestatorul ca in anul 2010, intre debitor si creditor nu au existat relatii comerciale concretizate in livrare de marfa, fapt relevat de imprejurarea ca, creditorul nu  a depus un contract cu  conditii, termene si clauze de colaborare, conditii de livrare si de plata, informatii importante in dovedirea in primul rand a realitatii raporturilor comerciale si in al doilea rand a certitudinii si exigibilitatii creantei solicitate.
Simpla invocare si depunere a unor facturi fiscale emise nu poate face dovada relatiilor dintre cele doua societati, a livrarii marfurilor si a existentei unor sume neachitate in conditiile in care,  facturile ridica mari semne de intrebare, deoarece expedierea acestora  s-ar fi realizat prin curier fara a fi identificat in vreun fel, situatie total nereala intrucat la sediul debitorului facturile invocate nu au  ajuns in nici o modalitate, pe facturi se  mentioneaza ca marfa ar fi fost livrata cu aviz de insotire, insa aceste documente nu au fost depuse de catre pretinsul  creditor la dosarul cauzei.
In realitate, nu exista avize de insotire a marfurilor, scrisori de transport si nici vreo comanda din partea debitorului, pentru ca, in fapt, aceste marfuri nu au fost niciodata comandate si nici livrate.
Tipul de marfa mentionata in facturi presupunea transportul cu mijloace de transport de marfa cu o capacitate mare, or pe facturi rubrica „mijlocul de transport” nu este completata deloc, neexistand deci aceasta dovada a transportarii marfii catre cumparatoare.
In  cuprinsul facturilor se precizeaza ca „reclamatiile se primesc in termen de 48h de la receptia marfii”, ceea ce inseamna ca ar trebui sa existe o dovada a faptului ca marfa a fost preluata si receptionata de un reprezentant al societatii cumparatoare, in realitate, niciodata nu a fost preluata si receptionata vreo marfa de la S.C. H S.R.L. de vreun reprezentant al SC V SRL.
Facturile fiscale cuprind contradictii flagrante privind expedierea marfurilor, contradictii care confirma, o data in plus, ca tranzactiile nu au existat. Astfel, cu titlu de exemplu, arata ca in factura fiscala nr. 26229/08.11.2010 se mentioneaza ca marfa a fost .EXPEDIATA CU AV1Z/08.11.2010”. ceea ce inseamna ca marfa a fost livrata de catre firma vanzatoare la data de 08.11.2010. Cu toate acestea, la rubrica „Date privind expeditia” se consemneaza ca expedierea s a facut in prezenta noastra la data de 23.07.2012.
Situatia este valabila si pentru f. f. 24712/13.08.2010, f. f. 24687/12.08.2010, f. f. 24684/11.08.2010 - cu mentionarea avizelor din aceleasi date, insa in final pentru toate trei facturile expedierea s a facut tot la data de 23.07.2012.
Mentiunea „in prezenta noastra” este, de asemenea, fara acoperire.
 In ceea ce priveste platile si acceptarea facturilor, sustinerile pretinsei creditoare sunt nereale.
Arata pretinsul creditor ca S.C. V S.R.L. a efectuat plati partiale din totalul facturilor emise, ceea ce echivaleaza cu recunoasterea si acceptarea tuturor facturilor si a sumelor cuprinse in acestea. Rationamentul este total eronat, pentru considerentele ce urmeaza.
In ipoteza (doar teoretica) existentei vreunei plati efectuata de societatea cumparatoare, in nici intr un caz efectul acestei plati nu poate fi extins asupra altor obligatii rezultate din alte documente de plata chiar acceptate, dar cu atat mai mult, cand ele nu sunt recunoscute.
In realitate, in relatiile derulate de S.C. V S.R.L. cu partenerii sai, plata tuturor marfurilor livrate si receptionate s a efectuat prin virament bancar. Catre societatea H nu s a realizat nici un virament bancar si nu s au efectuat in nici o alta modalitate plati, neexistand o motivatie in acest sens. Fisa analitica partener depusa de catre pretinsul creditor nu reflecta situatii sau operatiuni care sa aiba corespondent in realitate.
In cuprinsul facturilor nu se mentioneaza decat data pana la care se va efectua plata, fara insa a se preciza si modalitatea de plata.
Toate aspectele invocate conduc la concluzia certa ca relatiile comerciale intre cele doua societati nu au existat, situatie in care nici creanta solicitata nu este reala, motiv pentru care ea nu trebuia inscrisa in tabelul creditorilor.
In drept, a invocat art. 75 din Legea 85/2006.
Prin intampinare, Lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L a invocat exceptia inadmisibilitatii contestatiei, invederand urmatoarele:
In raport de prevederile art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, pentru a putea formula contestatie impotriva unui tabel definitiv de creante, trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii de admisibilitate:
Contestatia sa vizeze trecerea unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante;
Contestatia sa fie formulata urmare a descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale, ori a unor titluri hotaratoare;
Falsul, dolul, eroarea esentiala ori titlul hotarator descoperit sa fi determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta.
Intentia legiuitorului a fost aceea de a reglementa posibilitatea modificarii tabelului definitiv de creante in cazul exceptional al descoperirii, ulterior definitivarii tabelului de creante, a existentei unui fals, doi, erori esentiale sau titlu hotarator care a determinat admiterea unei creante ori a unui drept de preferinta.
In speta, nu sunt indeplinite conditiile speciale de admisibilitate prevazute de art. 75 din Legea nr. 85/2006 si, prin urmare, solicita admiterea exceptiei invocata si respingerea contestatiei ca inadmisibila.
Prin incheierea pronuntata la data de 08.10.2014, contestatia a fost conexata la dosarul nr. , avand ca obiect procedura insolventei debitorului S.C. V S.R.L.
Pentru lamurirea cererii deduse judecatii, din oficiu, s-a solicitat creditorului S.C. H S.R.L. sa depuna dovezi, precum inscrisuri emise de debitor  ori de un tert ( o banca), din care sa rezulte ca debitorul i-ar fi achitat o parte din contravaloarea marfii pe care i-ar fi  livrat-o (f.17 si25 acestuia),  precum si dovezi privind expedierea acesteia, respectiv: aviz de insotire, scrisoare de transport, proces-verbal de receptie, etc.
Raspunzand celor dispuse de instanta, creditorul a aratat ca a livrat marfa prin firme de curierat, iar acestea dupa 5 ani, nu-i mai pot pune la dispozitie awb-urile aferente expozitiilor (33, vol.2). Cu privire la dovada unor plati partiale nu a facut nici o mentiune.
Exceptia inadmisibilitati va fi respinsa pentru considerentele ce succed.
Prin sentinta civila nr.1211/16.11.2011, s-a stabilit termen pentru depunerea declaratiilor de creanta pentru creantele nascute anterior deschiderii procedurii insolventei la data de 09.01.2012, pentru depunerea tabelului preliminar de creante la data de 7.02.2012, iar pentru depunerea tabelului definitiv de creante la data de 16.03.2012.(f29-30, vol.1).        
Deschiderea procedurii insolventei  a fost notificata de lichidatorul judiciar M RLI S.P.R.L creditorilor care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art. 28 alin.1 din Legea 85/2006, prin publicarea sentintei sus indicate in  BPI.(f. 49, vol.1).
Tabelul preliminar si cel definitiv de creante au fost afisate si depuse la dosarul cauzei de lichidatorul judiciar in termenele stabilite prin sentinta de deschidere a procedurii insolventei (f. 59 si107, vol.1).
In dosarul de insolventa privind pe debitorul S.C. VS.R.L., la termenul de judecata din data de  09.05.2012  s-a stabilit  termen pentru continuarea procedurii la data de  31.10.2012, iar cererea creditorului  S.C. HS.R.L. privind repunerea in termenul pentru depunerea declaratiei de creanta precum si cererea de inscriere creanta a fost formulata la data de  29.07.2012 ( f.11-29, dosar creante).
                        Urmare acestei cereri, lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L, a inscris creanta invocata de creditor la masa credala, intocmind in acest sens  tabelul definitiv actualizat din data de 07.09.2012 ( f.107-108,v.1), fara ca cererea de repunere in termen  sa fi fost in prealabil  solutionata  de judecatorul sindic.
                       Avand in vedere ca, competenta de solutionarea a cererii de repunere in termen apartine exclusiv instantei de judecata, constata ca lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L  in mod gresit a procedat la verificarea si inscrierea creantei contestate la masa credala.  Apreciind ca  o neregula de ordin procedural nu poate fi acoperita prin invocarea unei exceptii admisibila doar in ipoteza in care debitorul ar fi avut posibilitate sa uzeze de dispozitiile art. 73 din Legea 85/2006, in temeiul art. 11 din Legea 85/2006, va respinge exceptia analizata.              
                    Cu privire la fondul contestatiei, constata urmatoarele:
                    Fisa analitica partener aferenta perioadei ianuarie - decembrie 2010 ( f. 20, dos. creante), fiind un inscris emis unilateral de catre creditorul S.C. HS.R.L, nu are putere probatorie in raport cu debitorul in ceea ce priveste dreptul de creanta in discutie.
                    Facturile fiscale HRSB 967, 26229, 529, 24901, 24712, 24687, 24684 emise de creditor in perioada 11.08.2010 -06. 09.2010 (f.21- 25, dos. creante), nefiind acceptate la plata de catre debitor, nu fac dovada faptului ca, creditorul  are impotriva acestuia  o creanta certa lichida si exigibila in cuantum de 19.757, 69 lei.
                    Mai mult, continutul acestor facturi este indoielnic, intrucat este greu de crezut ca  debitorul S.C. VS.R.L. s-a obligat sa achite  c/val marfurilor cu mai bine de un an de zile inainte de data livrarii marfurilor. Aceasta precum si faptul ca, creditorul nu a produs dovezi privind expedierea marfurilor si a platilor partiale invocate in dovedirea relatiilor comerciale dintre parti, formeaza convingerea instantei ca debitorul nu datoreaza creditorului nici o suma de bani.
                       In raport de cele ce preceda, in temeiul art. 11 din Legea 85/2006, va admite contestatia analizata.
Cu privire la cererea intemeiata pe dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 3527/103/2011/a1/20.11.2012, creditorul AJFP N a solicitat sa fie obligat paratul C T la plata sumei de 66.712,35 lei, reprezentand pasivul debitorului S.C. V S.R.L.
In motivare, a sustinut urmatoarele.
In raportul prevazut de art. 59 alin. 1 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar desemnat sa administreze procedura insolventei nu a indicat persoanele vinovate de starea de insolventa a debitorului S.C. V S.R.L., si in aceste conditii adunarea creditorilor l a insarcinat sa promoveze actiunea de fata.
Considera ca responsabil pentru starea de insolventa a debitorului este paratul C E T, intrucat a savarsit faptele prevazute la art. 138 alin. lit. a si e din Legea 85/2006.
In concret, faptele prevazute la art. 138 alin. 1, lit. a si e din Legea 85/2006, le a savarsit prin nerecuperarea creantelor pe care debitorul le avea fata de parteneri de afaceri in valoare totala de 414.290lei potrivit documentelor contabile de la data de 31.03.2010, precum si prin faptul ca nu a predat lichidatorului judiciar stocurile societatii cu o valoare de 15.387 lei si disponibilitatile banesti in cuantum de 32.387 lei. Fata de cele invocate considera ca in cazul in speta sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 138 din Legea 85/2006, si anume: fapte dintre cele prevazute de lege, vinovatie, prejudiciu si raport de cauzalitate.
In drept, a invocat art. 138 alin.1 , lit. a si e din Legea 85/2006.
Prin incheierea pronuntata la data de 21.10.2015, cauza a fost conexata la dosarul nr. 3527/103/2011, avand ca obiect procedura insolventei debitorului S.C. VS.R.L.
Prin intampinare, paratul a solicitat respingerea cererii, sustinand urmatoarele:
Raportat la sustinerile creditorului si la temeiul juridic invocat, considera ca,  prezinta relevanta urmatoarele aspecte:
Raspunderea instituita de art. 138 din Legea 85/2006 este in esenta o forma a raspunderii civile delictuale ce poate fi atrasa numai in cazul indeplinirii cumulative a celor trei conditii: existenta prejudiciului, fapta ilicita, o forma de vinovatie si  legatura de cauzalitate.
Aspectul acesta a fost invocat de catre creditoare insa numai la nivel teoretic, fara a oferi instantei spre analiza si paratului in vederea apararii, situatii de fapt, elemente concrete din activitatea administratorului societatii debitoare, imprejurari care sa materializeze toate conditiile raspunderii solicitate.
Altfel spus, cererea creditorului nu cuprinde  motivele de fapt pe care isi intemeiaza cererea si dovezile pe care se sprijina,  ceea ce conduce la concluzia lipsei de argumentare, de suport a solicitarilor acestuia.
Aspectele semnalate prezinta importanta din punct de vedere procedural intrucat cererea creditoarei nu creeaza premisele unei analize corecte din partea instantei sau ale unei aparari corespunzatoare din partea paratului. Tocmai de aceea, lipsa elementelor cerute de normele procedurale imperative ale art. 112 Cod proc. civ., este sanctionata cu nulitatea.
Criticile aduse prezinta importanta si pentru o analiza pe fond a cauzei in conditiile date. Totodata, aceasta analiza trebuie sa porneasca de la principiul consacrat de art. 1169 Cod Civil (anterior) potrivit caruia cel care face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca.
Or, in cauza de fata, creditorul este cel care are obligatia de a demonstra indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor raspunderii personale a administratorului societatii debitoare. Cu toate acestea, creditorul nu indica in continutul cererii sale faptele si mijloacele prin care intelege sa si dovedeasca pretentiile.
In acelasi timp, trebuie indicate si demonstrate faptele concrete ale administratorul societatii debitoare, fapte comise cu intentia de a prejudicia firma si pe creditori.
Nu in ultimul rand trebuie dovedita existenta legaturii de cauzalitate intre presupusele fapte ilicite si prejudiciul produs.
Faptele ce i se imputa sunt enuntate cu titlu generic, nefiind indicate date si imprejurari concrete la care sa se poata raporta.
 In nici un caz, ceea ce se arata in actiune, respectiv ca nu a predat lichidatorului judiciar stocurile si nici disponibilitatile banesti apartinand debitorului, nu poate fi retinut ca fapta ilicita in sensul legii. De altfel, situatia nici nu corespunde realitatii, iar pe de alta parte, chiar retinand asemenea fapte, nu e suficienta doar simpla existenta a lor, ci mai este necesar a se dovedi ca aceste fapte au produs starea de insolventa.
In ceea ce priveste lipsa de diligenta in recuperarea creantelor, sustinerile cu privire la acest aspect nu sunt reale. Cu privire la acest aspect, este  foarte important faptul ca, sumele indicate de creditor ca creante neincasate, nu au un corespondent in situatia de fapt, fiind probabil erori in preluarea datelor din evidenta contabila.
                        La cererea paratului,  a fost incuviintata proba cu expertiza tehnica contabila.
                        Analizand cererea dedusa judecatii in raport de actele si lucrarile din dosar si de dispozitiile legale in materie, retine:
                        Din adresa nr. 24007/2011 emisa de ORC de pe langa T N, rezulta ca  S.C. V S.R.L., infiintata la data de 13.10.2003, dizolvata conform art. 237 din Legea 31/1990, a fost administrata de parat incepand cu data de 14.04. 2008 ( f.18-20).
                        In raportul prevazut la art. 59 alin. 1 din Legea 85/2006 (f. 67-71), lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L a opinat ca incetarea de plati a fost determinata de concurenta unor factori si anume:
-  dificultatile intampinate si intarzierile  inregistrate in recuperarea creantelor;
-  acumularea de datorii;
- neutilizarea disponibilitatilor banesti in cuantum de 32.865.lei existente la data de 31.03.2010, pentru plata partiala a debitelor;
- stocarea marfurilor in valoare de 15.387 lei pentru o perioada de timp indelungata;
- lipsa unor eforturi in redresarea societatii, fapt evidentiat de nedepunerea documentelor contabile prevazute de lege la organele financiare abilitate.
 Completand raportul, lichidatorul judiciar  a concluzionat ca paratul este responsabil pentru faptul ca nu ia oferit explicatii cu privire  la patrimoniul debitorului in valoare de 463.953lei, compus din active imobilizate in valoare de 1.411 lei, stocuri in valoare  in valoare de 15.387 lei, creante in valoare de 414.290 lei si disponibilitati banesti in suma de 32.865 lei.
 Cu privire la creantele debitorului in valoare de 414.290 lei, lichidatorul judiciar  a precizat ca nu poate spune cu certitudine daca paratul a facut demersuri pentru recuperarea acestora (f.163-165).
 Din raportul de expertiza contabila, din raspunsul la obiectiuni si din completarea raportului de expertiza, intocmite de expertul contabil B P (f. 193-197, v.1 si f.  22-23 si 37-38, v.2), rezulta ca paratul C E T poate fi facut vinovat de fapta prevazuta la art. 138 alin.1 lit. a din Legea 85/2006, pentru suma de 77.266,15 lei, intrucat nu poate dovedi ca a facut toate demersurile necesare recuperarii unor creante in cuantum de   44.401,15 lei, din care 34.306,46 lei reprezinta suma de incasat de la S.C. A S.R.L. C, iar 10.094,69 lei reprezinta suma de incasat de la numitul M R, fost administrator statutar al debitorului,  anterior preluarii societatii de catre parat.
De asemenea, paratul nu poate justifica disponibilitatile banesti in suma de 32.865 lei, din care suma de 32.500lei evidentiata in contul 542 – avansuri de trezorerie, suma ridicata din casieria societatii de catre acesta in octombrie si decembrie 2008.
Probatoriu analizat in cele ce preceda,  sustinut  de  imprejurarea ca, paratul nu a produs dovezi privind existenta in patrimoniul debitorului a obiectelor de mobilier in valoare de 1.411 lei si  a stocului de marfa in valoare de 15.386,85 lei si nici nu  a dovedit ca a folosit suma de 32.500 lei, ridicata din casieria societatii in folosul acesteia, formeaza convingerea instantei ca bunurile in discutie in valoare totala de 49.297,85 lei, au fost folosite de parat in interesul sau.
Faptul ca paratul nu a facut demersuri pentru recuperarea creantelor debitorului in cuantum de 34.306,46 lei de la S.C. BA S.R.L. si in cuantum de 10.094,69 lei de la fostul administrator statutar M G, conduce la concluzia ca paratul a folosit in interesul altor persoane bunuri apartinand debitorului, in valoare de 44.401,15 lei.
Prin faptele retinute in cele ce preceda, ce se incadreaza juridic dispozitiilor art.138 alin.1 din Legea 85/2006, S.C. V S.R.L. a fost prejudiciata cu suma de 77.266,15 lei, raportul de cauzalitate dintre aceasta fapta si starea de insolventa este evident, iar vinovatia paratului rezulta din aceea ca,  fiind administrator al debitorului, deciziile manageriale i-au apartinut in exclusivitate.
Avand in vedere ca, dupa deducerea creantei creditorului S.C. H S.R.L. in cuantum de  19.757,69 lei in urma admiterii contestatiei analizate in cele ce preceda, pasivul debitorului este in cuantum de 46.954,66 lei, in temeiul art.11 din Legea 85/2006, va admite, in parte, cererea analizata si il va obliga pe parat sa suporte aceasta suma de bani.
Cu privire la cererea de inchidere a procedurii insolventei.
La data de 16.03.2016, lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L a solicitat inchiderea procedurii insolventei debitorului SC V SRL, urmare lipsei bunurilor in patrimoniu acestuia.
Cererea va fi admisa asa cum a fost formulata intrucat in patrimoniul debitorului nefiind bunuri de valorificat ori creante de recuperat, iar in cadrul dosarului nemaifiind cereri de solutionat, continuarea procedurii insolventei deschisa impotriva debitorului prin sentinta civila nr. 1211/F/22.11.2011, nu se mai justifica.
In consecinta, in temeiul art.11 din Legea nr.85/2006, va inchide procedura insolventei conform art.131 din lege.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
                     HOTARASTE:


       Respinge exceptia inadmisibilitatii contestatiei invocata de lichidatorul judiciar MRLI S.P.R.L.
        Admite contestatia  formulata de debitorul S.C.V S.R.L. in contradictoriu cu creditorul S.C. H S.R.L., impotriva tabelului definitiv de creante.
         Dispune modificarea acestuia in sensul  radierii creantei creditorului S.C. H S.R.L. in cuantum de 19.757,69 lei.
Admite, in parte, cererea de atragere a raspunderii patrimoniale formulata de creditorul AJFP N impotriva paratului C  E T, domiciliat in B, str. V C nr., sc., ap. judetul B, si il obliga pe acesta sa suporte suma de  46.954,66 lei, reprezentand pasivul debitorului S.C.V S.R.L., cu sediul in P N, Bd. D nr., bl., ap., jud. N, nr. de ordine in registrul comertului J, CUI .
          In temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolventei,
          Dispune inchiderea procedurii insolventei debitorului S.C.V S.R.L. si radierea acestuia  din registrul comertului.
          In temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolventei,
          Descarca pe administratorul judiciar MRLI S.P.R.L, cu sediul in P N, str. A. c B nr.28, et.2, judetul N, de orice indatoriri si responsabilitati.
          In temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolventei,
          Dispune notificarea prezentei sentinte debitorului, creditorilor, administratorului special, D T a F P, O R C de pe langa T N pentru efectuarea mentiunii de radiere, precum si publicarea in B p de i.
          Definitiva.
          Cu drept de recurs in 7 zile de la comunicare
     Pronuntata in sedinta publica, azi, 23.03.2016.