EMITEREA CECULUI. GIR IN ALB. EROAREA OBSTACOL. CAPACITATE PROCESUALA.

     
     
     3.EMITEREA CECULUI. GIR IN ALB. EROAREA OBSTACOL. CAPACITATE PROCESUALA.

     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt sub nr. 3717/28.04.2005, reclamantul C.A.a solicitat, in contradictoriu cu paratii – Directia Silvica Suceava, S.C.  „P.A.M” S.R.,L. Poiana Teiului, S.C.  G. F. SRL  BACAU si Banca  „Ion Tiriac” Piatra Neamt, constatarea nulitatii filei cec seria BB nr. 30600030073,  invocand – in motivare – faptul ca a fost indus  in eroare atunci cand a semnat si a pus stampila  la rubrica „girant”.
     Prin sentinta civila nr. 2798/11 iulie 2005, Judecatoria Piatra Neamt si-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea  Tribunalului Neamt, instanta la care cauza a fost  inregistrata sub nr. 1089/2005.
     Constatandu-se ca pe rolul instantei se afla o cerere  cu acelasi obiect, promovata de Directia Silvica Suceava, tribunalul a dispus conexarea celor doua cereri.
     Prin sentinta civila nr. 186/07 martie 2006, pronuntata in dosarul nr. 1089/2005, Tribunalul Neamt a respins actiunea principala si actiunea conexa, ca nefondate.
     In motivarea acestei solutii s-au retinut  urmatoarele aspecte : 
     Fila cec seria BB nr. 30600030073 a facut parte din carnetul de file cec eliberat de Banca Comerciala „Ion Tiriac” SA – Sucursala Piatra Neamt sub semnatura si stampila AF  C. V. POIANA TEIULUI, la  data de 28 august 2001.
     La data de 11.09.2003 aceasta fila cec a fost emisa de SC P. A.M.SRL Poiana teiului (care-l are ca administrator pe C. V.), ca o consecinta a relatiilor comerciale derulate intre cele  doua societati. Desi, asa  cum sustine trasul Banca Comerciala „Ion Tiriac” SA Piatra Neamt, titularul carnetului de file  CEC (AF Curca  Vasile) din care face parte  si titlul contestat prin cererile de  fata, se afla in interdictie bancara, ca urmare a emiterii unor cecuri fara  acoperire,  acest aspect nu este in masura sa-i afecteze valabilitatea.
     Conform art. 3 al. 2 teza II din Legea 59/1934 : „Titlul emis fara observarea acestor conditii valoreaza totusi ca CEC”.
     Intrucat initial nu a fost trecut numele beneficiarului, fila CEC are  statutul juridic de  CEC  la purtator, conform art. 5 al. 6 din Legea 59/1934, fiind girata de Directia Silvica Suceava – Ocolul  Silvic Brosteni, cu respectarea prevederilor legale (art. 15)  pe dosul cecului. Fiind vorba de girul unui CEC la purtator, acesta a capatat  caracterul unui gir in alb, situatie prevazuta de Legea 59/1934 (art. 16 al. 4).
     Sustinerile reclamantului C.A.indicate prin precizarile ulterioare, referitoare la faptul ca solicitarea de constatare a nulitatii absolute are ca principal temei dreptul comun si nu Legea 59/1934, au fost inlaturate.  Nu poate fi facuta abstractie de prevederile legii speciale, intrucat atat conditiile de forma cat si cele de fond trebuie analizate in primul rand prin prisma acesteia. Eroarea  aratata de reclamantul C.A, nu a fost retinuta  de prima instanta. Simplele afirmatii formulate numai cu intentia de a justifica  un motiv de nulitate absoluta nu sunt si suficiente pentru a-l certifica. S-a  retinut ca reclamantul C.A.nu a putut dovedi modalitatea in care a fost dus in eroare de administratorul   SC „P. A.m.” SRL. Mai  mult decat atat, acesta a formulat aparari care nu au nici  o legatura cu actiunea, indicand drept imprejurare credibila o situatie de forta majora, respectiv inundatiile de pe raul Bistrita, produse in  noaptea de 31.12.2002/01.01.2003 si care ar fi afectat pe  S.C. P.A.M. SRL, in   conditiile in care    cec a carei nulitate  absoluta se solicita a se constatata  a fost emisa dupa 9 (noua) luni de zile, respectiv la data de 11 septembrie 2003.
     A mai retinut instanta de fond ca, aspectele evidentiate de reclamantul C.A. din actiunea principala si Directia Silvica Suceava – titulara cererii conexe, au fost analizate sub o forma sau alta si cu ocazia solutionarii altor actiuni deduse judecatii, respectiv :  opozitie la  executare, contestatie la executare si revizuire, prin pronuntarea sentintei civile nr. 3071 din 09.09.2004  de   Judecatoria Piatra Neamt, sentintei civile nr. 678/17.02.2005 de Judecatoria Piatra Neamt si  sentinta civila nr. 621/15.02.2005 de Judecatoria Piatra Neamt.
     Avand in vedere cele aratate mai sus, a constatat ca fila CEC  a carei nulitate absoluta se cere prin actiunea principala si  cererea conexa a fost emisa cu respectarea tuturor  dispozitiilor legale imperative, fara a urmari inducerea in eroare a  vreunei  persoane, fiind o consecinta fireasca a relatiilor comerciale  derulate  intre parti.
     Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii C. A. si Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia Silvica Suceava. In motivarea apelurilor  s-au reluat argumentele si dovezile invocate la instanta de fond.
      Astfel, ambii apelanti au relatat imprejurarile in care  a fost completat cecul, in sensul ca intre Directia Silvica Suceava – Ocolul  Silvic Brosteni si SC P. A. M.SRL  s-au incheiat contracte pentru achizitie  de material lemnos, ca administratorul    firmei – Curca Vasile a prezentat ocolului o fila cec in  care nu era completata suma si beneficiarul,  iar ulterior a  solicitat ca plata datoriei de  140.324.000 lei sa fie facuta de S.,C. G., societate care, in schimbul platii, a solicitat  remiterea filei cec si girarea acesteia de catre  Ocolul Silvic Brosteni;   ca ulterior SC G.  SRL a completat, cu rea – credinta suma de  1.300.000.000 lei, dupa care a depus-o spre plata la Banca Comerciala „Ion Tiriac”, care a refuzat  plata.
     Apelantul – reclamant C.A. a mai invocat  nulitatea hotararii instantei de fond, motivat de faptul  ca aceasta nu a analizat temeinic actiunea cu  care a fost investita si nu s-a pronuntat asupra  aspectelor de fapt si de drept invocate.
     A mai sustinut apelantul ca hotararea atacata este nu numai nelegala si netemeinica, dar si contradictorie, intrucat instanta de fond a facut  o analiza a elementelor de validitate ale  filei cec in baza legii speciale, considerand  ca s-a  invocat eroarea ca mijloc de proba si a omis sa analizeze actiunea in raport de  temeiul juridic invocat de reclamant prin actiune.
     Apelanta – reclamanta Regia Nationala a Padurilor „Romsilva” – Directia Silvica Suceava a invocat, in motivarea apelului, aceleasi aspecte privind imprejurarile in care a fost  completat cecul, invocand in plus  si faptul ca Ocolul Silvic Brosteni nu are  personalitate juridica, ceea ce atrage nulitatea  girului, precum si faptul ca Directia Silvica Suceava  nu are calitate de debitor al S.C. „G.” SRL (aspecte invocate si de celalalt apelant).
     Intimata – parata S.C. „G.” SRL a depus la dosar  intampinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor formulate, invocand, in primul rand  exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Directiei Silvice Suceava, intrucat  aceasta nu are personalitate  juridica, iar in subsidiar, lipsa calitatii de reprezentant  a Directiei Silvice Suceava, care ar avea dreptul de a  reprezenta Regia Nationala a Padurilor  „Romsilva” numai in raza teritoriala a judetului Suceava.
     Pe fondul cauzei, intimata – parata a solicitat  respingerea apelurilor pentru aceleasi argumente invocate  in fata instantei de fond.
     Exceptiile invocate de intimata, privind lipsa  capacitatii de folosinta si lipsa calitatii de reprezentant  a Directiei Silvice Suceava sunt neintemeiate,  intrucat potrivit art. 9 al. 2 din Regulamentul de  organizare si functionare a Regiei Nationale a Padurilor „Romsilva” – „directorii si consilierii juridici ai unitatilor fara personalitate  juridica din structura  Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva reprezinta interesele si indeplinesc atributiile acesteia pe raza teritoriala in care sunt organizate aceste unitati”.
     In temeiul acestui text, reclamanta – Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Suceava are capacitatea de a sta ca  parte in proces si poate reprezenta interesele  regiei in fata oricarei instante de judecata, atat timp cat chestiunea in litigiu  a aparut in raza sa de activitate.
     Analizand ambele apeluri declarate in cauza, in raport de actele si lucrarile dosarului, curtea  constata urmatoarele :
     Apelantul C.A. a invocat, in primul rand nulitatea hotararii atacate, pe motiv ca instanta de fond  nu s-ar fi pronuntat cu privire la aspectele de  fapt si de drept invocate in actiune, nu ar fi  analizat probele administrate in cauza si nu ar fi motivat in fapt si in drept  hotararea.
     Sustinerile apelantului nu se verifica.
     Instanta de fond a analizat actiunea reclamantului, pe aspectele de fapt si de drept invocate, facand  referire si la completarea la actiune,  dupa cum a avut in vedere si probele invocate  de parti in sprijinul pozitiei lor, hotararea  fiind motivata temeinic, in raport de toate aceste aspecte.
     Trebuie precizat, in acest sens, ca precizarile reclamantului, care a invocat cesiunea de creanta drept operatiune juridica prin care s-a realizat girarea cecului, au fost apreciate de instanta de fond ca neintemeiate si, in consecinta, inlaturate, cu motivarea ca  fata de obiectul cererii de chemare in judecata, pretentiile reclamantului nu pot fi examinate  decat  in raport de prevederile legii speciale, care este Legea 59/1934 si nu prin prisma dreptului comun.
     In ce priveste probatoriul invocat de reclamant in sprijinul pozitiei sale, cu referire  speciala la hotararile instantei penale, instanta de fond  a inlaturat aceste probe  in mod implicit,  cantonandu-se la prevederile legii speciale, in raport  de care a examinat si solutionat actiunea.
     Pozitia instantei de fond, sub acest aspect, este justificata, cu atat mai mult cu cat actele  invocate, emanand de la parchet sau  de la instanta penala nu au autoritate de  lucru judecat in fata instantei civile, decat  in ceea ce priveste existenta  faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia (conform art. 22 Cod procedura penala).
     Ca urmare, sustinerile apelantului, vizand nulitatea hotararii atacate sunt nefondate, dincolo de faptul ca  pretinsele omisiuni invocate nu sunt sanctionate de lege cu nulitatea hotararii, instanta de  apel avand posibilitatea  de a corecta eventualele omisiuni sau erori ale hotararii atacate, in  virtutea  caracterului devolutiv al apelului.
     Pe fondul cauzei, in urma examinarii probelor administrate si a sustinerilor partilor, curtea  retine urmatoarele :
     In speta s-a solicitat constatarea nulitatii unui cec, titlu de valoare reglementat de  Legea 59/1934, instanta de fond statuand in mod corect, atat asupra situatiei de fapt, cat si a temeiului juridic al actiunii.
     Nu poate fi retinut punctul de vedere al apelantului – reclamant, in sensul ca dispozitiile art. 14 din Legea  59/1034 trebuie sa se raporteze la art. 1391 si 1397 Cod civil, care reglementeaza cesiunea de creanta. Cesiunea de creanta este un contract prin care un creditor transmite dreptul sau de creanta,  cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, altei  persoane. Contractul de cesiune de creanta trebuie  sa indeplineasca toate conditiile de validitate  impuse de lege, in primul rand sub aspectul  obiectului, care trebuie sa fie  determinat.
     Ori in speta este  in discutie un cec, care la momentul emiterii nu avea completata suma  de plata dupa cum sustine chiar apelantul si care nu poate fi examinat decat  in raport de dispozitiile Legii 59/1934.
     Nefiind trecut  numele beneficiarului, fila cec a capatat statutul de cec la purtator (potrivit  art. 5 al. 6 din Legea 59/1934), iar girul aplicat de  apelantul reclamant are caracterul unui gir in alb,  situatie prevazuta de art. 16 al. 4 din legea 59/1934.
     In aceste conditii, nu pot fi avute in vedere reglementarile generale, privind cesiunea de creanta, asa cum sustine apelantul, intrucat Legea 59/1934 este lege speciala, ce se aplica cu prioritate.
     Ca urmare, nu poate fi pusa in discutie eroarea  abstacol la girarea cecului in alb, intrucat  aceasta operatiune a avut loc, asa cum s-a aratat, in conditiile Legii 59/1934.
     Ambii apelanti au invocat lipsa mandatului  contabilului C.A. de a gira cecul  si lipsa personalitatii  juridice a Ocolului Silvic  Brosteni a carui stampila apare  pe cec.
     Girarea unei file cec este un fapt de comert, conform art. 3 pct. 14 Cod comercial. In speta, apelantul  C.A. a semnat si stampilat fila  cec, actionand ca prepus al Directiei  Silvice.
     In aceste conditii, intimata – parata nu avea obligatia de a verifica mandatul prepusului, iar lipsa unei imputerniciri in acest sens nu i-ar putea fi opozabila.
     In ceea ce priveste reaua – credinta a intimatei S.C. „G.” S.R.l. la completarea filei cec, trebuie aratat  ca potrivit art. 14 din Legea 59/1934, „daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite,  neobservarea acestor  intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit  cecul cu rea – credinta, sau daca posesorul a savarsit o greseala grava in dobandirea cecului”. 
     Cum in speta nu s-a dovedit nici una din aceste  situatii, privind  reaua – credinta a posesorului cecului, chiar daca fila cec ar fi completata cu o alta suma decat cea  pentru care s-a girat, acest aspect nu poate fi  imputat intimatei – parate.
     In ceea ce priveste anularea filei cec de catre banca, acesta nu poate constitui un motiv  de nulitate a titlului de valoare, intrucat art. 3 al. 2 din Legea 59/1934 statueaza : „Cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la trans . . . Titlul emis fara observarea acestor conventii valoreaza totusi ca cec”.
     Ca urmare, faptul ca S.C. „P.A.M” SRL a emis cecul fara autorizarea trasului, nu atrage  lipsa efectelor juridice pentru fila cec.
     Decizia 122/02.11.2006