Nulitate contract; lipsa consimtamantului

R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI    Dosar nr.49093/3/2008 
SECTIA A-VI-A COMERCIALA
Sentinta comerciala nr.1360
Sedinta publica de la 08.02.2011
Completul compus din:
PRESEDINTE CRISTINA CUCU
GREFIER AZOITEI MARIA

Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei comerciale privind pe reclamanta SC E L C SRL si pe paratele SC N  S A SRL, P C.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica de la 18.01.2011 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data ce face parte integranta din prezenta si cand, tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 25.01.2011, apoi la 01.02.2011, apoi la 08.02.2011, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANTA

Prin  cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la data de 19.12.2008, sub nr.49093/3/2008, reclamanta SC E L C SRL a chemat in judecata pe paratii SC N S A SRL si P C, solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta, in principal, sa se constate nulitatea absoluta a conventiei incheiate la data de 28.11.2005 intre reclamanta si parata pentru lipsa consimtamantului sau; in subsidiar, sa se constate nulitatea absoluta partiala a art.1 si 2 din conventia incheiata la data de 28.11.2005 intre reclamanta si parata pentru frauda la lege; sa se dispuna obligarea paratilor in solidar la restituirea sumei de 279.141 RON, reprezentand valoarea TVA-ului aferent facturii fiscale nr.00820258/15.12.2005 achitat de reclamanta paratei; obligarea paratilor in solidar la plata dobanzii legale aplicabile sumei de bani de mai sus pana la data platii efective.
In motivarea cererii sale, reclamanta arata ca aceasta conventie este nula absolut fata de lipsa consimtamantului  sau, deoarece aceasta a fost incheiata doar in limba romana, desi imputernicitul ELC nu cunoaste aceasta limba, astfel incat acesta nu a stiut ca s-a revenit asupra problemei TVA-ului care se taxa invers.
Prevederea contractuala cuprinsa in art.1 este nula absolut pentru frauda la lege, deoarece dispozitiile Codului Fiscal sunt imperative si obligatorii, neputand a se deroga valabil de la acestea prin conventii particulare.
La data de 15.12.2005 parata N S a facturat si impus imputernicitului ELC plata catre aceasta a sumei de 279.141 RON reprezentand TVA conform facturii nr.00820258/15.12.2005, echivalentul in lei a sumei de 79.800 euro.
Reclamanta a invederat ca parata SC N S a incasat aceasta taxa pentru imobilul mentionat mai sus si nu a inteles sa returneze sumele pretinse cu acest titlu pana in acest moment, desi i-a fost adus la cunostinta faptul ca in situatia taxarii inverse, nu se poate recupera TVA-ul de la stat.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.112 Cod procedura civila, art.1601 si urmatoarele Cod fiscal, Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, art.969, 1088 Cod civil.
Atasat cererii au fost depuse, in fotocopie: contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr.4473/16.09.2005 la BNP S A, conventie incheiata la data de 28.11.2005 si factura fiscala nr.00820258/15.12.2005.
La data de 11.03.2009, parata a depus la dosar intampinare, prin care invoca exceptia necompetentei teritoriale a prezentei instante, aratand ca este competent Tribunalul Botosani.
Exceptia necompetentei teritoriale a fost respinsa ca neintemeiata la termenul de judecata din data de 07.04.2009, pentru considerentele retinute in incheierea de sedinta de la acea data (fila 53 dosar).
La data de 25.05.2009, parata a depus la dosar o cerere prin care solicita respingerea cererii ca inadmisibila, pentru neindeplinirea procedurii concilierii directe; respingerea cererii ca prescrisa, deoarece au trecut mai mult de 3 ani de la data la care reclamanta ar fi putut solicita restituirea. Pe fond, solicita respingerea cererii ca neintemeiate, deoarece necunoasterea limbii romane nu este prevazut de lege ca motiv de nulitate. Se mai arata ca la data de 16.09.2005 reclamanta nu era platitoare de TVA si deci nu erau aplicabile regulile de taxare inversa, iar prevederile din contract referitoare la taxarea inversa nu puteau produce efecte juridice fiind nelegale. La data de 28.11.2005, reclamanta era platitoare de TVA, calitate pe care o dobandise la data de 01.10.2005, iar conventia din noiembrie a consemnat in scris ceea ce, de drept, prevedea contractul: inaplicabilitatea taxarii inverse (fila 58 dosar).
La termenul de judecata din data de 09.06.2009, pentru considerentele retinute in incheierea de sedinta, au fost respinse ca neintemeiate exceptia prematuritatii precum si exceptia prescriptiei.
La acelasi termen de judecata, in temeiul dispozitiilor art.167 Cod procedura civila au fost incuviintate pentru reclamanta proba cu inscrisuri si interogatoriu, amanandu-se discutarea probei testimoniale si a probei cu expertiza contabila.
La termenul de judecata din data de 10.11.2009, judecata pricinii a fost suspendata in temeiul dispozitiilor art.242 alin.1 pct.2 Cod procedura civila, iar recursul declarat impotriva acestei incheieri a fost respins ca nefondat prin decizia nr.340/16.02.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala.
Judecata cererii a fost reluata in urma formularii de catre reclamanta a cererii de repunere a cauzei pe rol la data de 05.03.2010, astfel cum s-a decis prin incheierea de sedinta din data de 21.09.2010.
Parata persoana juridica nu a raspuns la interogatoriul formulat de catre reclamanta, iar paratul persoana fizica nu s-a prezentat in instanta spre a-i fi luat interogatoriul.
La termenul de judecata din data de 18.01.2011, reclamanta a aratat ca nu mai solicita administrarea probelor testimoniale si cu expertiza contabila, nemaifiind utile fata de probele deja administrate in cauza.

Analizand materialul probator administrat in cauza, tribunalul apreciaza cererea reclamantei, astfel cum a fost precizata, ca fiind intemeiata doar in parte si o va admite in consecinta, pentru considerentele care vor fi expuse in cele ce urmeaza:
La data de 16.09.2005 reclamanta, in calitate de cumparator, a cumparat de la parata SC N S A SRL (fosta A SRL), in calitate de vanzator, imobilul situat in localitatea Cislau, judet Buzau compus din 11.145 mp teren si constructii in suprafata totala construita de aproximativ 3.400 mp, pentru pretul de 420.000 euro, exclusiv TVA.
Prin dispozitiile art.2.1 din contract (fila 5 dosar),  s-au mentionat: „cu privire la plata TVA se vor aplica dispozitiile legale in vigoare privind taxa inversa”. La data de 28.11.2005, partile au incheiat o conventie prin care decid modificarea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.4473/16.09.2005, in sensul ca:
- teza finala a art.2.2.1 se inlocuieste, in sensul specificarii obligatiei de plata a TVA aferenta pretului contractului respectiv (contravaloarea a 79.800 euro), plata acestei sume urmand a fi efectuata in data de 15.12.2005, in contul deschis la R B – Suceava (pct.1 si 2 din conventie);
 - stipularea unor obligatii in sarcina vanzatorului, in sensul ca la data de 15.12.2005 acesta sa procedeze la darea declaratiei notariale cu privire la primirea integrala a pretului (pct.3), predarea catre cumparator a facturilor finale (pct.4), remiterea catre cumparator a tuturor titlurilor de proprietate asupra fabricii de produse din lemn (pct.5) si remiterea catre cumparator a documentelor de transmitere/cedare a contractului de concesiune si a celor doua antecontracte mentionate in art.1.2 din antecontractul de vanzare-cumparare din data de 16.06.2005 (pct.6 din conventie).
Prin cererea dedusa judecatii, reclamanta solicita, in principal,  sa se constate nulitatea absoluta a acestei conventii pentru lipsa consimtamantului reclamantei.
Tribunalul apreciaza aceasta cerere ca fiind neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a invocat nulitatea absoluta a intregii conventii, sustinand ca lipseste consimtamantul reclamantei, deoarece conventia a fost incheiata doar in limba romana, iar imputernicitul reclamantei nu cunoaste aceasta limba, astfel incat acesta nu a stiut ca s-a revenit asupra problemei TVA-ului care se taxa invers.
Tribunalul nu poate retine temeinicia sustinerilor reclamantei.
Astfel, conventia mentionata a fost semnata de catre reclamanta prin dl. S B A, astfel cum se mentioneaza in cuprinsul conventiei care, intr-adevar, a fost intocmita in limba romana. Tribunalul constata insa ca aceeasi persoana a semnat si contractul initial de vanzare-cumparare, intocmit tot in limba romana. Or, in cuprinsul incheierii de autentificare a acestui din urma act, notarul public instrumentator a specificat ca dl. S B A este cetatean englez care insa cunoaste limba romana. Mentionarea ca aceasta persoana cunoaste limba romana reprezinta o constatare personala a notarului public instrumentator si care face dovada pana la inscrierea in fals (art.1171 - 1174 Cod civil), iar in cauza nu s-a solicitat o asemenea procedura. Mai mult, tribunalul retine ca reclamanta nu a solicitat probe pe acest aspect (al necunoasterii limbii romane) astfel ca, fata de dispozitiile art.1169 Cod civil, cererea apare ca neintemeiata si prin  raportare la acest argument.
In ceea ce priveste capatul subsidiar, privind nulitatea absoluta a art.1 si 2 din conventia incheiata la data de 28.11.2005, pentru frauda la lege, tribunalul apreciaza aceasta cerere ca fiind intemeiata si o va admite, pentru urmatoarele considerente:
La data de 16.09.2005, prin dispozitiile art.2.1 din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.4473 (fila 5 dosar),  s-au mentionat: „cu privire la plata TVA se vor aplica dispozitiile legale in vigoare privind taxa inversa”.
La data de 28.11.2005, partile au incheiat o conventie prin care decid modificarea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.4473/16.09.2005, in sensul ca, printre altele, teza finala a art.2.1 se inlocuieste, in sensul specificarii obligatiei de plata a TVA aferenta pretului contractului respectiv (contravaloarea a 79.800 euro), plata acestei sume urmand a fi efectuata de catre reclamanta in data de 15.12.2005, in contul deschis la R B – Suceava (pct.1 si 2 din conventie).
Din probele administrate in cauza rezulta ca reclamanta este luata in evidenta ca platitor de TVA la data de 01.10.2005, astfel cum rezulta din inscrisul depus la fila 121 verso dosar si cum de altminteri recunoaste si parata persoana juridica (fila 58 dosar).
La momentul incheierii de catre parti atat a contractului cat si a conventiei mentionate era in vigoare art.1601 Cod fiscal, cu urmatoarea reglementare:  ” Art. 1601. - (1) Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevazute la alin. (2) au obligatia sa aplice masurile de simplificare prevazute de prezentul articol. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.    (2) Bunurile pentru care se aplica masurile simplificate sunt:    a) deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, precum si materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata, cu modificarile ulterioare;    b) terenurile de orice fel;    c) cladirile de orice fel sau parti de cladire. Este considerata cladire orice constructie legata nemijlocit de sol;    d) materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se vor nominaliza bunurile care se incadreaza in categoria materialului lemnos;    (3) Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri prevazute la alin. (2) furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea «taxare inversa». Furnizorii si beneficiarii evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor livrari, respectiv achizitii, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si o inscriu in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata.    (4) Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile art. 147, in functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversa», chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.    (5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. In situatia in care furnizorul nu a mentionat «taxare inversa» in facturile fiscale emise pentru bunurile care se incadreaza la alin. (2), beneficiarul este obligat sa aplice taxare inversa, respectiv sa nu faca plata taxei pe valoarea adaugata catre furnizor, sa inscrie din proprie initiativa mentiunea «taxare inversa» in factura fiscala si sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3).”
Rezulta deci din dispozitia normativa mentionata ca a fost instituita  obligatia de aplicare a masurilor de simplificare privind plata TVA, daca atat furnizorul cat si beneficiarul sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. (alin. 1), inclusiv in cazul in care operatiunea are in vedere terenuri si constructii (alin. 2 lit. b si c). Principalul efect al masurii de simplificare instituita de textul normativ relevat este acela ca nu au loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata (alin. 3).
In conditiile in care la momentul incheierii conventiei (28.11.2005) ambele parti contractante erau platitoare de TVA, rezulta ca erau indeplinite toate conditiile pentru taxarea inversa, operatiune care, conform Codului fiscal, era obligatorie si, ca atare, reclamanta nu trebuia sa faca plata taxei pe valoare adaugata.
In conditiile in care printr-o dispozitie particulara nu se poate deroga de la dispozitii legale imperativ obligatorii (art. 5 Cod civil), rezulta ca partile nu puteau  deroga de la dispozitiile art.1601 Cod fiscal in sensul de  a institui obligatia reclamantei sa plateasca paratei TVA-ul aferent vanzarii intervenite si, in aceste conditii, respectiva clauza este nula.
Ca atare, avand in vedere ca dispozitia contractuala prin care se instituie obligatia reclamantei de a plati TVA catre parata contravine in mod vadit dispozitiei legale mentionate, opereaza sanctiunea nulitatii absolute si, in consecinta, tribunalul va constata nulitatea absoluta a articolelor nr.1 si 2 din conventia incheiata la data de 28.11.2005, intre reclamanta si parata SC N S A SRL (fosta A SRL), privind obligatia reclamantei de a plati, la data de 15.12.2005, TVA aferent pretului vanzarii (contravaloarea a 79.800 euro).
Avand in vedere principiul quod nullum est, nullum effectum producit, ca urmare a constatarii nulitatii clauzelor mentionate, tribunalul va dispune repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul ca va obliga parata sa restituie reclamantei suma platita de aceasta cu titlu de TVA, respectiv suma de 279.141 lei.
In cauza, s-a facut dovada ca reclamanta a platit aceasta suma, astfel cum rezulta din ordinul de plata si extrasul de cont depuse la filele 123 - 124 dosar) valoarea TVA-ului in lei fiind de 279.141 lei, astfel cum s-a mentionat si in factura fiscala nr.00820258/15.12.2005 (fila 13 dosar), aspect de altminteri necontestat de catre parata, prin cererile depuse la dosar.
In consecinta, tribunalul va obliga parata SC N S A SRL sa plateasca reclamantei suma de 279.141 lei, precum si dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data pronuntarii hotararii (deoarece de la aceasta data s-a stabilit obligatia de plata in sarcina paratei si doar de la aceasta data pot curge si dobanzile, sens in care  se au in  vedere si dispozitiile art.43 Cod comercial si art. 1088 Cod civil) si pana la data platii efective.
In  ceea ce priveste cererile formulate impotriva paratului persoana fizica P C, tribunalul le va respinge ca neintemeiate. Sub acest aspect tribunalul are in vedere ca nu exista temei pentru atragerea raspunderii solidare a acestuia, in conditiile in care plata facuta cu titlu de TVA a fost efectuata catre parata persoana juridica, astfel ca aceasta din urma este singura care se impune a fi obligata la restituirea ei catre reclamanta.
In temeiul dispozitiilor art.274 Cod procedura civila, tribunalul va obliga parata SC N S A SRL la plata catre reclamanta a sumei de 5.995 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, doar aceste cheltuieli fiind solicitate in prezenta cauza de catre reclamanta. Din punct de vedere al taxelor judiciare de timbru, tribunalul va obliga parata doar la plata sumei de 5.995 lei, calculata prin raportare la valoarea obiectului pricinii, fara a se avea in vedere si taxele de timbru platite de catre reclamanta pentru repunerea cauzei pe rol, deoarece acestea din urma au fost platite pentru repunerea cauzei pe rol urmare a suspendarii judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art.242 alin.1 pct.2 Cod procedura civila, astfel ca nu se poate retine culpa paratei pentru efectuarea acestor ultime cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Admite in parte cererea reclamantei SC E  L C  SRL, cu sediul ales in Bucuresti, - la avocat R O, astfel cum a fost precizata, formulata in contradictoriu cu paratii SC N S A SRL, cu sediul in judetul Botosani, citata si la adresa din Buzau si P C, cu domiciliul in Botosani.
Constata nulitatea absoluta a articolelor nr.1 si 2 din conventia incheiata la data de 28.11.2005, intre reclamanta si parata SC N S A SRL (fosta A SRL), privind obligatia reclamantei de a plati, la data de 15.12.2005, TVA aferent pretului vanzarii (contravaloarea a 79.800 euro).
Obliga parata SC N S A SRL sa plateasca reclamantei suma de 279.141 lei, precum si la dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data pronuntarii hotararii si pana la data platii efective.
Respinge capatul de cerere privind nulitatea absoluta a intregii conventii incheiata la data de 28.11.2005, ca neintemeiat.
Respinge cererile formulate impotriva paratului P C, ca neintemeiate.
Obliga parata SC N S A SRL la plata catre reclamanta a sumei de 5.995 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in  termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 08.02.2011.



               PRESEDINTE,                                                                       GREFIER,
Judecator – Cristina Cucu                                                              Maria Azoitei