Decizie emisa in procedura prealabila de Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili Bucuresti. Competenta materiala in prima instanta.

Decizie emisa in procedura prealabila de Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili Bucuresti. Competenta materiala in prima instanta.
      
      
      
      
     In masura in care obligatia fiscala stabilita printr-o decizie de impunere fiscala, emisa de un organ local al autoritatii fiscale, are valoarea de sub un miliard ROL lei, actiunea in contencios administrativ este de competenta materiala a tribunalului.
      
      Curtea de Apel Timisoara, sectia comerciala si de contencios administrativ,
       sentinta nr. 169/PI din 22 mai 2006
      
     Prin actiune precizata reclamanta societate comerciala, a chemat in judecata pe paratele D.G.A.M.C. Bucuresti si D.G.F.P. Arad solicitand sa se anuleze decizia nr. 22/9.03.2006 emisa de parata I si decizia de impunere fiscala nr. 5/30.09.2005 emisa de parata II privind obligatia de a plati suma de 74.938 RON cu titlu de obligatii fiscale.
     Prin intampinare paratele au invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Timisoara in solutionarea actiunii, solicitand declinarea cauzei in favoarea Tribunalului Arad, Sectia de contencios administrativ, in temeiul art. 10 alin.1 din Legea nr. 554/2004, intrucat litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel, iar conform alin. 3 din acelasi articol, reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului.
     Cum prin decizia de impunere fiscala nr. 5/30.09.2005 emisa de parata D.G.F.P. Arad s-a stabilit pe seama reclamantei o obligatie fiscala de 74.938 RON lei, reprezentand dobanzi si penalitati aferente impozitului pe profit, actiunea nu este de competenta Curtii de Apel Timisoara.
     Prin sentinta civila nr. 169 din 22 mai 2006, pronuntata in dosar nr. 2460/CA/2006, definitiva si irevocabila prin nerecurare, Curtea de Apel Timisoara a declinat competenta materiala pentru solutionarea actiunii in favoarea Tribunalului Arad, ca instanta de contencios administrativ, cu aplicarea art. 158, art. 159 C. pr. civ., retinandu-se ca prin decizia de impunere fiscala nr. 5/30.09.2005 parata D.G.F.P. Arad a stabilit pe seama reclamantei obligatia de a plati suma de 74.938 RON lei, reprezentand dobanzi si penalitati aferente accizei pentru alcool suplimentar si aferente impozitului pe profit, accesorii, decurgand din obligatiile fiscale cuprinse in procesul verbal de control fiscal incheiat tot de parata D.G.F.P. Arad sub nr. 3419/26.05.2005.
     Art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede ca litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora de pana la 5 miliarde lei (ROL), se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise de autoritati publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de curtile de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
     Deci, potrivit legii, competenta materiala a instantei de contencios administrativ, in solutionarea litigiilor privind taxe si impozite  cu caracter fiscal, cu accesoriile acestora, este determinata de nivelul la care se afla organul emitent al actului de impunere sau cuantumul impunerii stabilite prin actul administrativ fiscal dedus judecatii, prin care se determina de catre organul fiscal obligatia pe seama contribuabilului, in speta de fata, prin decizia de impunere fiscala nr. 5/30.09.2005, cuantumul impunerii fiind sub un miliard RON lei.
     Raportat la aceste dispozitii legale, care determina competenta materiala a instantei de contencios administrativ fiscal de criteriul impunerii stabilite prin titlurile de creanta fiscala si cum decizia de impunere din litigiu constituie un asemenea titlu, conform art. 107 C. pr. fisc., revine tribunalului ca instanta de contencios administrativ, competenta materiala pentru solutionarea prezentei actiuni.
     Trebuie evidentiat ca, raportat la criteriul valorific folosit de legiuitor in determinarea competentei materiale in domeniul fiscal, prin actul de impunere, este irelevant ca in procedura prealabila instituita prin art. 179 alin. 1 lit. b din Codul de procedura fiscala, decizia in sistemul cailor administrative de atac din aceasta materie este pronuntata de parata D.G.A.M.C. Bucuresti, avand in vedere calitatea de mare contribuabil a reclamantei, pentru ca nu nivelul la care se afla emitentul deciziei in procedura prealabila, in sistemul autoritatilor fiscale din Romania determina competenta materiala a instantei, ci emitentul titlului de creanta fiscala.
     De altfel, prin Anexa nr. 2 pct. 4 la H.G. nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, parata D.G.A.M.C. Bucuresti se afla in subordinea Ministerului Finantelor Publice la acelasi nivel orizontal cu directiile generale ale finantelor publice, administratiile finantelor publice orasenesti, comunale, deci autoritate publica, cu personalitate juridica de nivel judetean, iar atributia sa de a administra marii contribuabili, prevazuta si prin H.G. nr. 343/2005 nu schimba nivelul judetean al acesteia in ierarhia autoritatilor din sistemul Ministerului Finantelor Publice.
     Este de remarcat, tot in sensul solutiei de declinare a competentei si imprejurarea ca debitul fiscal din litigiu constituie un accesoriu al unei impuneri fiscale stabilita prin procesul verbal de control nr. 31419/26.05.2004, tot de catre parata D.G.F.P. Arad, pentru un debit principal in cuantum de 328,738 RON, asa cum rezulta din decizia de impunere fiscala nr. 5/2005 atacata in cauza, deci sub valoarea de 5 miliarde lei (ROL) astfel ca este logico-juridic ca si judecarea prezentului litigiu cade in competenta Tribunalului Arad.
     Privitor la competenta sub aspect teritorial, in cauza au fost incidente dispozitiile art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, astfel ca dosarul s-a trimis instantei de la domiciliul reclamantei.