Prescriptia dreptului material la actiune

DOMENIUL � Litigii cu profesionisti.

Prescriptia dreptului material la actiune. Cauze care intrerup cursul prescriptiei. Momentul la care trebuie sa intervina cauza de intrerupere a termenului. Conditiile si efectele recunoasterii tacite asupra termenului de prescriptie extinctiva.

In conformitate cu art. 16 alin. 1 lit. a din Decretul nr.167/1958, prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului de cel in favoarea caruia opereaza prescriptia.
Cauza mentionata de intrerupere a cursului prescriptiei trebuie sa intervina insa in cursul termenului de prescriptie, iar nu dupa implinirea lui. Recunoasterea datoriei in aceste conditii are doar valoarea unei novatii a obligatiei civile imperfecte prevazute de art. 20 alin.  1 din Decretul nr.167/1958 intr-o obligatie perfecta.
Aceasta noua obligatie era, de asemenea, prescriptibila in termen de trei ani de la data nasterii sale, intrucat nu exista un termen de executare stabilit prin acordul partilor, fiind aplicabile prevederile art. 3 teza I si 7 alin. 2 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva.
Pentru a avea efect intreruptiv de prescriptie, recunoasterea, chiar tacita, trebuie sa fie neindoielnica.

 (CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 242R din 06.04.2015)

Prin cererea inregistrata la data de 06.11.2012pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub numarul de dosar 52874/299/2012, reclamanta S.N.T.F.C.C.F.R.C. S.A. � STFCB a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei CNCFR � SB S L3 O la plata sumei de 226.215,43 lei, reprezentand contravaloarea 1548 bucati traverse din lemn pentru calea ferata.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca intre parti a fost incheiat procesul verbal de custodie nr. 144/562/08.10.2003, avand ca obiect 5000 de traverse normale de lemn, ca in data de 06.08.2009 s-a intocmit procesul verbal cu ocazia intrunirii comisiei mixte privind predarea-primirea stocului de traverse, prin care s-a constatat ca in stoc mai erau 356 de bucati, care nu erau corespunzatoare din punct de vedere tehnic. Reclamanta a mai aratat ca a facut mai multe solicitari pentru a i se preda stocul de traverse, la care insa nu a primit raspuns. S-a mai precizat ca din totalul celor 5000 de traverse normale de lemn, RTFCB a solicitat si a scos traverse in mai multe etape din depozitul M, astfel incat, la data de 29.12.2010, stocul era de 1548 traverse de lemn.
In drept, au fost invocate prev. art. 969, 1591, 1593, 1595, 1597, 1599, 1601, 1604 alin. 1 Cod civ.
Parata a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei, exceptia netimbrarii, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
Parata a aratat ca cererea nu are la baza un calcul veridic ci unul propriu, ca suma solicitata este supraevaluata, fata de vechimea traverselor mai mare de 10 ani si fata de faptul ca acestea nu mai corespund tehnic pentru a fi introduse in cale. Parata a mai precizat ca reclamanta a fost de acord, la data de 24.05.2009, ca sectia L3 sa faca plata unor bucati de traverse la o valoare unitara de 59,28 lei.
Prin sentinta civila nr. 20654/24.10.2013, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 52874/299/2012 a respins exceptia prescriptiei, ca neintemeiata si a admis in parte actiunea formulata de reclamanta SNTFCCFRC SA, STFCB in contradictoriu cu parata CNCFR SB S L3 O, fiind obligata parata la plata sumei de 91765,44 lei, reprezentand contravaloare traverse de lemn si  la plata sumei de 3451,31 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca intre parti a intervenit procesul verbal de custodie din data de 20.10.2003, prin care RTFCB a lasat in custodia RCFB, DL, S L3, D 9, D M 5000 de bucati de traverse normale de lemn (f. 8).
La data de 06.08.2009, partile au incheiat un proces verbal prin care au constatat ca stocul faptic este 356 bucati, cu mentiunea ca, din punct de vedere tehnic, acestea nu pot fi introduse in cale, deoarece pericliteaza siguranta circulatiei, fiind putrede (f. 17).
La data de 29.11.2010, RTFC DP a intocmit o lista de inventariere in care este mentionat un stoc de 1548 traverse de lemn cu o valoare unitara de 59,28 lei, document semnat si de gestionar, respectiv de reprezentantul depozitului M (f. 6).
S-a retinut astfel ca intre parti a intervenit un contract de depozit, definit de art. 1591 Cod civ., care stipuleaza ca depozitul este un act prin care se primeste lucrul altuia spre a-l pastra si a-l restitui in natura.
Fata de data intervenirii contractului dintre parti, 20.10.2003, in speta sunt incidente prevederile Codului civil de la 1864, aflat in vigoare in acel moment.
Potrivit art. 1604 alin. 1 Cod civ., depozitarul trebuie sa inapoieze acelasi lucru pe care l-a primit.
Art. 1599 Cod civ. stipuleaza ca depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat intocmai precum ingrijeste de paza lucrului sau.
Prima instanta a avut in vedere prevederile art. 969 C.civ., potrivit caruia �conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante�. In situatia de fata s-a aratat ca acest articol devine aplicabil deoarece intre parti a intervenit un contract de depozit, iar nerespectarea obligatiilor stabilite de lege in sarcina depozitarului, asa cum rezulta din situatia enuntata mai sus, atrage raspunderea sa civila contractuala.
Din procesul verbal incheiat la data de 06.08.2009, rezulta ca, faptic, in stoc se mai aflau 356 bucati de traverse, care insa nu mai puteau fi utilizate.
Potrivit art. 1601 Cod civ., depozitarul nu raspunde de stricaciunile provenite din forta majora, cu exceptia cazului in care a fost pus in intarziere cu privire la restituirea lucrului depozitat.
Parata nu a facut dovada faptului ca pieirea si/sau degradarea traverselor a intervenit in ciuda faptului ca parata s-a ingrijit de lucrul depozitat ca un bun proprietar sau dintr-un caz  de forta majora.
Din inscrisul depus de reclamanta la dosar la data de 03.10.2013 (f. 60), rezulta ca parata a utilizat 1175 buc. de traversa, fapt ce contravine art. 1602 Cod civ.
Fata de prevederile legale si situatia de fapt retinuta mai sus, prima instanta a obligat parata la plata contravalorii a 1548 traverse de lemn, traverse care, scriptic, au ramas in stocul ce trebuia restituit, astfel cum rezulta din lista de inventariere intocmita la data de 29.11.2010.
In ceea ce priveste valoarea acestor traverse de lemn, s-a apreciat ca prin inscrisurile depuse la dosar reclamanta nu a facut dovada valorii solicitate prin cererea de chemare in judecata.
In acest caz, prima instanta a retinut valoarea mentionata in lista de inventariere din 29.11.2010, document insusit de ambele parti si in care se mentioneaza o valoare unitara de 59,28 lei.
De asemenea, prima instanta a avut in vedere si Situatia privind materialele de cale � traverse lemn perioada 08.10.2003 � 31.10.2011, intocmita de RTFCB, deci de o structura din cadrul societatii reclamante, in care se mentioneaza un stoc de 1548 bucati cu o valoare unitara de 59,28 lei (f. 57).
Din aceste considerente, instanta de fond a admis  in parte cererea si a dispus obligarea paratei la plata sumei de 91765,44 lei, reprezentand contravaloarea a 1548  traverse de lemn, cu o valoare unitara de 59,28 lei , iar in baza art. 274 Cpc., instanta a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata de 3451,31 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.
Apelanta-reclamanta S.N.T.F.C.CFRC SA, STFCB a solicitat admiterea apelului si modificarea in parte a sentintei apelate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivarea apelului s-a aratat ca potrivit Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 2861/09.10.2009 art. 40 alin. 2 "Valoarea de inlocuire a unui bun constatat lipsa este egal cu valoarea de nou cu caracteristici si grad de uzura similar celui constatat lipsa in gestiune."
Cu privire la suma pretinsa prin cererea de chemare in judecata mentioneaza ca valoarea de facturare din 24.05.2009 respectiv pretul unitar de 59,28 lei/bucata nu corespunde valorii de piata pe baza ofertei de pret nr. 187/19.07.2010 emisa de catre S.C. S T S.A., rezultand o valoare de 117,85lei/bucata: 1548 bucati X 117,85 lei= 182.431,80 lei fara TVA.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 282 si urmatoarele, art. 242 alin. 2 Cod Procedura Civila.
Apelanta-parata CNCFCFR SA - reprezentata prin SCREIRCFB (fosta RCFB) a criticat sentinta apelata pentru netemeinicie si nelegalitate din urmatoarele motive:
Dreptul material la actiune al reclamantei era prescris deoarece pretentiile reclamantei au la baza Procesul - verbal nr.144/562/08.10.2003 si Procesul-verbal din 06.08.2009, in consecinta termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de articolul 2517 Cod Civil a fost depasit, actiunea fiind introdusa in noiembrie 2012.
Pe fondul cauzei, se arata ca actiunea este neintemeiata deoarece nu are la baza un calcul veridic.
Considera ca valoarea de 226.215,43 lei pentru 1548 bucati traverse este supraevaluata, asemenea si suma stabilita de instanta de fond, avand in vedere ca aceste traverse au o vechime mai mare de 10 ani si nu mai corespund tehnic pentru a fi introduse in cale.
Prin adresa nr. 17/01.02.2010 emisa de catre serul de district D9 M, catre S L3 O reiese ca in urma intrunirii comisiei TRFC s-a incheiat procesul verbal din data de 06.08.2009 prin care s-a constatat ca mai sunt faptic 356 bucati care nu mai corespund tehnic pentru introducerea in cale.
 Referitor la concilierea directa intre SNTFCCFRC SA si S L3 O in vederea clarificarii situatiei, aceasta a avut ca rezultat intocmirea facturii nr. 0030524/24.05.2009 emisa de SNTFCCFRC SA prin care era de acord ca sectia L3 sa faca plata unor bucati traverse, avand o valoare unitara de 59.28 lei. Ulterior SNTFCCFRC SA a refuzat plata contravalorii traverselor emitand factura nr. 0030546/24.06.2009, reprezentand stornare la factura mai sus mentionata, fara a motiva aceasta hotarare.
Prin aceasta atitudine societatea parata intelege faptul ca reclamanta a reanalizat situatia, constientizand faptul ca aceste traverse au o vechime considerabila si nu mai corespund tehnic pentru a fi introduse in cale.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 466-482 Noul Cod Procedura Civila, art. 282- 298 Cod Procedura Civila.
CNCFCFR SA a depus intampinare la apelul formulat de reclamanta RTFCB, solicitand respingerea apelului ca nefondat, reluand argumentele aratate in propriul apel.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205-208 Noul Cod Procedura Civila, art. 115-118 Cod Procedura Civila.
S.N.T.F.C.CFRC - STFCB, a depus intampinare la apelul formulat de catre CNCFR S.A. - SCRE.
 Cu privire la invocarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune formulata de catre CNCFR S.A.- SCRE, IRCFB solicita respingerea exceptiei invocand art. 7 din Decretul 167/1958 si sustinand ca raportul de drept s-a nascut la data cand CNCFR S.A. - SCRE, IRCFB a fost notificata prin BEJ P.B., si anume 23.08.2012. Acest fapt a fost realizat prin adresa nr. 106/1/1015/2012.
La data de 29.12.2010 DCFR P a intocmit o lista de inventariere in care este mentionat un stoc de 1548 traverse de lemn. Aceasta lista de inventariere este semnata si stampilata si de gestionar, respectiv D M structura din cadrul societatii parate CNCFR-SCRE, IRCFB. Aceasta lista de inventariere este semnata si stampilata de catre gestionarul societatii parate CNCFR S.A.- SCRE, IRCFB. Instanta de fond apreciaza in mod corect faptul ca prin semnarea si stampilarea acestei liste de inventariere, parata CNCFR S.A.- SCRE, IRCFB a recunoscut stocul de 1548 traverse de lemn si a operat o intrerupere a termenului de prescriptie, astfel ca un nou termen de prescriptie a inceput sa curga la data de 29.11.2010.
De aici rezulta ca cererea de chemare in judecata este formulata in termenul de prescriptie.
Se mai arata ca si prin adresa datata la 01.08.2010 parata recunoaste ca in lista de inventariere S.N.T.F.C.CFRC - STFCB DP figureaza cu 1531 traverse lemn aflate in custodia D 9 M.
Pe fondul cauzei cu privire la intampinarea paratei CNCFR S.A. - SCRE, IRCFB arata ca cererea de chemare in judecata nu este o actiune in constatare ci este o actiune in restituirea bunului lasat in depozit, raporturile juridice urmand sa fie reglementate de prevederile din Codul Civil referitoare la contractul de depozit.
Cu privire la suma pretinsa prin cererea de chemare in judecata mentioneaza ca valoarea de facturare din 24.05.2009 respectiv pretul unitar de 59,281ei/bucata nu corespunde valorii de piata pe baza ofertei de pret nr. 187/19.07.2010 emisa de SC S T SA, rezultand o valoare de 117,85 lei /bucatal548 buc. x 117,85 lei = 182.431,80 lei fara TVA.
 Conform OMFP 2861/09.10.2009 art .40 alin. 2 "valoarea de inlocuire a unui bun constatat lipsa este egal cu valoarea de nou cu caracteristici si grad de uzura similar celui constatat lipsa in gestiune.
Potrivit art. 2115 din Noul Cod Civil rezulta ca deponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat, chiar inauntrul termenului convenit.
Cu privire la faptul ca s-au scos traverse in etape mentioneaza ca in urma Hotararii de Guvern nr. H.G. 1023/29.08.2003, SNTFCCFRC SA a preluat fara plata din rezerva de mobilizare a M.T.C.T. un nr. de 5000 de bucati traverse normale care, prin Proces verbal de custodie nr. 114/562/08.10.2003, au fost depozitate la CNCFCFR SA - RB - S L3 - D 9 M. Conform documentelor aprobate de reprezentantii SNTFC (tabel anexat) au fost distribuite un nr. de 3452 bucati traverse, ramanand in custodie un nr. de 1548 bucati traverse normale, stoc confirmat la inventarierea anuala din 2010 cu mentiunea ca la inventarierea anuala 2011 reclamanta nu a primit confirmarea stocului desi a solicitat acest lucru in scris si parata avea obligatia informarii reclamantei asupra custodiei conform OMFP 2861/2009 privind inventarierea patrimoniului.
Desi s-au facut numeroase solicitari de restituire a acestei custodii ( act nr. 114/5/792/27.10.2008, act nr. 114/6/68924.07.2009, act nr 132/244/24.02.2010, act nr. 132/550/20.05.2010 emise de RTFCB, act nr. 4670/24.06.2009) pana la aceasta data nu s-a dat curs acestora.
Precizeaza de asemenea ca CNCFR S.A. respectiv DLB prin act nr.4132/12.10.2006 si act nr.432/12.12.2007 au scos din stocul SNTFCCFRC un numar de 800 bucati traverse lemn noi fara aprobarea SNTFCCFRC urmand ca la aprovizionare sa fie reintregit stocul, stoc care nu a mai fost reintregit.
In urma solicitarii RTFCB prin act 114/6/689/24.07.2009 s-a convocat o comisie mixta de predare/primire a custodiei in data de 06.08.2009 la RSM. In urma intrunirii comisiei la fata locului s-a incheiat un Proces verbal prin care s-a constatat ca stocul faptic este de 356 bucati cu mentiunea ca, din punct de vedere tehnic, acestea nu pot fi introduse in cale deoarece pericliteaza siguranta circulatiei (putrede).
Din lista de inventariere din data de 29.12.2010 Depoul Ploiesti mentioneaza ca stocul existent in gestiune este de 1548 traverse lemn, fapt confirmat si de catre gestionarul CNCFR S.A.- SCRE, IRCFB.
Prin decizia civila nr.108/17.03.2014, Tribunalul Bucuresti a respins ambele apeluri ca nefondate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Ambele parti contesta sumele stabilite prin sentinta atacata ca reprezentand contravaloarea traverselor lasate in custodia paratei, apelanta reclamanta sustinand ca valoarea acestora  trebuia stabilita in functie de oferta nr. 187/19.07.2010 emisa de SC S T SA, in timp ce apelanta parata afirma ca suma stabilita cu titlul de despagubiri este supraevaluata, traversele fiind vechi de 10 ani.
Tribunalul a constatat ca nici una din tezele propuse de partile litigante nu poate fi primita.
Astfel, in conditiile in care intre parti s-a incheiat un document, insusit de ambele apelante, in care se mentioneaza o valoare unitara de 59,28 lei, respectiv lista de inventariere din 29.11.2010, acest inscris este obligatoriu potrivit art.969 Cod civil, avut in vedere de altfel si de prima instanta, prin urmare nici reclamanta nu poate pretinde o valoare mai mare, nici parata nu poate sustine ca despagubirea stabilita ar fi supraevaluata.
Documentul prezentat de reclamanta, respectiv oferta de pret emisa de SC S T SA nu este in nici un fel opozabila paratei, si in plus este anterioara momentului intocmirii listei de inventariere de catre partile litigante.
In ceea ce priveste sustinerea paratei in sensul ca valoarea traverselor este mult inferioara, acestea avand o vechime de peste 10 ani, tribunalul remarca faptul ca parata in calitate de depozitar avea obligatia sa se ingrijeasca de bunurile lasate in depozitul sau. Din documentele depuse la dosar rezulta ca traversele respective au putrezit, astfel incat restituirea in natura a bunurilor depozitate nu a fost posibila din culpa paratei, aceasta neputand invoca propria neindeplinire a obligatiilor contractuale pentru a restitui reclamantei valoarea bunurilor in starea actuala a acestora.
In concluzie, tribunalul a constatat ca judecatoria a apreciat in mod corect cuantumul despagubirilor cuvenite reclamantei in functie de valoarea unitara a traverselor de  59,28 lei.
In ceea ce priveste critica formulata de apelanta parata potrivit careia actiunea ar fi fost formulata cu depasirea termenului de prescriptie, aceasta nu poate fi primita.
Astfel, se observa ca parata a semnat lista de inventariere din 29.11.2010, recunoscand astfel dreptul reclamantei, aceasta avand drept efect intreruperea termenului de prescriptie extinctiva, potrivit art. 16 lit.a din Decretul nr.167/1958, prin urmare, potrivit art.17 din acelasi act normativ, de la data recunoasterii a inceput sa curga un nou termen de prescriptie, motiv pentru care actiunea reclamantei, promovata in luna noiembrie 2012 este formulata in interiorul termenului de prescriptie extinctiva.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs ambele parti.
I. Recurenta CNCFCFR S.A., reprezentata prin SRCFB, a reiterat exceptia prescriptiei extinctive invocata in fata instantelor de fond si apel, cu motivarea ca, intrucat pretentiile reclamantei s-au intemeiat pe procesele-verbale din 08.10.2003 si 06.08.2009, la data introducerii actiunii (noiembrie 2012) era implinit termenul de prescriptie de 3 ani.
A mai aratat recurenta ca actiunea era si neintemeiata pe fond, valoarea solicitata fiind supraevaluata, iar la conciliere reclamanta a constientizat ca traversele au o vechime considerabila si nu mai pot fi utilizate.
In drept, recurenta a invocat art. 299-308 C.pr. civ., art. 483-502 N. C.pr.civ.
Cererea de recurs a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 1423 lei, conform art. 11 alin. 1 teza I din L 146/1997  si timbru judiciar de 1,5 lei, conform OUG 32/1995.
II. Recurenta S.N.T.F.C.C.F.R.C  � SRTFCB a criticat decizia instantei de apel, aratand ca aceasta este lipsita de temei legal, intrucat s-ar fi impus admiterea apelului si schimbarea sentintei, in sensul admiterii in intregime a actiunii sale.
Astfel, se arata ca potrivit Ordinului nr. 2861/09.10.2009 art. 40 alin. 2 "valoarea de inlocuire a unui bun constatat lipsa este egal cu valoarea de nou cu caracteristici si grad de uzura similar celui constatat lipsa in gestiune, impunandu-se acordarea sumei reprezentand valoarea de inlocuire de pe piata a traverselor, intrucat parata nu a facut dovada ca degradarea acestora a intervenit in ciuda faptului ca s-a ingrijit de lucrul depozitat ca un bun proprietar.
In drept, recurenta a invocat art. 3041 si 304 pct. 9 C.pr.civ.
Cererea de recurs a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 2150 lei, conform art. 11 alin. 1 teza a II-a din L 146/1997  si timbru judiciar de 1,5 lei, conform OUG 32/1995.
Analizand recursurile in raport de motivele invocate, Curtea retine urmatoarele:
 I. Cu privire la recursul formulat de recurenta CNCFCFR S.A., reprezentata prin SRCFB, acesta este intemeiat, intrucat in mod eronat instanta de apel a confirmat solutia primei instante referitoare la exceptia prescriptiei extinctive, facand o gresita aplicare a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 teza finala C.pr.civ.
Astfel, este necontestat in speta ca intre parti s-a incheiat, la 20.10.2003, un contract de depozit fara termen, constatat printr-un proces-verbal.
Potrivit art. 3 teza I si 7 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, termenul de prescriptie este de 3 ani si curge de la data nasterii raportului de drept, respectiv de la 20.10.2003, fiind implinit la 20.10.2006.
In conformitate cu art. 16 alin. 1 lit. a din acelasi act normativ, prescriptia se intrerupe prin recunoasterea dreptului de cel in favoarea caruia opereaza prescriptia.
Cauza mentionata de intrerupere a cursului prescriptiei trebuie sa intervina insa in cursul termenului de prescriptie, iar nu dupa implinirea lui, astfel ca procesul-verbal din 06.08.2009 nu valoreaza intrerupere de prescriptie. Recunoasterea datoriei in aceste conditii are, conform doctrinei, doar valoarea unei novatii a obligatiei civile imperfecte prevazute de art. 20 alin.  1 din Decretul 167/1958 intr-o obligatie perfecta.
Aceasta noua obligatie era, de asemenea, prescriptibila in termen de trei ani de la data nasterii sale, intrucat nu exista un termen de executare stabilit prin acordul partilor, fiind aplicabile prevederile art. 3 teza I si 7 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. Termenul de prescriptie s-a implinit la 06.08.2012 intrucat, astfel cum se va arata mai jos, din actele dosarului nu rezulta ca in termenul mentionat a intervenit o noua recunoastere a dreptului creditorului.
Astfel, in mod eronat instanta de apel a considerat ca lista de inventariere din 29.12.2010 ar valora o recunoastere a dreptului creditoarei-reclamante-apelante, intrucat, astfel cum se arata in mod constant in doctrina, pentru a avea efect intreruptiv de prescriptie, recunoasterea, chiar tacita, trebuie sa fie neindoielnica. Or, lista mentionata face referire exclusiv la existenta scriptica a 1548 traverse, fara a cuprinde vreo referire la calitatea de  depozitar a paratei sau la o eventuala obligatie de restituire. In plus, lista prezentata este un act intern, intocmit in vederea inventarului, neexistand certitudinea ca acesta exprima un act de vointa al societatii parate de a-si asuma obligatia de restituire.
In lipsa caracterului neechivoc, acest inscris nu valoreaza recunoastere si nu a intrerupt termenul de prescriptie al obligatiei nascute ca urmare a novatiei din 06.08.2009, astfel ca termenul de prescriptie s-a implinit la 06.08.2012.
Intrucat actiunea reclamantei-apelante-recurente a fost inaintata Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti prin posta la 05.11.2012, dupa expirarea termenului de prescriptie, astfel ca in mod eronat instanta de apel a confirmat solutia instantei de fond cu privire la respingerea exceptiei prescriptiei.
Prin urmare, este intemeiat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 teza finala C.pr. civ.
In temeiul art. 312 alin. 1 si 3 C.pr. civ., a fost admis recursul, modificata in parte decizia atacata, in ceea ce priveste solutia cu privire la apelul paratei, iar in temeiul art. 296 C.pr. civ., a fost schimbata in parte sentinta apelata, prin care s-a admis in parte actiunea reclamantei, si, in aplicarea art. 137 C.pr. civ., a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, respinsa actiunea ca prescrisa si exonerata parata de obligatia de plata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 3451,31 lei.
In temeiul art. 247 alin. 1, cu aplicarea art. 298 si 316 C.pr. civ., a fost obligata recurenta-apelanta-reclamanta S.N.T.F.C.C.F.R.C � SRTFCB sa plateasca recurentei-apelante-parate CNCFCFR S.A. suma de 1424,5 lei cheltuieli de judecata aferente recursului si 1424,5 lei cheltuieli de judecata aferente apelului.
II. Cu privire la recursul formulat de recurenta S.N.T.F.C.C.F.R.C � SRTFCB, se constata ca aceasta a criticat respingerea apelului sau, ce viza solutia de admitere in parte a cererii sale. Intrucat, astfel cum s-a aratat mai sus, cererea reclamantei a fost in intregime respinsa ca efect al prescriptiei, s-a constatat ca sunt nefondate criticile exprimate in recurs, acesta a fost respins.