Prin actiunea inregistrata la data de 10 februarie 2009, reclamantele S.P. s.a. au chemat in judecata pe paratii Tribunalul Valcea, Curtea de Apel Pitesti, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Casa Judeteana de Pensii Valcea, s...

Prin actiunea inregistrata la data de 10 februarie 2009, reclamantele S.P. s.a.
au chemat in judecata pe paratii Tribunalul Valcea, Curtea de Apel Pitesti,
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Casa Judeteana de
Pensii Valcea, solicitand sa se recunoasca discriminarea reclamantelor in
raport de alte categorii de personal auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti
si al parchetelor de pe langa acestea, salarizat in baza prevederilor O.G.
nr.8/2007, discriminare instituita prin dispozitiile art.93 din Legea nr.567/2994
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti
si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare;
sa li se recunoasca perioada de timp in care fiecare dintre reclamante au fost
angajate la alte institutii in functii de natura celor prevazute de art.93 din Legea
nr.567/2004, cu modificarile ulterioare, ca vechime in functie de personal
auxiliar de specialitate; sa fie inscrise aceste perioade, in mod corespunzator,
in carnetele de munca, in fiecare caz in parte, ca urmare a recunoasterii
vechimii in specialitate - care sa fie luata in calcul la stabilirea pensiei de
serviciu si a celorlalte drepturi de asigurari sociale.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat, in fapt, ca sunt angajate, in
calitate de personal auxiliar de specialitate, in cadrul Judecatoriei Horezu,
Judecatoriei Ramnicu Valcea, Parchetului de pe langa Judecatoria Horezu si
Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea.
Anterior ocuparii acestor functii, fiecare dintre reclamante au fost angajate la
alte unitati, unde au indeplinit functii de natura celor prezentate de art.93 din
Legea nr.567/2004 (secretar, dactilograf, telexist, secretar dactilograf, etc.), iar
la incadrarea acestora in functia actuala de la instanta/parchet, le-a fost
recunoscuta ca vechime corespunzatoare, intrucat nu au fost angajate ca
debutant.
Au precizat reclamantele ca, desi la angajarea acestora in sistemul Justitiei,
aceasta vechime in functii anterioare le-a fost recunoscuta ca fiind vechime
asimilata in specialitate, prin prevederile art.93 din Legea nr.567/2004, aceasta
vechime in functiile de specialitate nu le-a fost recunoscuta, ci numai anumitor
categorii de personal (cele care indeplinisera anterior functia de impiegat,
secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, stenodactilograf, grefier analist
programator, informatician, functionar, executor judecatoresc, conducator de
carte funciara,etc., la  instante si parchetele de pe langa acestea, la fostele
unitati de procuratura, fostele arbitraje de stat sau departamentale, fostele
notariate de stat, precum si celor car au exercitat functii de aceeasi natura in
cadrul Curtii Constitutionale sau in cadrul fostelor structuri jurisdictionale ale
Curtii de Conturi, iar pentru grefierii informaticieni, se considera vechime in
specialitate orice perioada lucrata in acelasi domeniu in orice unitati).
Considerand ca o asemenea dispozitie legala a creat un regim discriminatoriu
intre persoanele care fac parte din acelasi sistem, in raport de criterii care nu
au nicio justificare rezonabila, reclamantele au formulat o petitie catre C.S.M.,
care, prin Hotararea Plenului nr.609/2008, s-a considerat organ necompetent
sa decida asupra fondului problemelor ridicate, insa, in considerente, s-a
inserat observatia ca, in cazul grefierilor informaticieni, dispozitia legala
analizata (art.92 din Lg.567/2004) a instituit o exceptie, recunoscandu-se
acestora vechime in specialitate toata perioada in care acestia au lucrat in
acelasi domeniu, in orice alte unitati.
Au sustinut reclamantele ca in speta sunt aplicabile direct dispozitiile
internationale cuprinse in art.23 din Declaratia universala a Drepturilor Omului
adoptata de Adunarea Generala ONU in anul 1948 si ratificata de Romania in
1974, precum si art.14 din Conventie, ratificata de Romania prin Legea
nr.30/1994. Art.14 din Conventie cuprinde o clauza de nediscriminare a carei
aplicare a fost extinsa in jurisprudenta Curtii Europene in asa masura ca a
primit interpretarea unei clauze de nediscriminare generala.
Parata Casa Judeteana de Pensii Valcea a formulat intampinare, prin care a
ridicat exceptia prematuritatii cererii, sustinand ca nici o reclamanta nu are
calitatea de pensionar si nu a formulat vreo cerere de inscriere la pensie,
neexistand in acest moment nici un raport juridic de asigurari sociale intre
institutia parata si reclamante.
La data de 15 decembrie 2008, au formulat cerere de interventie in interes
propriu intervenientele S.E. s.a., solicitand sa se recunoasca discriminarea
acestora in raport de alte categorii de personal auxiliar din cadrul instantelor
judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, salarizat in baza
prevederilor O.G. nr.8/2007, discriminare instituita prin dispozitiile art.93 din
Legea nr.567/2994 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile
si completarile ulterioare; sa li se recunoasca perioada de timp in care fiecare
dintre reclamante au fost angajate la alte institutii in functii de natura celor
prevazute de art. 93 din Legea nr.567/2004, cu modificarile ulterioare, ca
vechime in functie de personal auxiliar de specialitate; sa fie inscrise aceste
perioade, in mod corespunzator, in carnetele de munca, in fiecare caz in parte,
ca urmare a recunoasterii vechimii in specialitate - care sa fie luata in calcul la
stabilirea pensiei de serviciu si a celorlalte drepturi de asigurari sociale.
In motivarea cererii, intervenientele au aratat, in fapt, ca sunt angajate, in
calitate de personal auxiliar de specialitate, in cadrul Tribunalului Valcea si
respectiv al Judecatoriei Ramnicu Valcea.
Anterior ocuparii acestor functii, fiecare dintre interveniente au fost angajate la
alte unitati, unde au indeplinit functii de natura celor prezentate de art.93 din
Legea nr.567/2004 (secretar, dactilograf, telexist, secretar dactilograf, etc.), iar
la incadrarea acestora in functia actuala de la instanta/parchet, le-a fost
recunoscuta ca vechime corespunzatoare, intrucat nu au fost angajate ca
debutant, situatie in care, pentru aceleasi motive invocate si in actiunea
reclamantelor, au sustinut admiterea acesteia.
Cererea de interventie principala a fost incuviintata in principiu prin incheierea
de sedinta din data de 17 decembrie 2008 a Curtii de Apel Pitesti.
Initial, actiunea a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Pitesti, care, prin
incheierea din 21 ianuarie 2009, a dispus, fata de decizia nr.104/20 ianuarie
2009, pronuntata de Curtea Constitutionala, scoaterea cauzei de pe rol si
inaintarea ei catre Tribunalul Valcea.
La  data de 27 februarie 2009, reclamantele S.M., C.P. si N.V. au formulat
cerere de modificare a actiunii introductive de instanta, prin care au solicitat
introducerea in cauza, in calitate de parat, a Parchetului de pe langa Curtea de
Apel Pitesti.
Prin intampinare, Casa Judeteana de Pensii Valcea a ridicat exceptia lipsei de
calitate procesuala pasiva a sa.
La data de 27 martie 2009 a fost introdus in cauza, in calitate de parat,
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a formulat cerere
de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice, pentru ca, in cazul in
care se va admite cererea reclamantelor, sa se ia act de obligativitatea
adoptarii unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul
2009, care sa includa alocarea sumelor ce reprezinta pretentiile acestora.
Ministerul Finantelor Publice a formulat intampinare, prin care a solicitat
respingerea cererii de chemare in garantie, ca neintemeiata.
De asemenea, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin
intampinarea formulata, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In urma probelor administrate in cauza, Tribunalul Valcea, prin sentinta civila
nr.675 din 25 iunie 2009, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si
exceptia prematuritatii introducerii actiunii, invocate de  parata Casa Judeteana
de Pensii Valcea.
S-a respins actiunea principala si cererea de interventie in interes  propriu
formulate de reclamante si de interveniente, cat si cererea de chemare in
garantie  formulata de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie.
S-a retinut de instanta de fond, la pronuntarea acestei sentinte, ca
reclamantele si intervenientele in prezent sunt angajate la Judecatoria
Ramnicu Valcea, Judecatoria Horezu, Parchetul de pe langa Judecatoria
Horezu, respectiv la Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, avand functia de
grefier, respectiv de manager economic (reclamanta N.V.).
Anterior ocuparii acestor functii, acestea au fost angajate la alte unitati, unde
au indeplinit diverse functii, potrivit mentiunilor din cererea de chemare in
judecata.
Dispozitiile art.93 din Legea nr.567/2004 (la care reclamantele si
intervenientele fac trimitere in cererile formulate) stabilesc: "Constituie vechime
in specialitate perioada in care personalul auxiliar al instantelor judecatoresti si
al parchetelor de pe langa acestea a indeplinit oricare dintre functiile prevazute
la art.3 (grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentaristi, grefieri arhivari,
grefieri registratori , specialisti IT, agent procedural, aprod si sofer), precum si
perioadele in care a indeplinit, in cadrul instantelor judecatoresti, parchetelor
de pe langa acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale
si fostelor notariate de stat, functia de: impiegat, secretar, secretar ajutor,
secretar dactilograf, dactilograf, executor judecatoresc, conducator de carte
funciara, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent,
stenodactilograf, sef de cabinet, functionar, statistician, grefier dactilograf,
grefier analist programator, informatician".
S-a apreciat astfel ca vechimea in specialitate este recunoscuta numai
categoriilor de personal auxiliar care, anterior, au lucrat la una din institutiile
expres si limitativ prevazute de normele indicate mai sus.
In speta, astfel cum rezulta din carnetele de munca depuse la dosar, nici una
dintre reclamante sau interveniente nu a fost incadrata anterior la vreuna din
institutiile avute in vedere de textul legal citat.
Nu exista nici un text de lege care sa recunoasca reclamantelor si
intervenientelor vechimea in functia de personal auxiliar de specialitate pentru
perioadele in care au fost incadrate la diverse institutii, altele decat cele
enumerate de textul art. 93 din Legea nr.567/2004.
Raportat la dispozitiile art.16 alin.1 din Constitutie, Curtea Constitutionala a
statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca, prin lege, pot fi instituite
tratamente juridice diferite in raport de natura deosebita a raporturilor
reglementate.
In considerarea celor expuse, recunoasterea sau nerecunoasterea vechimii
intr-o specialitate este o optiune a legiuitorului si nu poate fi considerata ca
aducand atingere principiului egalitatii in drepturi si nediscriminarii.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantele si intervenientele,
sustinand ca este nelegala si netemeinica, intrucat in mod nejustificat            
s-a respins actiunea formulata.
La pronuntarea sentintei instanta de fond nu a avut in vedere niciun argument
intemeiat pe dreptul intern si dreptul european in materie, nu a analizat
discriminarea, practic nu a motivat solutia raportat la argumentele aduse in
sustinerea actiunii.
Nu s-a avut in vedere ca dispozitiile art.4 si 16 din Constitutia Romaniei
consacra principiul egalitatii intre cetateni, iar normele dreptului intern,
respectiv art.5 si 6 din Codul muncii, interzic discriminarea sub orice forma
bazata pe orice criteriu.
In speta, sunt aplicabile direct dispozitiile internationale cuprinse in art.23 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si art.14 din Conventia
Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale,
care contin o clauza de discriminare a carei aplicare a fost extinsa in
jurisprudenta Curtii Europene in asa masura incat ea a primit interpretarea
unei clauze de nediscriminare generala.
De asemenea, conform Directivei 2000/EC/78, tratamentul diferentiat trebuia
analizat prin prisma unor persoane aflate in situatii comparabile, nu neaparat
similare.
Fata de motivele aratate s-a solicitat admiterea recursului si modificarea
sentintei instantei de fond in sensul admiterii actiunii si a cererii de interventie.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7 si 9 Cod
procedura civila, precum si pe prevederile art.3041 Cod procedura civila.
Recursul declarat de reclamante a fost respins ca nefondat, iar cel formulat de
interveniente ca tardiv.
Referitor la recursul declarat de interveniente, s-a constatat ca in materia
conflictelor de drepturi, Legea nr.168/1999 privind solutionarea conflictelor de
munca, modificata, a stabilit prin dispozitiile art.80 un termen de recurs de 10
zile, mai scurt decat cel de drept comun.
Acest termen curge de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de
fond.
In cauza, hotararea a fost comunicata recurentelor-interveniente la data de
14.07.2009, existand semnatura de primire pe dovezile de comunicare aflate la
dosar.
Cererea de recurs a fost depusa la instanta la data de 31.07.2009, fara a fi
insotita de plicul postei.
Pana la aceasta data, termenul de recurs de 10 zile, prevazut de norme
imperative a fost depasit, ceea ce atrage decaderea partii din dreptul de a mai
exercita calea de atac.
Pentru aceste considerente, in baza art.103 alin.(1) Cod procedura civila,
recursul intervenientelor a fost respins ca tardiv formulat.
Referitor la recursul declarat de reclamante, s-a retinut ca in mod corect
instanta de fond a respins actiunea formulata de acestea, pentru recunoasterii
vechimii in munca de specialitate a perioadei lucrate in alte domenii.
Anterior ocuparii functiilor de personal auxiliar la instante judecatoresti, 
reclamantele au fost angajate la alte unitati unde au indeplinit diverse functii si
anume: S.M. - lucrator comercial cu atributii de secretar-dactilograf si cu
atributii personal;            C.P. a fost angajata dactilograf la alte unitati; O.M. -
secretar-dactilograf; P.Z. - laboranta; M.I.M. - dactilograf II, C.E. - dactilograf
- operator calcul principal, secretar, casier, functionar; D.E. - dactilograf si
operator masini de multiplicat; L.E.D. - telexist; C.M. - secretar-dactilograf;
O.C. - operator masini calcul - dactilograf si desenator tehnic-dactilograf; I.M.
- secretar-dactilograf, T.F. - pregatitor completator si secretar si N.V. -
economist si sef de birou financiar.
Potrivit art.93 din Legea nr.567/2004, art.1, constituie vechime in specialitate
perioada in care personalul auxiliar al instantelor judecatoresti si parchetelor
de pe langa acestea a indeplinit oricare dintre functiile prevazute la art.3
(grefieri, grefieri-statisticieni, grefieri-documentaristi, grefieri-arhivari, grefieri-
registratori, specialisti IT, agent procedural, aprod si sofer), precum si
perioadele in care a indeplinit, in cadrul instantelor judecatoresti, parchetelor
de pe langa acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale
si fostelor notariate de stat, functia de impiegat, secretar, secretar ajutor,
secretar-dactilograf, dactilograf, executor judecatoresc, conducator de carte
funciara, arhivar, registrator, curier, referent, steno-dactilograf, sef de cabinet,
functionar statistician, grefier-dactilograf, grefier analist-programator,
informatician.
S-a precizat la pct.2 ca se retine ca vechime in specialitate si perioada in care
personalul auxiliar de specialitate a indeplinit functia de executor judecatoresc
pana la intrarea in vigoare a Legii nr.188/2000, iar la art.3 si perioada in care
acestea au exercitat functii de aceeasi natura in cadrul Curtii Constitutionale
sau in cadrul fostelor structuri jurisdictionale ale Curtii de Conturi.
Curtea a retinut astfel, ca vechimea in specialitate este recunoscuta numai
categoriilor de personal auxiliar care au lucrat anterior incadrarii la instantele
judecatoresti, la una din institutiile expres si limitativ prevazute mai sus.
Cum reclamantele nu au lucrat in aceste functii, in mod corect instanta de fond
le-a respins actiunea formulata.
Reclamantele au invocat si principiul nediscriminarii fata de alte categorii
sociale, care ar fi instituit prin disp.art.93 din Legea nr.567/2004, insa, atata
vreme cat acest text de lege prevede in mod clar functiile avute in vedere la
stabilirea vechimii in specialitate si cuprinde o sfera larga de asemenea functii,
nu se poate pretinde ca acestea au fost discriminate fata de alte categorii de
salariati.
In speta, nu se pot aplica prevederile Codului Muncii si altor
acte normative si conventii invocate de reclamante in recurs, atata vreme cat
nu se pune problema unei discriminari intre reclamante si alte categorii de
salariati si cat legea prevede in mod clar functiile pentru care se stabileste
vechimea in specialitate. Prevazand in acest mod functiile respective nu se
creeaza o discriminare intre reclamante si alte categorii sociale, deoarece
acestea au indeplinit alte functii decat cele prevazute de lege a fi avute in
vedere la stabilirea vechimii respective.
Prin stabilirea vechimii in specialitate conform legii nu se poate
pretinde ca s-a aplicat reclamantelor un tratament diferentiat, deoarece ele nu
sunt in situatii nici comparabile si nici similare cu persoanele care lucreaza in
functiile pe care le-au avut anterior incadrarii la instantele judecatoresti, ci
solicita pur si simplu recunoasterea vechimii respective pe alte criterii decat
cele prevazute de lege.
Cum recunoasterea sau nerecunoasterea vechimii intr-o
specialitate este o optiune a legiuitorului si nu se poate pretinde ca aduce
atingere principiului egalitatii in drepturi si nediscriminarii, in mod corect
instanta de fond a apreciat ca Legea nr.567/2004 nu recunoaste acestora
vechimea in specialitate pentru perioadele in care au fost incadrate la diverse
institutii.
Constatandu-se ca sentinta este legala si temeinica, in baza
art.312 alin.1 Cod procedura civila a fost respins ca nefondat recursul declarat
de reclamante.

11. Dispozitiile art.13 si 47 din Legea nr.138/1999 se aplica si personalului civil
din administratia publica, insa nu tot personalului civil din sectorul bugetar

Art. 13 si 47 din Legea nr.138/1999

 Art.13 din Legea nr.138/1999 prevede ca,  militarii angajati pe baza de
contract, cadrele militare in activitate si salariatii civili beneficiaza de o
indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda de functie, solda de grad,
solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de
baza, insa potrivit art.1 din Legea nr.138/1999 dispozitiile prezentei legi se
aplica personalului militar si civil din cadrul Ministerului Apararii Nationale,
Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de
Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de
Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei.
  De asemenea, art.47 din acelasi act normativ prevede ca personalul civil din
ministerele si institutiile centrale prevazute la art.1 beneficiaza de drepturile
salariale reglementate in legislatia aplicabila in sectorul bugetar si de unele
drepturi salariale prevazute in prezenta lege, iar art.49 prevede ca personalul
civil din ministerele si institutiile centrale prevazute la art.47, care desfasoara
activitati in conditii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiaza de
primele, sporurile si indemnizatiile acordate acestora, potrivit prevederilor
aplicabile cadrelor militare in activitate.
Potrivit tuturor acestor dispozitii, indemnizatia de dispozitiv se acorda si
personalului civil care isi desfasoara activitatea in domeniul administratiei
publice, de exemplu serviciul de eliberare si evidenta a pasapoartelor,
permiselor si certificatelor de inmatriculare sau cel de evidenta informatizata a
persoanei, insa prin personal civil, in sensul legii si a normelor metodologice
de aplicare a acesteia, nu se intelege tot personalul bugetar care isi
desfasoara activitatea in administratia publica, ci doar functionarii publici si
personalul contractual civil din Ministerul Administratiei si Internelor, personal
din care nu fac parte si reclamantii, acestia facand parte dintr-un organ al
administratiei publice locale, autoritate publica autonoma fara nici o
subordonare fata de Ministerul Administratiei si Internelor.
Ca atare, aplicarea Ordinului nr.496/2003 la toate categoriile de personal care
functioneaza in administratia publica nu este corecta, si ar conduce la
modificarea Legii nr.138/1999, ceea ce ar fi nelegal.

(Decizia civila nr.1347/R-CM din 07 octombrie 2009)