Eliberare diploma de licenta Cerere de chemare in garantie

    4.Eliberare diploma de licenta
    Cerere de chemare in garantie
      
      
      
      
      La data de 29.11.2011 reclamantii B.A., C.A,  D.G., N.M. si P.C. au chemat in judecata pe paratii Universitatea "S.H." si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,  solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta:
      - sa fie obligata parata Universitatea "S.H." la emiterea diplomelor de licenta ale reclamantilor in conformitate si in baza adeverintelor eliberate, care fac dovada promovarii examenului de licenta;.
      - sa fie obligata parata MECTS, la emiterea diplomelor de licenta reclamantilor sau a oricarui act administrativ similar de recunoastere in conformitate si in baza adeverintelor eliberate de catre Universitatea "S.H.", care fac dovada promovarii examenului de licenta.
      In motivarea actiunii, reclamantii au invederat faptul ca sunt absolventi ai Universitatea "S.H.", cu totii incepand studiile in anul 2006 - data la care, dupa reglementarile in vigoare, studiile urmate erau acreditate si recunoscute ca atare de parata M.E.C.T.S. -, si au absolvit in anul 2009. Arata ca nu au primit niciodata diplomele de licenta astfel cum ar fi trebuit, ci Universitatea "S.H." a inteles sa le elibereze adeverintele din care sa rezulte promovarea studiilor si a examenului de licenta.
      Parata Universitatea "S.H.", in temeiul dispozitiilor art. 115 Cod proc.civ. si art.60 si urmatoarele Cod proc.civ.  a formulat  intampinare si cerere de chemare in garantie.
      De asemenea, a fost invocata exceptia "Lipsei competentei materiale a instantei. "
      Astfel, competenta materiala in fond este reglementata de lege prin art. 10 alin.(l)1 din Lg. 554/2004 .intrucat paratul MECTS, este autoritatea publica centrala, care are obligatia conferita de lege de a da avizul favorabil in vederea tipizarii actelor administrative, ce fac obiectul prezentei cauze, iar competenta de a judeca in fond apartine curtilor de apel.
      Pe fond, solicita sa se constate ca si-a indeplinit obligatiile legale fata de reclamanti, in sensul ca, dupa finalizarea completa a studiilor si sustinerea examenului de licenta, la cererea acestora, le-au eliberat Adeverintele de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor emisa de catre subscrisa sub nr. 1405/ 21.05.2009 si cu prevederile art. 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
      Potrivit Art. 7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tiparite si difuzate, in conditiile legii, de catre unitatea de specialitate desemnata de MECT, unitate care poarta intreaga raspundere pentru aprobarea comenzilor de la institutii si pentru asigurarea securitatii tiparirii si pastrarii formularelor pana la ridicarea acestora de catre institutiile beneficiare. "
      A informat si Romdidac SA-Compania de material didactic desemnata de MECT, aducandu-le la cunostinta ca solicita tiparirea unor formulare tipizate, insa Romdidac SA prin mai multe adrese, le-a comunicat, ca nu poate sa tipareasca si sa livreze decat cu aprobarea scrisa a MECTS-Directia Generala Juridica si Control.
      Invedereaza instantei faptul ca parata MECTS este cea care in calitatea sa de autoritate publica, gestioneaza materialele si tipizatele cu regim special necesare subscrisei pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de catre reclamanti.
      Au facut demersurile legale catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in sensul ca am comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolventilor anului 2009, in vederea aprobarii acestora si spre a emite mai departe comanda de tiparire la SC ROMDIDAC S.A.
      Astfel, prin adresele nr. 769/25.08.2009, inregistrata la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 40967/02.09.2009; 960/08.10.2009, inregistrata la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 45302/09.10.2009 si 986/26.10.2009 inregistrata la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 47865/27.10.2009, a solicitat sa le fie data aprobarea pentru a putea tiparii formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, dar nu au primit un raspuns oficial din partea autoritatii administrative.
      Prin cerere de chemare in garantie a MECTS, solicita ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligat: sa aprobe tiparirea formularelor tipizate constand in Diploma de licenta si suplimentul la diploma pentru reclamanti sub sanctiunea prevazuta de art. 24 alin. 2 din Legea 554/2004, in cuantum de 50 lei/zi de intarziere, incepand cu a 10 zi de la ramanerea irevocabila a hotararii; cu cheltuieli de judecata.
      Paratul chemat in garantie Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a formulat intampinare, in cuprinsul careia a invocat exceptia lipsei competentei materiale a Tribunalului Dolj, pentru urmatoarele motive:
      Legea contenciosului administrativ defineste actul administrativ ca fiind " actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice; "
      Pe de alta parte MECTS este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, organizeaza si conduce sistemul national de educatie, invatamant, cercetare, tineret si sport, exercitand si atributiile stabilite prin legi si prin alte acte normative din sfera sa de activitate in exercitarea atributiilor ce ii revin, ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului emite ordine si instructiuni, in conditiile legii.
      Avand in vedere natura juridica de drept administrativ a obiectului dedus judecatii, precum si atributiile MECTS ca organ al administratiei publice centrale solicita admiterea exceptiei astfel cum a fost formulata si declinarea cauzei catre Curtea de Apel Craiova, in conformitate cu prev. art. 3 pct. l din Codul de Procedura Civila.
      Referitor la cererea de chemare in garantie formulata de parata Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti impotriva Ministerului Educatie, Cercetarii, Tineretului si Sportului solicita respingerea acesteia ca neintemeiata din urmatoarele motive:
      Conform prevederilor art. 60 Cod proc. civila " partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire."
      In genere, partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri, daca exista un raport juridic. De asemenea in doctrina de specialitate se arta faptul ca institutia chemarii in garantie se intemeiaza pe existenta unei obligatii de garantie sau despagubire si revine, in principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, daca o atare transmisiune s-a facut cu titlu oneros.
      Or,  faptul ca intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Universitatea " Spiru Haret " Bucuresti, institutie de invatamant superior cu personalitate juridica nu exista un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.
      Aatributiile si competentele M.E.C.T.S. sunt reglementate in H.G. nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu modificarile ulterioare.
      Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - "Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de invatamant superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii. ".
      Parata Universitatea "Spiru Haret" cere instantei de judecata de fapt sa oblige MECTS la avizarea formulare tipizate, constand in diplome de licenta, ignorand astfel in mod vadit cadrul legislativ in vigoare, din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.
      In urma analizarii documentatiilor transmise de catre Universitatea "Spiru Haret", prin adresele 37450/21.06.2010, 37629, 12356F/25.10.2010, 49716/29.11.2010, 32048, 36711, 40456/13.10.2010, a transmis catre ROMDIDAC SA avizul pentru achizitionarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolventilor Spiru Haret. Prin urmare fost avizata pentru promotia 2009 o cantitate de 26.575 de tipizate prin avizele nr. 37450/21.06.2010, 12356/f/25.10.2010 si 49716/29.11.2010, iar pentru suplimentarea necesara promotiei 2008 a fost eliberat avizul cu nr. 37629,12356/172010.
      Mai mult potrivit prevederilor art. 7 din ORDIN nr. 2284/ 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant superior formularele actelor de studii sunt tiparite si difuzate, in conditiile legii, de catre unitatea de specialitate desemnata de MECT, unitate care poarta intreaga raspundere pentru aprobarea comenzilor de la institutii si pentru asigurarea securitatii tiparirii si pastrarii formularelor pana la ridicarea acestora de catre institutiile beneficiare.
      Din prevederile legale prezentate rezulta fara echivoc ca responsabilitatea gestionarii, completarii si eliberarii actelor de studii revine in exclusivitate institutie de invatamant superior.
      De asemenea, actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolventi care au promovat examenele de licenta si care au urmat o specializare la o forma de invatamant acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu conform legislatiei in vigoare la momentul inscrierii in anul I de facultate.
      Aceste acreditari/autorizari provizorii sunt aprobate prin hotarari de guvern care se actualizeaza anual.
      Raportat la solicitarea Universitatii ,, Spiru Haret " Bucuresti de: " obligarea la plata unor penalitati prev. de art. 24 al. 2 din Legea 554/2004, (...) solicita respingerea acesteia ca neintemeiata.
      Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 2202/2008 stabileste ca din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 24 alin. 1 si 2, art. 25 alin. 1, art. 26, cererea de chemare in judecata formulata in temeiul art. 25 cu referire la art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004, se solutioneaza in contradictoriu cu subiectul de drept prevazut expres de textele de lege citate, si anume conducatorul autoritatii publice obligate sa execute hotararea definitiva si irevocabila pronuntata de instanta de contencios administrativ.
      Astfel fiind, se retine ca reclamantul are dreptul la despagubiri numai subsecvent stabilirii de catre instanta de executare a imprejurarii ca nu a fost respectat termenul prevazut de art. 24 din Legea nr. 554/2004 in care hotararea definitiva si irevocabila trebuia sa fi fost executata si sanctionarii conducatorului autoritatii publice careia ii revine obligatia executarii.
      Este evident faptul ca, in temeiul art. 25 cu referire la art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004, reclamantul poate formula actiunea numai in contradictoriu cu conducatorul autoritatii publice, iar instanta de executare se pronunta in primul rand cu privire la respectarea termenului de executare a hotararii judecatoresti si numai subsecvent asupra cererii de despagubiri.
      Din redactarea art. 24 alin. (2) cat si din redactarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, rezulta ca este prioritara stabilirea raspunderii si sanctionarea conducatorului autoritatii publice si numai subsecvent acordarea despagubirilor pentru intarzierea in executarea hotararilor judecatoresti vizate de textele de lege.
      Inalta Curte apreciaza ca, in situatia in care legiuitorul ar fi intentionat sa reglementeze independent sau in alta ordine de preferinta modalitatile de sanctionare a incalcarii obligatiei ce revine autoritatilor publice in executarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instantele de contencios administrativ, ar fi prevazut in textele de lege citate o alta ordine de prezentare a sanctiunilor pentru nerespectarea termenelor impuse de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ori ar fi prevazut sanctiunea aplicabila conducatorului stabilit separat de despagubirile la care are dreptul persoana vatamata.
      Pe de alta parte, aceste eventuale penalitati de intarziere nu se pot acorda decat din momentul ramanerii irevocabile a hotararii instantei de fond, deoarece in contenciosul administrativ recursul este suspensiv de executare.
      Analizand cauza supusa judecatii, cu prioritate asupra exceptiilor invocate, instanta retine ca reclamantii sunt absolventi ai Universitatea "S.H.", cu totii incepand studiile in anul 2006, forma de invatamant ID, data la care, dupa reglementarile in vigoare, studiile urmate erau acreditate si recunoscute ca atare de parata M.E.C.T.S.
      Reclamantii au absolvit in anul 2009, parata eliberand adeverintele care atesta promovarea studiilor si a examenului de licenta.
      Cu toate acestea, diplomele de licenta nu au fost eliberate, desi reclamantii au facut demersuri in acest sens, adresand cerere paratei USH.
      Impotriva refuzului paratei, au formulat prezenta actiune.
      Fata de obiectul actiunii si calitatea partilor, exceptia necompetentei materiale urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.
      Astfel, potrivit art. 1 din legea contenciosului administrativ, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului si repararea pagubei.
      In speta, obiectul actiunii vizeaza obligarea unei institutii de invatamant superior la eliberarea unei diplome de licenta.
      Parata este autoritate publica, in sensul dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. b din legea 554/2004.
      Prin legea 443/2002, a fost infiintata Universitatea "S.H.", ca institutie de invatamant superior, persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului national de invatamant.
      De asemenea, potrivit art. 1 din HG 81/2010, MECTS este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, si are rolul de sinteza si coordonare in aplicarea strategiei si Programului de guvernare in domeniul educatiei, invatamantului, cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice, tineretului si sportului.
      Faptul ca institutiile de invatamant superior, de stat sau particulare, au autonomie universitara, in conditiile stabilite prin legea 84/1995 (in vigoare la momentul finalizarii cursurilor de catre reclamanti) nu le plaseaza in varful ierarhiei organizatorice a sistemului national de invatamant. Aceasta reglementare prevede ca la nivel national, autonomia universitara se manifesta prin relatia directa a rectorului cu Ministerul Educatiei care. Printre altele, avea competenta de a confirma prin ordin actul de alegerea rectorului.
      Aceste prerogative legale revin unui organ central al administratiei publice, astfel ca unitatea de invatamant parata se situeaza la un nivel inferior Ministerului Educatiei.
      Mai trebuie subliniat faptul ca, potrivit art. 116 din Constitutie, ministerele sunt in subordinea Guvernului, iar in sfera organelor de specialitate nu pot fi cuprinse decat autoritatile administrative autonome, care se afla doar sub controlul general al Parlamentului.
      Universitatea "S.H." nu poate fi o autoritate administrativa autonoma, intrucat actele administrative pe care le poate emite sunt consecinta unei delegari de competente, iar nu a investirii sale cu dreptul de a lucra in regim de putere publica, la nivelul intregului sistem national de invatamant.
      Universitatea "S.H." din Bucuresti este o autoritate publica descentralizata din punct de vedere teritorial, insa nu indeplineste cerintele impuse de lege pentru a fi calificata drept organ al autoritatii publice centrale; ca atare, nu poate fi incadrata decat in categoria autoritatilor publice locale.
      In acest sens, s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie, in nenumarate cauze in care a fost investita cu pronuntarea unui regulator de competenta.
      Fata de cele concluzionate, aplicand dispozitiile art. 10 din legea 554/2004, potrivit cu care litigiile privind actele administrative emise de autoritati publice locale se solutioneaza in fond de catre tribunal, urmeaza ca exceptia necompetentei materiale sa fie respinsa ca nefondata.
      In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MECTS, in actiunea formulata de reclamanti, se retine ca raportul juridic dedus judecatii s-a nascut urmare a incheierii contractelor de studii intre reclamanti, pe de o parte, si parata USH, pe de alta parte.
      In temeiul acestor contracte si a legislatiei in vigoare la data respectiva, obligatia eliberarii diplomei de licenta apartine paratei USH, in calitate de parte in contractele incheiate de reclamanti, si care s-a obligat sa asigure pregatirea profesionala si evaluarea acestora, sa organizeze, la finalizarea studiilor, examen de licenta si sa emite deplome care sa ateste promovarea studiilor si a examenului de licenta.
      Calitatea procesuala pasiva presupune identitate intre persoana chemata in judecata, in calitate de parat, si cea care este subiect pasiv, in raportul juridic dedus judecatii.
      Din cele expuse mai sus, reiese ca in raportul juridic dedus judecatii, subiect pasiv al obligatiei de eliberare a diplomelor de licenta este parata USH; cum reclamantii au solicitat prin actiunea introductiva sa fie obligata parata MECTS la emiterea diplomelor de licenta sau a oricarui act administrativ similar de recunoastere, si pentru ca nu au facut dovada faptului ca raportul juridic dedus judecatii stabileste o astfel de obligatie in sarcina MECTS, instanta apreciaza ca nu s-a facut dovada legitimarii procesuale pasive a acestui parat, motiv pentru care va respinge in consecinta actiunea formulata in contradictoriu cu acesta.
      Este adevarat ca paratul METS are ca atributie aprobarea eliberarii tipizatelor, si ca aceasta atributie reprezinta o conditie necesara a eliberarii de catre USH  a diplomelor de licenta, insa acest fapt nu atribuie paratului METCS prerogativa de a elibera diplomele de licenta, asa cum solicita reclamantii.
      Pe fondul cauzei, se constata ca reclamantii, inscrisi la Universitatea "S.H." in 2006, au finalizat studiile prin sustinerea si promovarea examenului de licenta in 2009, fiindu-le emise adeverinte ce atesta acest fapt.
      Ca atare, Universitatea are obligatia ca, ulterior eliberarii adeverintelor de studii, sa elibereze si diplomele de licenta.
      Aceasta intrucat actele prin care se recunoaste reclamantilor calitatea de licentiat, nefiind revocate sau anulate, se bucura de prezumtia de legalitate si veridicitate de care beneficiaza orice act administrativ.
      Este adevarat ca prevederile art. 2 din Legea  288/2004 privind organizarea studiilor universitare impun ca "Organizarea fiecarui ciclu de studii este de competenta institutiilor de invatamant superior, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii."
      Iar actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolventi care au promovat examenele de licenta si care au  urmat o specializare la o forma de invatamant acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu conform legislatiei in vigoare Ia momentul inscrierii in anul I de facultate.
      Aceste acreditari/autorizari provizorii sunt aprobate prin hotarari de guvern care se actualizeaza anual.
      Nu pot fi recunoscute acte de studii eliberate in mod nelegal persoanelor care au urmat studii cu nerespectarea prevederilor legale.
      Insa, calitatea de unitate de invatamant superior acreditata sau neacreditata a Universitatii S.H., ce vizeaza in mod exclusiv eventuala culpa a acestei universitati, nu poate prejudicia reclamantii care, in baza teoriei "aparentei dreptului", s-au increzut cu buna credinta in situatia prezentata de parata si care, in aceste conditii, nu pot fi victimele lipsei de acreditare.
     Se constata ca, intr-adevar, exista o anumita procedura privind acreditarea/autorizarea provizorie a specializarilor institutiilor de invatamant (potrivit art. 17 alin. 1 lit. b din OUG nr. 75/2005, ARACIS are atributii in domeniul acreditarii: ... evalueaza in temeiul standardelor si al metodologiei aprobate prin hotarari ale Guvernului, la cerere sau din proprie initiativa, si propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de invatamant superior si a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza actele normative pentru infiintarea de structuri de invatamant superior).
     Insa procedura in cauza nu vizeaza raporturile juridice ale Universitatii cu reclamantii, ci pe acelea cu autoritatile administratiei competente in materie.
     Altfel spus, eventualele abateri ale Universitatii parate in derularea procesului de invatamant la specializarile/programele de studii organizate in formele de invatamant neacreditate sau neautorizate nu pot fi imputate reclamantilor aflati in eroare comuna cu privire la legalitatea formei de invatamant absolvite, iar acestora nu li se poate crea sau mentine un statut juridic incert.
     Din probele administrate rezulta derularea raporturilor reclamantilor, in calitate de studenti, cu Universitatea S.H., inclusiv faptul ca acestia si-au indeplinit obligatiile contractuale asumate, respectiv plata taxelor de studii, sustinerea si promovarea tuturor examenelor inclusiv a celui de licenta. La randul sau, Universitatea a procedat la eliberarea actelor de studii completate (cu exceptia diplomelor de licenta). Altfel spus, Universitatea "S.H." a creat, fata de studentii inmatriculati (actuali absolventi) aparenta de legalitate a formelor de invatamant (aparenta rezultata din incheierea contractelor de scolarizare, incasarea taxelor, organizarea si desfasurarea de examene, inclusiv de licenta etc).
     Mai mult, chiar si in prezent Universitatea indica absolventilor faptul ca, referitor la baza legala a organizarii si desfasurarii formelor de invatamant la distanta si cu frecventa redusa, aceasta este reprezentata de art. 60 al. 1 din Legea invatamantului nr. 84/1995 care prevede ca activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri la zi". De asemenea, tot Universitatea indica faptul ca art. 3 alin. 3 din Legea nr. 88/1993, cat si art. 29 al. 3 din Legea nr. 87/2006 stabilesc ca evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare program din ciclul de licenta care conduce la o calificare universitara distincta (specializare), nefacand nicio referire expresa sau tacita la formele de invatamant (in acest sens, adeverinta de licenta emisa reclamantilor).
     Altfel spus, Universitatea parata creeaza reclamantilor, aparenta de legalitate a organizarii si desfasurarii acestor forme de invatamant. Toate imprejurarile de fapt indicate mai sus sunt suficiente a conchide ca reclamantii se puteau increde in aparenta de legalitate a formelor de invatamant.
     Pe langa aceste argumente, Curtea retine mai ales faptul ca adeverintele eliberate reclamantilor sunt valabile, intrucat nicio autoritate administrativa sau instanta judecatoreasca nu s-a pronuntat in sensul revocarii/constatarii nulitatii sau anularii actului.
     Or, de vreme ce adeverinta nu a fost revocata sau, dupa caz, anulata, aceasta produce in continuare efecte juridice, ceea ce presupune ca beneficiarilor lor trebuie sa li se recunoasca toate drepturile conferite de lege pe baza acestora.
      A interpreta in sens contrar inseamna a prejudicia grav interesele absolventilor, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MECTS si, implicit, nici de alte autoritati ale statului, absolventii riscand sa fie exclusi din cariera, din viata sociala, in conditiile in care au fost admisi la studii de catre Universitatea S.H., au achitat taxele de scolarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum si examenul de licenta.
      Pentru aceste considerente, in baza art. 1 si 18 din Legea nr. 554/2004, instanta va admite cererea  principala formulata de reclamanti, in contradictoriu cu parata Universitatea "S.H.", si va obliga parata sa elibereze reclamantilor diplomele de licenta.
      In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie, formulata in contradictoriu cu paratul MECTS, se retine ca prin adresele 37450/21.06.2010, 37629/2010, 12356F/2010, 49716/1010, Universitatea a solicitat MECTS aprobarea pentru a putea tipari formularele tipizate la Romdidac.
      Desi paratul chemat in garantie se apara afirmand ca ar fi avizat tiparirea formularelor tipizate, nu face aceasta dovada si, mai mult, sustine, prin intampinare, ca actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolventi care au urmat o specializare la o forma de invatamant acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu.
      Astfel cum s-a retinut in cele ce preced, nici o autoritate administrativa sau instanta de judecata nu s-au pronuntat in sensul revocarii sau constatarii nulitatii absolute precum si a anularii adeverintei de licenta, motiv pentru care ea isi produce efecte juridice.
      Adeverinta de licenta, se bucura de prezumtia de legalitate, iar in acest context se recunoaste reclamantilor calitatea de licentiati in specializarile urmate.
      Chiar Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului recunoaste prin intampinare ca a avizat achizitionarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolventilor din promotiile 2008, 2009 si 2010, ceea ce inseamna ca a recunoscut specializarea reclamantilor.
      Cum obligatia paratei USH, asupra careia instanta a statuat in considerentele expuse anterior, este corelativa obligatiei paratului METCS de a aproba formularele tipizate, urmeaza ca cererea de chemare in garantie sa fie admisa si obligata parata chemata in garantie la executarea obligatiei.