Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001

     Inaplicabilitatea dispozitiilor  art. 35 din Legea nr. 33/1994 dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.

     Sectia Civila - Sentinta Civila nr. 206/27.02.2008
     
     Prin actiunea formulata si precizata de reclamantii F.C.si F.D.P. inregistrata la aceasta instanta sub dos. nr. 2710/57/2006 s-a solicitat ca in contradictoriu cu paratii S.C. A. SA Statul Roman prin Consiliul Local al Municipiului A. prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna :
     - sa se constate caducitatea partiala a decretului de expropriere nr. 70/1971 emis de Consiliul de Stat al R.S.R.
     - sa se constate ca reclamantii sunt unicii mostenitori ai defunctului M. L., decedat la data de 22.07.1984, in calitate de nepoti.
     - sa se dispuna obligarea paratei de ordinul 1 sa le recunoasca reclamantilor dreptul de proprietate asupra cotei de 3/8 parti din teren adica 264 mp si retrocedarea acestei suprafete
     In motivarea actiunii se arata ca actul de expropriere s-a aplicat abuziv in ceea ce priveste cota de proprietate a antecesorului reclamantilor, acesta fiind si in prezent proprietar tabular. Aceasta deoarece desi a fost expropriata suprafata de 704 m.p.de la M. F., cota de 3/8 parti apartinea defunctului M. L., care nu a fost expropriat si care a donat prin contractul autentificat 1903/13 iulie 1979 in favoarea antecesorului reclamantilor F. I. .Cu toate acestea, in anul 1996, parata de ordinul 1 s-a intabulat in cartea funciara in baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis in baza dispozitiilor H.G.834/1991, asupra intregii suprafete desi cota de 3/8 parti nu a fost trecuta in proprietatea statului prin expropriere.
     Prin sentinta civila nr. 759/21.06.2006. Tribunalul Alba a respins actiunea, retinand in esenta ca terenul a fost expropriat in scopul realizarii autogarii din A., obiectiv realizat efectiv, si intrucat exproprierea a avut loc anterior anului 1989, retrocedarea imobilelor poate fi ceruta in conditiile Legii 10/2001, iar potrivit art. 22 alin. 5 din aceasta lege nerespectarea termenului de depunere a notificarii, atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie, masuri reparatorii.
     Impotriva acestei sentinte reclamantii au declarat recurs, care a fost recalificat de instanta, in apel si in urma judecarii acestei cai de atac , Curtea de Apel prin decizia civila nr. 338/A/2006 pronuntata in dosar nr. 2710/57/2006 a  admis apelul reclamantilor, desfiintand hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare instantei fondului.
     Analizand actele si lucrarile dosarului in rejudecare, dupa casarea cu trimitere, instanta retine urmatoarele :
     Constitutia Romaniei a reglementat principiul neretroactivitatii legii, prevazand, la art. 15 alin. (2), ca "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile".
      In deplina concordanta cu aceasta reglementare constitutionala, Codul civil prevede, in art. 1, ca "legea dispune numai pentru viitor" si ca "ea n-are putere retroactiva", instituind astfel principiul neretroactivitatii legii civile.
      Acest principiu de baza, consacrat si in jurisprudenta C.E.D.O., afirma ca legea noua trebuie sa respecte suveranitatea legii vechi, in sensul ca legea noua nu poate desfiinta sau modifica reglementarea juridica anterioara, iar legea veche sa admita, la randul ei, aplicarea imediata si fara rezerve a legii noi, in sensul ca actiunea noii legi se intinde atat asupra faptelor pendinte, cat si asupra efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute.
     Normele legale aflate in conflict in cazul imobilelor expropriate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, respectiv dispozitiile Codului civil si cele ale Legii nr. 10/2001, vizeaza situatii nascute sub imperiul legii vechi, durabile insa in timp, prin efectele lor juridice, generate uneori de ineficacitatea actelor de preluare.
      Desi avantajos, prin posibilitatea partilor de a avea acces direct la instantele judecatoresti, dreptul comun, fiind rigid si conservator in campul sau de aplicare, a fost inlocuit cu Legea nr. 10/2001, care cuprinde atat norme speciale de drept substantial, cat si reglementarea unei proceduri administrative, obligatorie, prealabila sesizarii instantei.
      Prin dispozitiile sale, Legea nr. 10/2001 a suprimat, practic, posibilitatea recurgerii la dreptul comun in cazul ineficacitatii actelor de preluare a imobilelor nationalizate si, fara sa diminueze accesul la justitie, a adus perfectionari sistemului reparator, subordonandu-l, totodata, controlului judecatoresc prin norme de procedura cu caracter special.
      Potrivit art. 44 alin. (1) faza a II-a din Constitutie, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 s-a recunoscut ca "persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii", care va fi exercitata "dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi". Drept urmare, decizia sau hotararea judecatoreasca de restituire implica parcurgerea procedurii speciale prevazute in Legea nr. 10/2001, cu excluderea procedurii de drept comun. 
     In acest cadru legislativ, deci, nu-si mai pot gasi aplicarea dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica in cazul actiunilor avand ca obiect imobile expropriate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.
     Aceste aspecte au fost statuate de catre  Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia 53/4 iunie 2007  pronuntata in cadrul recursului in interesul legii care arata ca : dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica se interpreteaza in sensul ca:
     "  Aceste dispozitii nu se aplica in cazul actiunilor avand ca obiect imobile expropriate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001."
      Reclamantii de altfel au formulat o notificare la data de 20.09.2005, solutionata prin Dispozitia nr. 891/2005 emisa de Primarul Municipiului .A., urmand ca aceasta sa urmeze procedura prevazuta de Legea 10/2001, tocmai pentru a se asigura un acces liber la justitie.
     Urmarea a acestor aspecte se constata ca actiunea reclamantilor este neintemeiata, urmand a fi respinsa, cu consecinta obligarii acestora in baza art.274 Cod proc. civila in favoarea paratei S.C. A. S.A., la suma de 1500 lei cu titlu cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.