Liberare conditionata. Conditii. Aspecte relevante

Liberare conditionata. Conditii. Aspecte relevante
Liberare conditionata Decizia penala nr. 83/8 februarie 2011 Examinand actele si lucrarile dosarului, se constata ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani la data de 23 decembrie 2010, petentul T. D. a solicitat fixarea unui termen la instanta in vederea liberarii conditionate, intrucat a executat fractia prevazuta de lege.
Investita cu solutionarea cauzei, Judecatoria Botosani prin sentinta penala nr. 33 din 7 ianuarie 2011 a respins propunerea de liberare conditionata a condamnatului T. D., fiul lui G.  si V., nascut la data de xx.xx.xxxx in  comuna Bosanci judetul Suceava, CNP xxxxxxxxxxxxx, detinut in Penitenciarul Botosani, formulata de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Botosani, ca nefondata.
A stabilit termen pentru reiterarea cererii la data de 05 iunie 2011.
Cheltuielile  judiciare  ramanand in  sarcina  statului. Luandu-se act ca petentul a avut aparator ales.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta, dupa expunerea celor retinute in procesului-verbal intocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Botosani, a retinut ca cerintele prevazute de lege pentru a se putea acorda liberarea conditionata in cazul infractiunilor savarsite cu intentie, ca in cauza de fata, sunt:
     1. Sa se execute de catre condamnat o parte din pedeapsa, considerata ca necesara pentru a se putea aprecia ca s-a indreptat, conditie pe care instanta o considera indeplinita;
     2. Condamnatul sa fie staruitor in munca, conditie pe care instanta o considera indeplinita;
     3. Condamnatul sa fie disciplinat, conditie pe care instanta o considera indeplinita;
     4. Condamnatul sa dea dovezi temeinice de indreptare , conditie pe care instanta o considera indeplinita;
     5. In articolul 59 Cod Penal, se prevede ca, in prezenta conditiilor mentionate si "tinandu-se seama si de antecedentele penale", condamnatul poate fi eliberat conditionat. In lege nu se prevede ca cel condamnat are antecedente penale ar putea fi exclus de la liberare conditionata, ci numai ca trebuie "sa se tina seama" de ele. Se are in vedere ca realizarea conditiilor in ansamblu, atesta ca cel condamnat s-a indreptat, astfel ca prin acordarea ei se va contribui la intarirea eficientei pedepsei si a efectului ei preventiv general. Pentru o analiza atenta, instanta mentioneaza ca nu va avea in vedere sentinta penala nr. 1724/1998 a Judecatoriei Suceava, sentinta penala nr. 1960/1998 a Judecatoriei Suceava, sentinta penala nr. 1172/2003 a Judecatorie Suceava, sentinta penala nr. 1301/2003 a Judecatorie Suceava,  intrucat acestea au fost avute in vedere la stabilirea pedepsei pe care o executa petentul.
     Or, petentul T. D. mai are de executat doua MEPI, respectiv:
     - mandat nr. 1618/02/2004 emis de Judecatoria Suceava in baza sent.pen. 1077/2002 cu o durata de 2 ani inchisoare;
     - mandat nr. 658/2004/2008 emis de Judecatoria Miercurea Ciuc in baza sent.pen. 580/2004 cu o durata de 3 ani si 6 luni inchisoare, mandate care sunt considerate ca neexecutabile avand in vedere "regula specialitatii", conform art. 731 din L. nr. 302/2004 privind cooperarea internationala judiciara in materie penala, principiu la care petentul a apelat cu ocazia extradarii din Austria.
     Este de notorietate ca petentul T. S. a fost arestat in Austria. Acesta  a fost cercetat in mai multe dosare, pentru evaziune fiscala, fals, uz de fals si inselaciune si condamnat in unele dosare. A fost arestat, la sfarsitul lunii mai 2001 si eliberat la inceputul lunii decembrie a aceluiasi an. De la prima arestare, T. a fost pus in liberate de mai multe ori de instantele sucevene, dupa ce Parchetul Curtii de Apel Suceava emitea un nou mandat de arestare pe numele lui, in dosare privind comiterea altor infractiuni.
     Comisarii Garzii Financiare Suceava au constatat ca firmele omului de afaceri sucevean T. S. au produs statului, in anii 2000-2001, un prejudiciu de peste 40 de miliarde de lei. In 28 februarie 2003, T. S. a parasit Romania, prin Vama Bors, cu aproximativ trei ore inainte ca politistii suceveni sa transmita solicitarea de interzicere a iesirii din tara. Dat in urmarire internationala, T. a fost capturat dupa aproape doi ani, in noiembrie 2004, in Austria, tara unde acesta a depus o cerere de azil politic. Ministerul Federal al Justitiei din Austria a anuntat ca T. S. a fost arestat provizoriu, in 16 noiembrie 2004, in vederea extradarii in Romania. In aceeasi luna, insa, autoritatile judiciare austriece l-au pus in libertate pe omul de afaceri sucevean, sub supraveghere, considerand ca nu reprezinta un pericol public. In cursul lunii decembrie 2004, autoritatile romane au transmis celor austriece trei cereri pentru extradarea lui T.. In 6 decembrie 2004, Ministerul Justitiei a transmis o a doua cerere de extradare a lui T. S., solicitarea fiind formulata de Curtea de Apel Cluj, pentru executarea unei alte pedepse de doi ani inchisoare, pentru ultraj. T., acuzat ca a batut si amenintat un politist din Suceava, a fost condamnat in 2003 de Judecatoria Bistrita, iar sentinta si a ramas definitiva printr-o decizie penala din 2004 a Curtii de Apel Cluj. Cea de-a treia cerere de extradare, trimisa la mijlocul lunii decembrie 2004, a fost formulata de Curtea de Apel Suceava, in vederea executarii de catre T. S. a unei pedepse de doi ani si sase luni de inchisoare, pentru evaziune fiscala. Pedeapsa, aplicata de magistratii Judecatoriei Suceava, a ramas definitiva printr-o decizie a Curtii de Apel Targu Mures.
C.E.DO. a facut precizarea ca atunci cand o persoana, condamnata legal, beneficiaza de liberare conditionata in mod automat, autoritatile nationale judiciare nu au nicio putere de a analiza conditiile acesteia (Gavra vs Italia, 10 iulie 2003, parag. 40-46). Cum petentul nu se afla in aceasta situatie instanta are dreptul de a interpreta criteriile care stau la baza propunerii de liberare conditionata.
A mai retinut prima instanta ca, in aceasta situatie, la pronuntarea solutiei se va avea in vedere ca liberarea petentului sa se faca cu respectarea scopului pedepsei, respectiv, "prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de(_) ordinea de drept - art. 52 alin. 2 C.proc.pen.". In conditiile in care petentul intelege, ca azilant politic in Austria, sa beneficieze de o cauza, respectiv principiul mentionat, care ii permite sa nu execute doua pedepse privative de libertate exista posibilitatea, teoretica, ca si alte persoane din Romania sa repete gestul petentului, cu referire la asa-numita "mafie a gulerelor albe". In aceste conditii, instanta a retinut in sarcina petentului ca are antecedente penale si a constatat ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile liberarii conditionate.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs petentul prin procuratorul sau, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Motivele invocate de petent (pe larg expuse in practicaua prezentei decizii) privesc, in esenta, gresita interpretare si aplicare la cazul concret a dispozitiilor art. 59 Cod penal.
Verificand hotararea atacata, atat din perspectiva celor invocate de recurent, cat si din oficiu in limitele art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala, tribunalul constata ca recursul este fondat, pentru considerentele expuse in cele ce urmeaza:
Retinand corect ca dispozitiile art. 59 Cod penal creeaza o vocatie, si nu un drept al condamnatului, la liberare conditionata, prima instanta a trecut la analiza conditiilor prescrise de acest text, constatand ca petentul a executat fractia prevazuta de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare.
Fara a analiza in detaliu indeplinirea acestei din urma conditii (pedeapsa fiind in esenta un mijloc de reeducare a condamnatului) si omitand ca antecedentele penale trebuie luate in considerare tocmai la aprecierea temeiniciei dovezilor de indreptare, prima instanta a facut o analiza separata a situatiei juridice a condamnatului.
Se face astfel mentiunea ca petentul mai are de executat doua mandate, pentru ca apoi sa se constate lipsa de relevanta a acestora, in conditiile in care, in baza principiului specialitatii, pedepsele vizate de aceste mandate nu sunt executabile. Aceasta constatare (bazata pe evidenta si inutila in prezentul cadru procesual) este urmata de expunerea unor date "de notorietate" (privind infractiunile pentru care a fost cercetat si condamnat petentul si procedurile de extradare a acestuia). Procedand in acest mod, prima instanta a dat o acceptiune proprie sintagmei de "antecedente penale", desi, raportat la specificul institutiei liberarii conditionate, prin "antecedente penale" nu putem intelege decat trecutul infractional al condamnatului, recte condamnarile pe care acesta le-a suferit anterior celei din care doreste liberarea. Or mandatele la care face referire prima instanta au fost emise pentru infractiuni aflate in concurs cu cele pentru care au fost aplicate pedepsele executabile, asa incat nu pot fi considerate ca facand parte din antecedenta penala a petentului. In al doilea rand, se observa ca prima instanta a facut o detaliata analiza a naturii si gravitatii faptelor comise si a complexitatii procedurilor de extradare, desi este evident ca aplicabilitatea art. 59 Cod penal nu este conditionata de niciunul dintre aceste aspecte. Irelevanta din acest punct de vedere este si temerea (nesustinuta, de altfel, de date obiective) ca o eventuala liberare conditionata a petentului ar constitui un veritabil indemn pentru alte persoane, facand probabil parte din asa-numita "mafie a gulerelor albe", de a uza de dreptul de a solicita azil politic in statul austriac. Se impune aici si observatia ca exercitarea, chiar repetata si insistenta, a unor drepturi oferite de legislatia in vigoare, nu poate fi asimilata in niciun caz unei atitudini dispretuitoare fata de ordinea de drept.
Solutionand de o asemenea maniera cererea de liberare conditionata, prima instanta a neglijat tocmai datele esentiale ale cauzei, si anume: executarea fractiei prevazute de lege, staruinta in munca depusa de petent (in conditiile unei stari de sanatate precare), disciplina de care acesta a dat dovada si dovezile temeinice de indreptare, pe deplin confirmate de participarea petentului la activitatile socio-educative si de recompensarea acestuia.
In atare imprejurari cerintele art. 59 Cod penal sunt in totalitate indeplinite, astfel incat, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala, va fi admis recursul declarat de petent si casata sentinta pentru ca, in urma rejudecarii, sa se dispuna admiterea propunerii formulate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din Penitenciarul Botosani si liberarea conditionata a condamnatului.
Vazand si dispozitiile art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, 2