Repararea integrala a prejudiciului produs salariatului

Potrivit art.166 al.4 Codul muncii intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Daunele interese trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului cauzat, acestea putand sa cuprinda atat pierderea suferita cat si beneficiul de care a fost lipsit creditorul - art.1084 Cod civil.
Spre deosebire de daunele moratorii, actualizarea are caracter compensatoriu si urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti avand ca finalitate aducerea creantei la valoarea ei existenta in momentul stabilirii, protejand interesele creditorului care nu trebuie sa suporte din patrimoniul sau, fara a avea o culpa, efectele devalorizarii monedei.
Dobanda legala reprezinta daune interese moratorii, respectiv echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor, avand un temei diferit de al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate pretinde cerand actualizarea creantei.
Prin urmare dobanda reprezinta o sanctiune pentru neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata iar actualizarea cu indicele de inflatie reprezinta valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii platii - daune compensatorii, astfel incat nu se ajunge la o dubla reparatie.
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 3 iunie 2013 reclamantii O. S. si S. C. au solicitat, in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures si Ministerul Finantelor Publice, obligarea paratilor Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Cluj si Tribunalul Maramures la achitarea dobanzii legale la debitele restante stabilite prin sentintele civile nr. 1153/31.10.2007, 736/10.07.2009, 1313/26.11.2009, 17/15.01.2008 si 898/09.10.2009, dobanda calculata incepand cu data scadentei si pana la plata efectiva, si obligarea paratului Ministerul Finantelor Publice de a aloca sumele necesare efectuari platii. In subsidiar, reclamantii au solicitat dobanda legala la debitele restante calculate pe ultimii 3 ani si in continuare, de la momentul inregistrarii actiunii pana la plata efectiva.
In motivarea actiuni reclamantii au aratat ca prin sentintele indicate, pronuntate de Tribunalul Maramures si ramase definitive si irevocabile, s-a dispus obligarea paratilor Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Cluj si Tribunalul Maramures la plata unor drepturi salariale legale al caror cuantum urmeaza sa fie actualizat cu indicele de inflatie la momentul platii lor, ca aceasta reparatie nu exclude posibilitatea aplicarii la debit si a dobanzii legale pentru lipsa de folosinta a sumelor datorate.
In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art. 998 Cod civil (actual art. 16 Cod civil), Decretul Lege nr. 167/1958, O.G. nr. 9/2000, iar incepand cu 01.09.2011 O.G. 13/2011.
In probatiune reclamantii au solicitat incuviintarea probelor depuse anexat cererii de chemare in judecata: sentintele civile indicate in actiune.
Prin intampinare, parata Curtea de Apel Cluj a solicitat respingerea actiunii reclamantilor, aratand ca drepturile solicitate de reclamanti prin actiune sunt prescrise, intrucat s-a implinit termenul legal de prescriptie, precizand ca dobanda legala trebuia solicitata in aceleasi conditii, inclusiv termen de prescriptie, ca si debitul principal. A mai fost invocata exceptia autoritatii de lucru judecat raportat la pretentiile ce vizeaza Sentinta civila nr. 898/09.10.2009 a Tribunalului Maramures, avand in vedere ca prin aceasta hotarare s-a dispus plata catre reclamanti si a dobanzii legale aferente diferentelor salariale acordate. Pe fondul cauzei, parata a aratat ca pretentiile reclamantilor sunt neintemeiate deoarece prin admiterea cererii s-ar ajunge la o dubla reparatie a pierderii suferite, prin hotararile judecatoresti mentionate in actiune fiind dispusa deja plata sumelor solicitate actualizate cu rata inflatiei. In opinia paratei, cata vreme indicele in raport de care este stabilita dobanda legala reflecta cel putin in parte variatiile de valoare ale creantelor, adica inflatia, el tinde sa acopere in perioadele de inflatie si erodarea creantei, astfel ca acordarea cumulata indexarii cu rata inflatiei si a dobanzii legale cauzeaza imbogatirea fara justa cauza a creditorului. Parata a mai aratat ca fiind vorba despre drepturi banesti esalonate la plata, conform art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009, aceste sume nu sunt exigibile decat la momentul scadentei, astfel cum s-a stabilit prin actul normativ aratat, ori dobanda legala curge doar in cazul nerespectarii termenului de plata, care in speta nu s-a implinit.
Paratul Ministerul Justitiei a depus intampinare prin care a aratat, in esenta, ca reclamantii au obtinut deja repararea integrala a prejudiciului prin acordarea de daune interese, constand in actualizarea sumelor datorate de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective, ca potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii, avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, drepturile salariale se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica, astfel ca prin acordarea dobanzii legale ar obtine o imbogatire fara just temei. De asemenea, a mai aratat ca in ceea ce priveste titlurile executorii, neachitate pana in prezent, legiuitorul a stabilit termene suspensive de executare, prin O.U.G. nr. 71/2009.
Paratul Ministerul Finantelor Publice a invocat prin intampinare exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Mures, aratand ca potrivit art. 111 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale sau locale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanta de la domiciliul sau sediul reclamantului ori a instantei de la sediul paratului, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor Publice, aratand ca intre partile in litigiu nu exista raporturi juridice de munca.
Prin sentinta civila nr.2270 din 15 noiembrie 2013 a Tribunalului Mures s-a respins exceptia necompetentei teritoriale; s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice invocata de acesta, s-a admis exceptia autoritatii de lucru judecata invocata de catre parata Curtea de Apel Cluj; s-a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de catre parata Curtea de Apel Cluj pentru pretentiile solicitate pana la data de 03.06.2010; s-a respins actiunea formulata de catre reclamantii O. S. F. si S. C. in contradictoriu cu paratul Ministerul Finantelor Publice prin reprezentant DGPF Mures ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva; s-a respins actiunea formulata de catre reclamanti in contradictoriu cu paratii Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures  si Ministerul Justitiei astfel:
- in privinta pretentiilor reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor acordate prin sentinta civila nr. 898 din 9.10.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures - Sectia civila in dosar nr. 4401/100/2009, ca urmare a existentei autoritatii de lucru judecat;
- in privinta pretentiilor reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor acordate prin celelalte hotarari judecatoresti si solicitate de la data scadentei pana la data de 03.06.2010 ca fiind prescris dreptul material la actiune;
- ca neintemeiata pentru restul pretentiilor.

Pentru a pronunta aceasta sentinta Tribunalul a retinut ca  exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Mures este neintemeiata din urmatoarele motive.
In sustinerea exceptiei necompetentei teritoriale a Tribunalului Mures in solutionarea cererii de chemare in judecata introdusa de reclamanti paratul Ministerul Finantelor Publice a invocat dispozitiile art. 111 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila ("cererile indreptate impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale sau locale, precum si a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanta de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanta de la sediul paratului"). Avand in vedere ca fiecare dintre reclamanti indeplineste functia de asistent judiciar la Tribunalul Maramures, instanta apreciaza ca in speta, in stabilirea instantei competente teritorial sa solutioneze cererea, sunt aplicabile dispozitiile art. 269 alin. 1 si 2 din Codul muncii ("Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii. Cererile referitoare la cauzele prevazute la alin. (1) se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul"), coroborat cu dispozitiile art. 127 alin. 1 si 3 din Codul de procedura civila ("Daca un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea" - alin. 1; "Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor" - alin. 3). Vazand ca reclamantii isi desfasoara activitatea la Tribunalul Maramures, care se afla in circumscriptia Curtii de Apel Cluj, si ca aceasta curte de apel este invecinata cu Curtea de Apel Tg. Mures, instanta a apreciat ca este competenta teritorial sa judece cauza,  respingand exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerului Finantelor Publice este intemeiata, din urmatoarele considerente.
Este adevarat ca potrivit art. 28 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice Ministerul Finantelor Publice are atributii in elaborarea proiectelor legilor bugetare pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite si rolul de administrator al bugetului statului prin repartizarea sumelor catre ordonatorii principali de credite, insa trebuie observat ca nu are atributia de a vira acestora alte sume decat cele prevazute in legea bugetului de stat si nici de a proceda la modificarea bugetelor ordonatorilor principali de credite cuprinse in bugetul de stat. Potrivit dispozitiilor art. 16 alin. 1 lit. a din aceeasi lege, bugetul de stat se aproba prin lege, rectificarea bugetara urmand aceeasi procedura, conform principiului simetriei actelor juridice. Atributiile mentionate, stabilite in sarcina Ministerului Finantelor Publice nu pot constitui fundamentul unui raport obligational in privinta drepturilor banesti ale reclamantului, mai ales ca prin Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 sunt reglementate modalitatile prin care institutiile publice vor proceda la punerea in executare a titlurilor executorii, iar dispozitiile art. 2 din acest act normativ prevad expres ca, daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata, situatie in care nu intra in functiune vreo raspundere sau garantie a Ministerului Finantelor Publice, ci trebuie parcursa procedura de rectificare bugetara prevazuta de lege.
Exceptia autoritatii de lucru judecat raportat la pretentiile ce vizeaza Sentinta civila nr. 898/09.10.2009 a Tribunalului Maramures este intemeiata.
Prin Sentinta Civila nr. 898/09.10.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 4401/100/2009 si ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 1870/R/2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, instanta a obligat paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice la plata in favoarea reclamantilor (reclamantii din prezenta cauza) a unor diferente de drepturi salariale calculate pe baza valorii de referinta sectoriala prevazute de lege pentru functiile de demnitate publica pentru perioadele din intervalul 08.11.2005 - 31.12.2007, si a obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor. De asemenea, paratii au fost obligati sa plateasca reclamantilor si dobanda legala aferenta diferentelor salariale acordate prin hotararea mentionata mai sus.
Apreciind ca este indeplinita conditia existentei triplei identitati (parti, obiect, cauza), instanta a  admis exceptia autoritatii de lucru judecat raportat la pretentiile ce vizeaza Sentinta civila nr. 898/09.10.2009.
Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune este intemeiata din urmatoarele motive.
Prin Sentinta Civila nr. 1153/31.10.2007 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5026/100/2007 si ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 2699/R/2009 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, instanta a obligat paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei la plata in favoarea reclamantilor si intervenientilor (reclamantii din prezenta cauza) a sporului de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica incepand cu luna septembrie 2004 si pana la data pronuntarii hotararii si a obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Prin Sentinta Civila nr. 736/10.07.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 3913/100/2009 si ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 2554/R/2009 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, instanta a obligat paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice la plata in favoarea reclamantilor (reclamantii din prezenta cauza) a sporului de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica pentru viitor si in continuare si a obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Prin Sentinta Civila nr. 1313/26.11.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 4356/100/2009 si ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 1680/R/2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, instanta a obligat paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice la plata in favoarea reclamantilor si intervenientilor (reclamantii din prezenta cauza) a sporului de sporului de confidentialitate de 15% incepand cu luna septembrie 2004 si pana la ramanerea irevocabila a hotararii si a obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Prin Sentinta Civila nr. 77/15.01.2008 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosarul nr. 5199/100/2007 si ramasa irevocabila prin Decizia Civila nr. 381/R/2009 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, instanta a obligat paratii Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justitiei la plata in favoarea reclamantilor si intervenientilor (reclamantii din prezenta cauza) a unor diferente de drepturi salariale calculate pe baza valorii de referinta sectoriala prevazute de lege pentru functiile de demnitate publica pentru perioadele din intervalul 01.01.2007 - 31.12.2007, si a obligat paratul Ministerul Finantelor Publice sa aloce sumele necesare efectuarii platilor.
Cererea de obligare a paratilor la plata dobanzii legale la debitele restante stabilite prin sentintele civile aratate mai sus are un caracter accesoriu fata de cererile de obligare a paratilor la plata drepturilor banesti (fie si doar un rest al acestora, cum este cazul in speta). De aceea, instanta a apreciat ca aceasta cerere este supusa acelorasi dispozitii legale privitoare la termenul de prescriptie ca si in cazul drepturilor banesti a caror actualizare se doreste.
Fie ca acest temei este dat de art. 1 si 3 din Decretul-lege nr. 167/1958, fie de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii (art. 268, in noua numerotare), termenul de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune s-a implinim in cazul tuturor drepturilor banesti a caror actualizare se doreste (deci si a sumelor ramase neachitate din aceste drepturi banesti obtinute prin sentintele aratate mai sus) si care sunt anterioare datei de 03.06.2010.
In concluzie, instanta a apreciat ca daca dreptul material la o actiune avand ca obiect drepturile banesti pentru perioadele indicate in sentintele de mai sus ar fi prescris, atunci si cererea avand ca obiect plata dobanzilor legale aferente acestor sume este prescrisa.
De aceea, instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si, in consecinta, a respins actiunea civila formulata de reclamanti in privinta pretentiilor reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor acordate prin celelalte hotarari judecatoresti si solicitate de la data scadentei pana la data de 03.06.2010.
In ceea ce priveste pretentiile reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor acordate prin celelalte hotarari judecatoresti si solicitate de la data de 03.06.2010, instanta a apreciat ca acestea sunt neintemeiate.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009 se prevede ca plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: a) in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu; b) in anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu; c) in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; d) in anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; e) in anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.
Intrucat esalonarea platii sumelor cuvenite reclamantilor s-a realizat prin lege, iar termenele pentru efectuarea platii transelor nu au fost depasite (situatie raportata la data introducerii actiunii), instanta a considerat ca pretentiile reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor acordate reclamantilor prin hotararile judecatoresti mentionate si solicitate de la data de 03.06.2010 sunt neintemeiate.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal reclamantii iar in temeiul art.472 Cod procedura civila, apel incident, parata Curtea de Apel Cluj.
Reclamantii au solicitat admiterea apelului si schimbarea sentintei atacate in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata.
In motivarea apelului reclamantii au aratat, in esenta, ca se impune respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice date fiind dispozitiile H.G.500/2002.
 In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune solicita respingerea acestei exceptii avand in vedere dispozitiile art.268 alin.1 lit. c si art.268 alin.1 din Codul Muncii, termenul de prescriptie fiind suspendat prin platile partiale efectuate de Tribunalul Maramures si ca efect al prevederilor OUG. 71/2009.
Referitor la fondul cauzei reclamantii au aratat ca nu este vorba despre o dubla reparatie cum sustine parata Curtea de Apel Cluj dobanda legala si actualizarea cu indicele pretului de consum sau rata inflatiei fiind institutii diferite.
 Prin apelul incident formulat in cauza, Curtea de Apel Cluj a solicitat modificarea sentintei atacate in sensul admiterii exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune si pentru perioada ulterioara datei de 3.06.2010.
  Dobanda legala se solicita in aceleasi conditii ca debitul principal, nefiind o creanta noua ci o creanta accesorie debitului principal solicitat prin hotararile judecatoresti. Pronuntarea hotararilor judecatoresti depuse in probatiune si care au ca obiect debitul principal nu au intrerupt termenul de prescriptie pentru accesoriile respectivului debit.
 La apelul principal parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea acestuia.        
Analizand sentinta atacata in raport de motivele de apel invocate si in baza caracterului devolutiv al apelului prevazut de art.476 Cod procedura civila, Curtea de Apel a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finantelor Publice, apreciem ca criticile apelantilor reclamanti sunt intemeiate.
Astfel prin cererea de chemare in judecata nu se solicita obligarea acestui parat la plata efectiva catre reclamanti a dobanzii legale ci numai obligarea acestui parat la alocarea fondurilor necesare platii. Sub acest aspect potrivit art.28 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice Ministerul Finantelor Publice are atributii in elaborarea legilor bugetare pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite si rolul de administrator al bugetului statului prin repartizarea sumelor catre ordonatorii principali de credite. In consecinta si Ministerul Finantelor are atributii in ceea ce priveste alocarea acestor sume, urmand ca obligatiile sale sa fie exercitate ulterior efectuarii demersurilor privind alocarea acestor sume de catre ordonatorii principali de credite.
In ceea ce priveste fondul cauzei retinem ca potrivit art.166 al.4 Codul muncii intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Daunele interese trebuie sa asigure repararea integrala a prejudiciului cauzat, acestea putand sa cuprinda atat pierderea suferita cat si beneficiul de care a fost lipsit creditorul - art.1084 Cod civil.
Pornind de la aceste dispozitii legale retinem ca situatie de fapt ca reclamantilor nu li s-au achitat in intregime creantele stabilite prin titlurile executorii mentionate anterior, fiind totodata in imposibilitatea executarii silite a acestor titluri efect al esalonarii, prin acte normative, a platilor.
Or, in aceasta situatie, date fiind si dispozitiile art.1073 din vechiul Cod civil, preluate in art.1535 din noul Cod civil, dobanzile legale sunt daune moratorii datorate pentru neexecutarea obligatiei la timp.
Spre deosebire de daunele moratorii, actualizarea are caracter compensatoriu si urmareste pastrarea valorii reale a obligatiilor banesti avand ca finalitate aducerea creantei la valoarea ei existenta in momentul stabilirii, protejand interesele creditorului care nu trebuie sa suporte din patrimoniul sau, fara a avea o culpa, efectele devalorizarii monedei.
Dobanda legala reprezinta daune interese moratorii respectiv echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor, avand un temei diferit de al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate pretinde cerand actualizarea creantei la inflatie.
Prin urmare dobanda reprezinta o sanctiune pentru neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de plata iar actualizarea cu indicele de inflatie reprezinta valoarea reala a obligatiei banesti la data efectuarii platii - daune compensatorii, astfel incat nu se ajunge la o dubla reparatie.
De altfel si dispozitiile O:G: nr.13/2001 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti , precum si pentru reglementarea unor masuri financiar contabile in domeniul bancar, intaresc aceasta distinctie, reglementand atat dobanda remuneratorie cat si dobanda penalizatoare.
Mai mult prin Decizia civila nr.2 din 17.04.2014 pronuntata de ICCJ in solutionarea recursului in interesul legii s-a aratat :"In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1  si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011."
In ceea ce priveste perioada pentru care reclamantii sunt indreptatiti la daune moratorii retinem ca, in conformitate cu dispozitiile art. 268 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, republicat, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
De asemenea, potrivit art. 278 alin. 1 din Codul muncii, republicat, dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.
Prin urmare, termenelor de prescriptie reglementate de art. 268 din Codul muncii le sunt aplicabile dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privind inceputul, suspendarea sau intreruperea curgerii lor.
Apreciem ca, in speta, nu s-au dovedit cauze de intrerupere sau suspendare a cursului termenului de prescriptie de 3 ani, in conditiile in care hotararile judecatoresti executate partial voluntar si cu privire la executarea carora au fost emise O.U.G. nr. 71/2009, O.U.G. nr. 45/2010 si Legea nr. 230/2011, nu cuprind dispozitii privind plata dobanzii legale, care a fost solicitata pentru prima data de reclamanti prin actiunea inregistrata la data de 3.06.2013.
Prin urmare, prin plata partiala a drepturilor salariale stabilite prin hotararile judecatoresti irevocabile si prin emiterea actelor normative mentionate privind esalonarea platii, debitorii nu au recunoscut indreptatirea reclamantilor si la plata dobanzii legale, avand in vedere ca aceasta nu a fost solicitata si nu a facut obiectul proceselor anterioare, in care au fost pronuntate titlurile executorii.
Potrivit art. 7 si art. 12 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia incepe sa :   curga de la data nasterii dreptului la actiune, iar, in cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.
Asa fiind, raportat la momentul introducerii actiunii, respectiv 3.06.2013, Curtea de Apel a mentinut dispozitiile instantei de fond cu privire la admiterea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune pentru pretentiile solicitate pentru perioada anterioara datei de 3.06.2010, urmand, pentru considerentele aratate sa admita actiunea pentru pretentiile ulterioare acestei date.
De asemenea a mentinut dispozitiile privind admiterea exceptiei autoritatii de lucru judecat pentru pretentiile reprezentand dobanda legala aferenta drepturilor salariale acordate prin sentinta civila nr.898/9.19.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures, sub acest aspect hotararea instantei de fond nefiind atacata.
In ceea ce priveste apelul incident formulat de Curtea de Apel Cluj, acesta a fost respins ca nefondat, relevanta in acest sens fiind decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie anterior invocata, obligatorie, in care se prevede ca insasi esalonarea platilor catre reclamanti in temeiul OUG nr.71/2009 creeaza un prejudiciu pentru reclamanti pentru repararea integrala a acestuia acestia fiind indreptatiti la acordarea dobanzii legale, cu respectarea termenului de prescriptie anterior mentionat.
Fata de cele ce preced, a urmat ca, in temeiul prevederilor art.480 Cod procedura civila, Curtea de Apel sa admita apelul reclamantilor, sa schimbe in parte sentinta atacata in sensul admiterii pretentiilor reclamantilor si obligarii paratilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures si Ministerul Justitiei, la plata dobanzii legale aferenta debitelor restante stabilite prin Sentinta civila nr. 1153/31.10.2007 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosar nr. 5023/100/2007, sentinta civila nr. 736/10.07.2009, pronuntata de  Tribunalul Maramures in dosar nr. 3913/100/2009, sentinta civila nr. 1313/26.11.2009 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosar nr. 4356/100/2009, sentinta civila nr. 17/15.01.2008 pronuntata de Tribunalul Maramures in dosar nr. 5199/100/2007, incepand cu data de 03.06.2010 si pana la achitarea integrala a sumelor datorate.