PLANGERE INTEMEIATA PE DISPOZITIILE ART.168 CPP.INADMISIBILITATE

     
     3.PLANGERE INTEMEIATA PE DISPOZITIILE ART.168 CPP.INADMISIBILITATE
Codul de procedura penala, art.168
     Persoana interesata poate formula plangere in temeiul art. 168 din Codul de procedura penala in cursul urmarii penale, doar Ia procuror, fiind exclusa competenta concomitenta a mai multor organe judiciare pentru solutionarea plangerii in aceeasi faza procesuala. Prin urmare, plangerea formulata Ia instanta de judecata, impotriva rezolutiei procurorului ierarhic superior prin care s-a respins plangerea petentilor impotriva masurii asiguratorii de aplicare a sechestrului asigurator asupra imobilului instituita de procuror este inadmisibila.
Curtea de Apel Bacau, decizia penala nr. 559 din 23.09.2008
     Prin sentinta penala nr.36/P din 28.02.2008 pronuntata de Tribunalul Neamt in temeiul art. 2781 al. 8 Iit. a C.p.p. s-a respins, ca inadmisibila plangerea formulata de petentii S.C.„ EUROPROFIL" S.R.L. si COPOT BRADO, cu sediul ales in mun. Piatra Neamt, P-ta M. Kogalniceanu nr. 3,jud. Neamt, Ia cabinet avocat „Monica Anton", impotriva rezolutiei nr. 989/11-2/2007 din 27.12.2007 a prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Neamt.
     In temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. au fost obligati petentii sa plateasca statului suma de cate 50 Iei cu titlu de cheltuieli judiciare.
     Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere urmatoarea situatie de fapt:
     La data de 10.12.2007 petentii SC „Euro Profil„ SRL si Copot Brado au formulat plangere impotriva masurii asiguratorii de aplicare a sechestrului asigurator asupra imobilului situat in municipiul Piatra Neamt, Piata Stefan cel
     
Mare nr. 111 Judetul Neamt, dispusa prin ordonanta din 29.12.2005, in dosarul nr. 322/P/2005 al parchetului de pe langa Tribunalul Neamt.
     Plangerea contine aceleasi motive de fapt si de drept ca si plangerea adresata instantei de judecata.
     Prin rezolutia nr. 989/II-2/27.12.2007 a prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Neamt, s-a respins plangerea formulata de petenti.
     In motivarea rezolutiei se arata ca, in dosarul penal nr. 322/P/2005 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de Copot Brado, Rotaru Alexandru, Simion Valentin s.a., pentru savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art. 215 alin. 1,2,5 cod penal , art. 248 Cod penal si art. 290 Cod penal , retinandu-se ca imobilul a fost supraevaluat de expertul Simion Valentin si comercializat la o valoare nereala catre SC „ Metric„ SA , administrator fiind Rotaru Alexandru, cauzandu-se un prejudiciu bugetului de stat in valoare de 156.226.500 lei RON.
     Pentru asigurarea recuperarii prejudiciului s-a dispus prin ordonanta nr. 322/P/2005 din 29.12.2005 instituirea sechestrului asigurator asupra bunului imobil.
     Din cercetarile efectuate in cele doua cauze conexate, respectiv 322/P/2005 si 373/P/2006, a rezultat ca inculpatii Copot Brado si Rotaru Alexandru au cesionat mai multe unitati comerciale la care aveau calitatea de asociati, in scopul eludarii obligatiilor legale catre stat.
     Prin rezolutia nr. 657/11-1/2006 din 10.11.2006 s-a dispus respingerea plangerii formulata de Copot Brado impotriva rezolutiei cu nr. 322/P/2005, ca neintemeiata.
     Prin sentinta penala nr. 259/21.12.2006, pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 1602/P/2006 s-a admis plangerea formulata de petentul Copot Brado impotriva rezolutiilor nr. 322/P/2005 din 02.08.2006 si nr. 657/11-1/2006 din 10.11.2006, dispunandu-se revocarea masurii sechestrului asigurator asupra bunului imobil.
     Prin decizia nr. 351 din 26.04.2007 , pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr. 516/32/2007, s-a admis recursul formulat de Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt impotriva sentintei penale nr. 259/21.12.2006 , pe care a casat-o in intregime si , in fond, s-a respins ca nefondata plangerea formulata de petentul Copot Brado impotriva rezolutiilor nr. 322/P/2005 din 22.08.2006 si 657/11-l/2006din 10.11.2006.
     S-a motivat ca aplicarea masurii asiguratorii a sechestrului s-a dispus cu respectarea stricta a dispozitiilor art. 163 Cod procedura penala.
     Ulterior, Copot Brado, precum si SC „EURO PROFIL„ SRL au formulat o noua plangere impotriva aplicarii sechestrului asigurator, cu motivatia ca aceasta din urma societate are calitatea de dobanditor al patrimoniului SC „CENTRUL DE AFACERI BRADOCO,, SRL, conform contractului de cesiune parti sociale de la data de 09.01.2007, fiind „persoana interesata in mod direct,,.
     A remarcat prim procurorul ca masura asiguratorie a fost dispusa anterior acestei date asupra bunului imobil, astfel incat petenta SC EURO PROFIL SRL a preluat inclusiv obligatiile societatii fostului administrator, Copot Brado.
     S-a mai retinut ca nu exista motive intemeiate pentru ridicarea sechestrului, acest aspect fiind constatat si de instanta de fond.
Instanta a constatat ca plangerea formulata de petenti este inadmisibila.
     In baza art. 163 alin.I si art. 164 alin. 1,2 Cod procedura penala se prevede ca masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror, prin ordonanta, sau de instanta de judecata, prin incheiere, iar potrivit art. 168 alin.I C. pr.penala in contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere Ia indeplinire a acestuia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata se pot plange procurorului sau instantei de judecata, in orice faza a procesului penal.
     Plangerea impotriva ordonantei prin care a fost luata masura asiguratorie in cursul urmaririi penale se rezolva de prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Neamt, in speta, fapt ce rezulta din dispozitiile art. 278 alin.I Cod procedura penala.
     Art. 278 ind. 1 prevede ca, in instanta pot fi atacate numai rezolutiile de neincepere a urmaririi penale, ordonantele sau rezolutiile de casare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror.
     Legiuitorul nu a prevazut, in mod expres, o procedura de judecare a plangerii impotriva masurilor asiguratorii, luate in faza de urmarire penala, de catre instanta de judecata.
     Prin decizia nr. LVII din 24.09.2007 a ICCJ s-a stabilit, urmare admiterii recursului in interesul legii, ca plangerea indreptata impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori in baza dispozitiilor date de acesta, altele decat rezolutiile sau ordonantele procurorului de netrimitere in judecata, reglementate de art. 278 ind.I alin.I Cod procedura penala, este inadmisibila.
     De asemenea, prin decizia nr. LXXI , pronuntata de ICCJ, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit competenta de solutionare a plangerii formulate in temeiul art. 168 Cod procedura penala in sensul ca aceasta revine procurorului, in cursul urmaririi penale si, respectiv, instantei de judecata, in cursul judecatii.
     Prin urmare, plangerea formulata de petenti este inadmisibila, intrucat ea nu poate fi adresata instantei de fond, atat timp cat masura asiguratorie a fost dispusa in timpul urmaririi penale de catre procuror.
     De altfel, petentii au mai formulat alte plangeri, impotriva aceleiasi ordonante, ce au fost solutionate prin hotarari de respingere, respectiv prin sentinta penala nr. 99/P/2007, definitiva prin decizia penala nr. 506/2007 a Curtii de Apel Bacau si prin sentinta penala nr. 259/P/2006, definitiva prin decizia penala nr. 351/2007 a Curtii de Apel Bacau.
     Pentru considerentele expuse, instanta, in temeiul art. 278 ind.I al.8 lit.a Cod procedura penala, a respins plangerea ca inadmisibila.
     In temeiul art. 192 alin.2 Cod procedura penala au fost obligati petentii la plata catre stat a cheltuielilor judiciare avansate in cursul judecatii.
     Impotriva sentintei penale mentionate au declarat recurs in termen legal petentii Copot Brado si SC Europrofil SRL, care invoca nelegalitatea si netemeinicia sentintei recurate.
     Sub un prim aspect recurentii prin aparatorul ales, critica temeiul de drept retinut de prima instanta, aratand ca acestia au inteles sa formuleze plangere contra masurilor asiguratorii luate de procuror in cursul urmaririi penale, intemeiata pe dispozitiile art. 168 Cpp, si nu pe dispozitiile art.278/1 C.p.p., cum gresit a retinut instanta de fond.
     Sub un alt aspect, se invoca inexistenta deciziei nr.LXXI (71) din 15 octombrie 2007, pronuntata de ICCJ intr-un recurs in interesul legii, pe care s-a intemeiat solutia pronuntata de instanta de fond, motivat de faptul ca hotararea mentionata nu este publicata pe site-ul de internet al ICCJ.
     Sub un ultim aspect, se reproseaza primei instante,ca prin hotararea atacata s-a ingradit accesul la justitie a recurentilor, motivat de faptul ca aceasta nu a examinat in fond legalitatea si temeinicia masurii asiguratorii luate de procuror in cursul urmaririi penale.
     In considerarea acestor critici, recurentii solicita admiterea recursului si casarea sentintei recurate. in rejudecare, se solicita admiterea plangerii formulate si revocarea sechestrului asigurator instituit asupra imobilului.
     Analizand decizia penala recurata, in raport de motivele invocate cat si din oficiu, Curtea a constatat ca recursurile declarate in cauza sunt nefondate urmand a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce au fost infatisate in continuare.
     In mod corect prima instanta a constat inadmisibilitatea plangerii formulate de petentii Copot Brado si SC Europrofil SRL impotriva rezolutiei nr.989/IL2/2007 dispusa de procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt.
     Prin decizia nr. LXXI (71) din 15 octombrie 2007 prin care s-a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a lamurit chestiunea competentei organului judiciar de a solutiona plangerea impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror, cand dosarul se afla in cursul urmaririi penale.
     Astfel, prin decizia mai sus mentionata s-a stabilit competenta de a solutiona plangerea formulata in temeiul art. 168 din Codul de procedura penala revine procurorului in cursul urmaririi penale si, respectiv, instantei de judecata in cursul judecatii.
     Avand in vedere efectele obligatorii pentru instante, ale deciziei nr. LXXXI (71) din 15 octombrie 2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, instanta de fond nu era competenta in faza urmarire penala   sa   cenzureze   ordonanta   procurorului   de   instituire   a   sechestrului asigurator, intrucat competenta de a solutiona plangerea formulata in temeiul art.168 C.p.p. revine exclusiv procurorului in aceasta faza procesuala.
     Asa fiind, persoana interesata poate formula plangere in temeiul art. 168 din Codul de procedura penala in cursul urmarii penale, doar la procuror fiind exclusa competenta concomitenta a mai multor organe judiciare pentru solutionarea plangerii in aceeasi faza procesuala.
     In ceea ce priveste critica recurentilor referitoare la inexistenta deciziei nr.LXXI (71) din 15 octombrie 2007, pronuntata de ICCJ intr-un recurs in interesul legii, pe care s-a intemeiat solutia pronuntata de instanta de fond, motivat de faptul ca hotararea mentionata nu este publicata pe site-ul de internet al ICCJ, instanta a constatat lipsa de temeinicie a acestei sustineri, decizia evocata fiind publicata atat in Monitorul Oficial al Romaniei precum si pe pagina de internet a ICCJ.
     In ceea ce priveste gresitul temei de drept retinut de prima instanta la rezolvarea plangerii cu care a fost investita, Curtea, analizand considerentele sentintei atacate, a remarcat ca aceasta a avut in vedere la judecarea cauzei, reglementarile legale, prev. de art.168 Cpp, iar indicarea dispozitiilor art.278/1 C.p.p. in dispozitivul hotararii atacate, nu atrage casarea acesteia, fiind folosite ca norme generale de solutionare a plangerilor impotriva masurilor si actelor de urmarire penala luate de procuror.
      In ceea ce priveste motivul de recurs, referitor la ingradirea accesului la justitie a recurentilor, motivat de faptul ca instanta nu a examinat in fond legalitatea si temeinicia masurii asiguratorii luate de procuror in cursul urmaririi penale, Curtea a observat ca nici aceasta critica nu este intemeiata, petentii avand deplina posibilitate in faza judecatii, de se adresa instantei cu noua plangere intemeiata pe dispozitiile art.168 Cpp.
     In consecinta, avand in vedere considerentele expuse,Curtea de Apel, in temeiul art.385l5 pct.l lit.b C.p.p, a respins ca nefondate recursurile declarate in cauza.