Anulare hotarare prin care s-a solutionat o cauza canonica in baza unor dispozitii din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale B.O.R. Necompetenta generala a instantelor judecatoresti.

Anulare hotarare prin care s-a solutionat o cauza canonica in baza unor dispozitii din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale B.O.R. Necompetenta generala a instantelor judecatoresti.

Art. 156 alin. 6 din Statutul pentru Organizarea si Functionarea BOR adoptat prin HG nr.53/2008 stabileste ca, in virtutea autonomiei cultelor prevazuta de lege si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.

Sec?ia I civila  - Decizia civila nr. 1429/25  octombrie  2016.

Prin actiunea in conflict  de munca inregistrata la Tribunalul Hunedoara  sub nr. …/97/2015 reclamantul P.I. a solicitat ca in contradictoriu cu parata E.D.H.  sa se dispuna:
         - anularea Hotararii nr…/29.04.2014 emisa de parata;
         - anularea suspendarii din postul de preot la Parohia L.S. sat P., pe perioada definitivarii procesului penal;
         - repunerea in situatia anterioara,  reintegrarea in munca  potrivit art. 80 alin. 2 din Codul muncii.
Prin intampinare parata a invocat exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti in solutionarea cererii deduse judecatii instantei civile raportat la art. 95 pct. 1 si art.129 alin.2 pct.1 Cod proc. civila, art.95 alin.2 pct. 1  Cod proc. civila, art.1 alin.2 Codul muncii, art.29 alin.3 si 5  din Constitutie si art. 1 si 2 din Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor.
Pe fond s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
La data de 17.11.2015 a fost inregistrata la dosar  cererea de interventie voluntara accesorie formulata de intervenientii P.I., M.A., P.T. prin care au solicitat:
- repunerea preotului P.I. in situatia anterioara datei de 29.04.2014;
- anularea Hotararii nr…/2014
- anularea suspendarii pe perioada definitivarii proceselor penal. 
Cererea de interventie a fost admisa in principiu conform  art.64 NCPC prin incheierea din data de 15 decembrie 2015.
Prin sentinta civila nr…/2016 Tribunalul Hunedoara a respins actiunea in conflict individual de munca formulata de catre reclamant cat si cererile de interventie voluntara accesorie formulata de catre intervenienti.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
In considerentele sentintei s-au retinut urmatoarele:
Dispozitiile invocate din  Legea nr.489/2006 (art.23, art.26) au in vedere angajarea sau revocarea personalului, respectiv infiintarea propriilor organe de judecata religioasa pentru probleme de disciplina interna. Or, in speta aceste dispozitii nu sunt aplicabile deoarece prin  hotararea contestata nu s-a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantului (masura care  ar conferi competente organelor de judecata religioasa pentru probleme disciplinare), ci suspendarea   acestuia de la savarsirea lucrarilor sfinte,  ca masura temporara pe perioada finalizarii  cauzelor  penale.
Sub acelasi aspect, este de observat ca si in  Decizia Curtii Constitutionale nr. 460/2008, invocata de parata, se face referire la neaplicarea  normelor juridice emise  de stat cu privire  disciplina muncii in cazul personalului clerical, la accesul la justitie pentru membrii clerului, in cazul contraventiilor, infractiunilor, in cazul savarsirii de acte antisociale stabilite prin norme generale.  Toate normele invocate au in vedere abaterile, sanctiunile si respectiv organele proprii de judecata in materie disciplinara, insa  nu pot fi extinse la alte ipoteze, precum suspendarea contractului.
Cu privire la fondul cauzei :
Prin Hotararea nr…/29.04.2014 E.D.H. – C.E., a luat act de situatia preotului P.I. de la Parohia L.S. si considerand „imposibila continuarea activitatii preotesti a acestuia pana la definitivarea procesului penal si pronuntarea unei hotarari penale definitive in cauza” a dispus oprirea preotului de la „savarsirea lucrarilor sfinte pana la definitivarea procesului penal”, „fiind suspendat din  postul de preot paroh la Parohia L.S.  pe aceasta perioada, fara dreptul de a purta uniforma preoteasca”. 
S-a apreciat ca, desi se face referire la Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale B.O.R. (art.29, 30, art.4, paragraful A lit.d, in realitate nu s-a stabilit si nici macar nu s-a retinut in sarcina reclamantului savarsirea unei  abateri  disciplinare, nu s-a dispus desfacerea contractului/incetarea raporturilor de serviciu  si nici nu a fost aplicata vreo alta  sanctiunea disciplinara (care era o  masura definitiva si nu una cu caracter  temporar, cum este in cazul de fata).  C.E. a avut in vedere arestarea preventiva a preotului, „situatia grava cu privire la un slujitor al  sfantului altar”, imposibilitatea continuarii activitatii. Prin urmare, hotararea atacata trebuie analizata strict din perspectiva suspendarii din functie pana la definitivarea procesului penal si nu ca o sanctiune disciplinara aplicata.  
Nulitatea absoluta a hotararii, invocata de reclamant raportat la lipsa mentiunilor obligatorii nu poate fi retinuta, reclamantul avand in vedere textele legale care reglementeaza continutul unor decizii de concediere, ceea ce nu este cazul, in speta fiind dispusa doar suspendarea temporara din functie, motivat de arestarea preventiva si existenta unor cercetari penale. 
Este indiscutabil ca unele profesii impun norme de conduita deosebite atat in timpul exercitarii sarcinilor specifice postului cat si in societate. Cu atat mai mult, activitatea clericala impune respect,  principii morale  si o conduita exemplara din partea slujitorilor bisericii ortodoxe, iar comportamentul acestora trebuie sa fie un exemplu pentru toti enoriasii. Implicarea reclamantului in cauze penale, arestarea preventiva, aplicarea altor masuri de siguranta, interdictii, etc.,  in mod cert pot influenta in mod negativ modul de indeplinire corespunzatoare a atributiilor parohului, astfel cum au fost stabilite prin fisa postului si pot afecta increderea in aceasta institutie. In aceasta  situatie, s-a apreciat ca  in mod cu totul justificat  E.D.H.  a  apreciat ca pana la stabilirea vinovatiei ori nevinovatiei reclamantului se impune oprirea acestuia de la savarsirea lucrarilor sfinte si a dispus suspendarea din postul de preot paroh.  
Pe de alta parte, s-a retinut ca, chiar in dosarul penal nr…/111/2014, Tribunalul Bihor prin incheierea din 03.06.2015 a dispus schimbarea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar, cu aplicarea art.215 alin.1 Cod proc. civila, respectiv interdictia desfasurarii activitatii in exercitarea careia a savarsit fapta,   ceea ce,  a impus luarea masurii suspendarii reclamantului pana la solutionarea definitiva a dosarului penal. Aceasta cu atat mai mult cu cat printre atributiile enumerate in fisa postului  se regaseste  si administrarea  patrimoniului parohiei, controlul modului de administrare a bunurilor institutiilor culturale, social - filantropice si fundationale bisericesti din parohie, precum si gestiunea parohiei.
In concluzie, apreciind ca masura suspendarii reclamantului pana la rezolvarea definitive a cauzelor penale in care este inculpat este pe deplin justificata, in acord cu normele de conduita statornicite de dispozitiile bisericesti si activitatea cultelor religioase, s-a apreciat ca prezenta contestatie se impune  a fi respinsa ca nefondata.
Pe cale de consecinta s-a respins si cererea de interventie voluntara accesorie, formulata in interesul reclamantului de catre intervenientii P.I., M.A. si P.T.
S-a retinut  ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 1429/2016 Curtea de Apel Alba Iulia a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantii P.I. si intervenientii P.I., M.A. si P.T. impotriva sentintei civile nr…/2016 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosar nr…/97/2015.
Pentru a decide astfel Curtea a retinut urmatoarele:
Obiectul principal al actiunii solutionate prin hotararea apelata il constituie anularea hotararii nr…/29.04.2016 pronuntata de C.E.E.D.H.
Din continutul acesteia rezulta ca prin aceasta hotarare s-a solutionat o cauza canonica in baza unor dispozitii din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale B.O.R. Prin aceasta hotarare s-a dispus oprirea reclamantului de la savarsirea lucrarilor sfinte pana la definitivarea procesului penal in care acesta este parte cat si suspendarea acestuia din postul de preot paroh la Parohia L.S.
Se constata astfel ca actul atacat de reclamant este o hotarare adoptata pe baza normelor si regulamentelor bisericesti.
Conform art.26 din Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, cultele pot avea organe proprii de judecata religioasa pentru problemele de disciplina interna, conform statutelor si reglementarilor proprii. Acelasi text de lege precizeaza ca, pentru problemele de disciplina interna sunt aplicabile in mod  exclusiv prevederile statutare si canonice.
Art.156 alin.6 din Statutul pentru Organizarea si Functionarea BOR adoptat prin HG nr.53/2008 stabileste ca, in virtutea autonomiei cultelor prevazuta de lege si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.
Rezulta astfel ca in cauza, hotararea contestata nu poate fi supusa controlului instantelor civile, competenta cu privire la aceasta revenind exclusiv organelor proprii de disciplina bisericeasca.
Interpretarea in acest mod a normelor legale aratate mai sus nu este de natura a aduce atingere principiilor constitutionale referitoare la liberul acces la justitie si la egalitatea in drepturi.
Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca aceste principii fundamentale nu sunt incalcate. S-a retinut de catre instanta de contencios constitutional faptul ca instantele de judecata nu sunt competente sa exercite functia de infaptuire a justitiei in cadrul cultelor religioase pentru acte de incalcare a disciplinei interne, deoarece raspunderea juridica in materie nu este reglementata prin norme de drept comun ci prin norme juridice proprii acelor culte, apreciindu-se ca este echitabil sa se stabileasca raspunderea disciplinara a personalului clerical de catre organe de judecata ale cultelor deoarece numai acestea pot aprecia daca actele de indisciplina savarsite sunt sau nu compatibile cu rolul spiritual al cultului. S-a mai retinut ca personalul clerical din cadrul unor culte se afla in situatii diferite fata de cetatenii laici, in sensul ca primii se supun normelor juridice si canonice speciale iar ceilalti cetateni se supun normelor juridice cu caracter general de aplicabilitate. Legat de principiul egalitatii, s-a constatat ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat, in mod constant, ca pot fi instituite prin lege tratamente juridice diferite, justificate obiectiv si rational, pentru situatii diferite, in speta tratamentul diferit fiind justificat prin statutul diferit al membrilor clerului (decizia nr. 640/2008 a Curtii Constitutionale).
Prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a mai retinut ca Statul nu exercita functii publice si in domeniul activitatii interne a cultelor religioase si, de aceea, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile si personalului cultelor religioase.
Aceste considerente au fost reiterate de Curtea Constitutionala si in ultima decizie pronuntata cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art.8 alin.1, art.14 alin. 2, art. 23 alin.1 si 2 si art.26 alin.1 si 2 din Legea  nr.489/2006 si a dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, respectiv prin decizia nr…/2016 respingandu-se ca neintemeiata exceptia de constitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Legea nr.489/2006 si ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. 2 C. muncii. In aceasta ultima decizie, Curtea Constitutionala s-a raportat inclusiv la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Printr-o alta decizie (448/2011), Curtea Constitutionala a statuat ca principiile autonomiei si unitatii cultului nu ar mai fi respectate daca instantele de drept comun ar exercita controlul asupra hotararilor luate de instantele disciplinare si de judecata bisericeasca in probleme doctrinare, morale, canonice si disciplinare.
Avand in vedere toate aceste considerente, dispozitiile art. 479 alin. 1 teza a II-a Cod procedura  civila si dispozitiile art. 129 alin.2 pct.1 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca procesul de fata nu este   de  competenta  instantelor  judecatoresti astfel  ca  exceptia  de  necompetenta  generala  a instantelor judecatoresti in solutionarea cauzei de fata este intemeiata justificand respingerea ca inadmisibila a cererii de chemare in judecata formulata de reclamant.