Conditiile prescrierii actiunii in anularea unui act juridic.

Sentinta civila nr. 313/12.02.2013
Prescriptii
Conditiile prescrierii actiunii in anularea unui act juridic.


Constata ca prin actiunea civila inregistrata sub acest numar de dosar la data de 13 septembrie 2011 reclamantii C. I. si C. M. au chemat in judecata pe paratii B. L. T., B. N., K. M. sen., K. J. si K. M. jr.,
solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna urmatoarele:
1) sa se constate nulitatea partiala a actului de dezmembrare-vanzare/cumparare – donatie si a documentatiei de dezmembrare, autentificate sub nr. 4447/1 sept.1992 de fostul Notariat de Stat Medias, cu privire la imobilul situat administrativ in loc. B. – Str. T. V. – Nr.58, inscris in C.F. nr.100208 B., nr.top.36/1/2, casa de locuit si teren; a contractului de vanzare-cumparare prin care paratii B. L. T. si B. N. au dobandit dreptul de proprietate asupra  imobilului din B. – Str. T. V. – Nr. -, autentificat prin incheierea nr.1002/1997 de B.N.P. L. F., imobil inscris in C.F. 100209 B., nr.top 36/1/1, casa si teren; si a incheierilor de carte funciara nr. 2078/1992 si 2536/1997 prin care s-a realizat intabularea;
2) sa se dispuna rectificarea situatiei de carte funciara si revenirea la situatia reala conform starii de fapt si sa se dispuna dezmembrarea conform acesteia.
In expunerea de motive a actiunii introductive de instanta reclamantii arata, in esenta, urmatoarele:
- reclamantii sunt proprietarii imobilului de la nr. administrativ 58, inscris in C.F. nr.100208 B., nr.top.36/1/2 casa de locuit si teren, iar paratii B. sunt proprietarii de la nr. administrativ 60, inscris in C.F. 102209 B., nr.top.36/1/1 casa si teren;
- reclamantii au devenit proprietari prin cumparare, in limitele materiale si juridice de la data prezenta si conform schitei atasate actiunii;
- paratii contesta granita dintre imobile si invoca in acest sens o documentatie de dezmembrare, cu privire la granita existand pendinte la Judecatoria Medias litigiul ce formeaza obiectul dosarului civil nr. x/257/2010;
- documentatia de dezmembrare intocmita in anul 1992 contine erori pe care reclamantii le-au cunoscut doar in anul 2010, cu ocazia efectuarii expertizei tehnice in dosarul nr.x/257/2010, iar paratii se prevaleaza chiar de aceasta lucrare de dezmembrare;
- in concluzie, ceea ce intereseaza in mod concret este limita hotarului initial, deoarece atat proprietarul ce a vandut reclamantilor cat si cel ce a vandut paratilor au instrainat in limitele materiale existente la data incheierii contractelor iar dreptul la actiune in sens material circumscrie posibilitatea pentru reclamant de a cere stabilirea hotarului initial.
Actiunea s-a intemeiat in drept doar pe dispozitiile Decretului nr.115/1938 si ale Legii nr.7/1996 fara a se indica vreun text legal, desi actiunea este redactata de un avocat.
Paratii B. L. T. si B. N. /legal citati si reprezentati/ au formulat in cauza intampinarea atasata f.15 si urmatoarele dosar, prin care solicita respingerea actiunii ca nelegala si neintemeiata.
In justificarea acestei pozitii procesuale paratii arata ca actiunea nu este corespunzator timbrata, incident pe care il invoca pe cale de exceptie.
Paratii mai arata ca, in ipoteza ca cererea de chemare in judecata se va timbra legal, inteleg sa invoce prescriptia dreptului la actiune in sens material in ceea ce priveste anularea actelor conform primului petit.
Potrivit apararii pe care o fac paratii, sustinerea reclamantilor in sensul ca au cunoscut erorile din actul de dezmembrare, erori ce au afectat si actele anterioare facute pe baza dezmembrarii, este nereala si facuta cu rea-credinta.
Mai sustin paratii faptul ca este inadmisibil sa afirmi dupa 19 ani ca nu stii ce contin propriile acte de dezmembrare, o asemenea atitudine neurmarind altceva decat eludarea dispozitiilor legale ce reglementeaza prescriptia dreptului la actiune.
Pe fondul cauzei, paratii arata faptul ca toate actele atacate sunt legale, au fost cunoscute de reclamanti si pe baza lor au acceptat sa isi dobandeasca imobilul in proprietate.
In privinta proprietarilor initiali – arata aceeasi parati – asa au inteles sa isi dezmembreze imobilul iar schita de dezmembrare astazi contestata de reclamanti reflecta vointa fostilor proprietari.
Tot pe fondul cauzei paratii mai arata ca reclamantii nu au invocat nici un motiv de nulitate cu privire la actele autentice atacate; ca granita dintre imobile s-a stabilit pe baza schitei si a lucrarii de dezmembrare intocmita de un inginer; lucrarea a stat la baza intabularii in cartea funciara si acest fapt inseamna ca era conforma cu cerintele legale.
Paratii conchid in sensul ca cererea de chemare in judecata se bazeaza doar pe imprejurarea ca reclamantilor nu le mai convine in prezent situatia avuta de ei in vedere la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Intampinarea s-a intemeiat pe dispozitiile art.2 alin.11 din Legea 146/1997 coroborat cu art.20 alin.1 si 3 din Legea 146/1997 si respectiv pe dispozitiile Decretului-Lege nr. 167/1958 in privinta celor 2 exceptii; art.35 din Legea 7/1996 si 37 din Decretul-Lege nr. 115/1938 in ceea ce priveste capatul de cerere privind rectificarea.
Paratul K. J. nu s-a prezentat la judecarea cauzei, dar a depus la dosar cererea atasata f.65, prin care arata ca este de acord cu actiunea reclamantilor.
Apoi, la data de 10 iulie 2012 (f.160 dosar) depune si o intampinare prin care isi mentine aceeasi pozitie procesuala, cu argumente suplimentare.
Ceilalti parati – desi legal citati – nu s-au prezentat  la  judecarea cauzei si nu si-au facut nici o aparare.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine cele ce urmeaza:
La data de 1 septembrie 1992, sub nr.4447, Notariatul de Stat M. a autentificat un act complex, in care au fost parti paratii K. M., K. J., C. I. si K. M. - sen., dupa cum urmeaza (f.9 dosar).
Primul act il constituie cel incheiat intre coproprietarii K. M. si K. J., care au inteles sa dezmembreze imobilul situat administrativ in loc. B. – Str. T. V. – Nr. - si -, inscris in C.F. nr.553/II B., cu nr.top.36/1 avand inscrise 2 case de locuit si teren in suprafata de 4506 m.p., in doua parcele:
parcela I cu nr.top.nou 36/1/1 casa de locuit corp A, cu teren in suprafata de 2678 m.p. si
parcela II cu nr.top.nou 36/1/2, casa de locuit corp B, cu teren in suprafata de 2303 m.p.
Apoi, coproprietarii K. M. si K. J. au vandut /prin acelasi act, subsecvent dezmembrarii/ reclamantului corpul de cladire situat administrativ la nr. -, purtand dupa dezmembrare nr.top. 36/1/2, casa si teren de 2303 m.p.
In ceea ce priveste corpul A de cladire, situat administrativ la nr.60 si inscris in C.F. sub nr.top nou 36/1/1 cu teren de 2678 m.p., coproprietarii K. M. si K. J. l-au donat paratei K. M. - sen. prin acelasi act autentic.
La randul sau, aceasta din urma parata a  vandut imobilul situat administrativ la nr.60, inscris in C.F. 553/II cu nr.top.36/1/1, casa si teren in suprafata de 2678 m.p. paratului B. L. T. (conf.f.26 dosar).
Prin actiunea introductiva de instanta reclamantii nu au invocat temeiul juridic al actiunii lor ci au facut trimitere la doua acte normative.
Pe parcursul judecarii cauzei instanta atras atentia reclamantilor si le-a pus in vedere sa isi motiveze actiunea in drept pentru ca, in raport de temeiurile ce se vor arata, sa se poata stabili probatoriul ce se impune a fi facut in cauza si paratii sa isi poata face apararea .
La data de 8 decembrie 2011 reclamantii au depus la dosar memoriul atasat fila 53 si urmatoarele, in care arata faptul ca actiunea lor are ca obiect nulitatea absoluta si partiala a actelor juridice si a documentatiei intocmite in anul 1992. Din nou, nu indica textul legal pe care isi intemeiaza cererea , aratand insa ca „ prin documentatia de dezmembrare nu se poate crea o situatie noua adica sa se fixeze un alt hotar decat cel avut in vedere de catre dobanditori in momentul cand a operat transmisiunea”.
Din analiza primului capat de cerere instanta constata ca, in primul rand, reclamantii – desi terti fata de operatiunea de dezmembrare  - solicita anularea acesteia . Aceasta dezmembrare s-a realizat de catre proprietarii tabulari de la acea data K. M. ( fosta K.) si K. J., parati in cauza de fata, cu scopul cel mai probabil de a facilita urmatoarele operatiuni juridice pe care intentionau sa le faca cu privire la imobil si cu pastrarea drepturilor lor de coproprietate .
In aceasta situatie se apreciaza ca reclamantii nu justifica nici un fel de legitimare procesuala activa pentru a solicita anularea acestei operatiuni, facuta in baza documentatiei de dezmembrare acceptata de fostii proprietari .
In ceea ce priveste donatia facuta  de aceeasi coproprietari, in favoarea paratei K. M. - sen. , din nou, din perspectiva dispozitiilor legale ce reglementeaza cazurile si conditiile in care o donatie se poate desfiinta ( art. 813 si urmatoarele din Codul de procedura civila) , reclamantii nu au legitimare procesuala activa pentru a solicita aceasta, cu atat mai mult cu cat partile din contractul unilateral de donatie sunt  in  viata iar intre acestea si reclamanti nu exista nici un grad de rudenie. Prin urmare, neavand o justificare legala sa solicite anularea actelor juridice sus aratate actiunea reclamantilor se va respinge pe acest considerent.
In ceea ce priveste desfiintarea contractului de vanzare cumparare prin care paratii Bordei au devenit proprietari , incheiat la data de 7 mai 1997 si autentificat de B.N.P. L. F. , astfel cum se poate constata reclamantii nu sunt parti contractante iar din actele dosarului instanta nu a putut retine nici un motiv  - din cele legal prevazute – care sa atraga nulitatea absoluta a actului atacat.
Desi temeiul de fapt pe care reclamantii isi intemeiaza actiunea ar putea constitui, in cel mai bun caz , un motiv de nulitate relativa cu privire la actul atacat,  in aceasta situatie actiunea in declararea nulitatii relative este prescriptibila. Aceasta inseamna ca nulitatea relativa trebuie invocata (pe cale de actiune sau exceptie) in termenul de prescriptie de 3 ani , inceputul prescriptiei acestei actiuni fiind reglementat de art. 9 din Decretul nr. 167/1958).
 Aceasta regula se justifica prin aceea ca nulitatea relativa, fiind instituita pentru ocrotirea unor interese individuale, urmeaza sa cedeze in fata intereselor generale pe care le asigura institutia prescriptiei extinctive. Necesitatea de a asigura certitudine si siguranta circuitului civil vizeaza si cauzele de nulitate relativa, aceasta necesitate fiind mai puternica decat nevoia de a asigura ocrotirea unor interese individuale.
Din toate probele dosarului rezulta , cu certitudine , faptul ca la data la care reclamantul C. a devenit proprietar prin vanzare-cumparare asupra imobilului din litigiu, si anume anul 1992, a avut in posesie si are si in prezent documentatia de dezmembrare contestata. Pana la inregistrarea prezentei actiuni nu a inteles sa o combata, desi pe rolul acestei instante mai are un litigiu ce vizeaza granita dintre imobilul reclamantilor si al paratilor B.
Din aceasta perspectiva , potrivit dispozitiilor art. 9 din D. nr. 168/1958 si in acord cu jurisprudenta si doctrina in materie , actiunea reclamantilor , ce vizeaza desfiintarea titlului de proprietate al paratilor B. , formulata dupa aproape 20 de ani de la data la care au cunoscut actul de dezmembrare ce a stat la baza operatiunilor juridice facute ulterior, este prescrisa. Pe cale de consecinta, instanta gaseste intemeiata exceptia prescriptiei invocata de paratii B. si urmeaza ca si acest capat de cerere sa fie respins.
In conformitate cu prevederile art.34 si 35 din Legea nr.7/1996 – aplicabila litigiului de fata  - „ Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: 1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul inscris a fost gresit calificat; 3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea; 4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului…. (1) Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila „.
Din analiza prevederilor Legii nr. 7/1996  rezulta ca o actiune in rectificare  a mentiunilor de carte funciara poate fi admisa atunci cand a fost pronun?ata o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care sa se fi constatat vreuna din cele 4 situa?ii enumerate de  art. 34 din Legea nr. 7/1996 . Aceasta inseamna ca , inainte de a se dispune rectificarea mentiunilor de carte funciara , instanta trebuie sa fie sesizata cu un capat de cerere pe fondul cauzei.
Cum in cauza de fata s-a constatat ca dreptul material cu privire la actiunea pe fond s-a prescris asa incat si capatul de cerere privind rectificarea urmeaza sa fie respins.
Consecinta a solutiei pronuntate cu privire la actiunea reclamantilor, retinand culpa procesuala exclusiv in sarcina acestora, in baza dispozitiilor art. 274 din Codul de procedura civila reclamantii vor fi obligati sa plateasca paratilor B. cheltuieli de judecata in suma de 8700 lei, ce reprezinta onorariu de expert si de avocat.