civil-pretentii-daune morale

Dosar nr. 2442/93/2014
R O M A N I A
TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 3754/2014
Sedinta publica de la 22 Decembrie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE B.P.V.
Grefier S.O. Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesionistii privind pe reclamant R.Z.si pe parat S.C E.R.A. R.S.A., avand ca obiect pretentii daune morale.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 09.12.2014 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta cand tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate paratei sa depuna concluzii scrise a amanat pronuntarea  la 16.12.2014 si apoi astazi 22.12.2014 cand a hotarat urmatoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea inregistrata la rolul acestui tribunal la data de 28.07.2014 sub nr_./93/2014 reclamanta R.Z.a chemat in judecata pe parata SC E. R.A. R. SA  solicitand obligarea acesteia la plata  sumei de 220.000 euro echivalentul in lei la data efectuarii platii cu titlu de daune morale  catre reclamanta urmare producerii accidentului rutier din data de 29.07.2013.
In motivarea cererii a aratat ca in fapt, in data de 29.07.2013, numitul B. T. a condus autoturismul cu numar de inmatriculare _, iar desi avea obligatia legala de a se asigura la momentul efectuarii unei depasiri, conducatorul auto nu a respectat prevederile legale, intrand astfel in coliziune cu un alt autoturism. In urma impactului, numita R.Z. a suferit o serie de vatamari corporale, iar de pe urma socului traumatic i s-a declansat o boala cumplita, schizofrenia.
In data de 28.03.2014, S.C. C.E.D. S.R.L. , in calitate de mandatar al reclamantei R. Z., notifica SC  E.R.A.R.S.A. despre prejudiciul suferit de catre aceasta, ca urmare a producerii accidentului rutier din data de 29.07.2013, solicitand plata despagubirilor in cuantum de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
In conformitate cu dispozitiile art. 1349 alin 1 Cod civil- "orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile sau in actiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar alineatul 2 al aceluiasi articol prevede faptul ca, cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral". Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa".
Din enuntul relevat anterior rezulta ca pentru angajarea obligatiei faptuitorului de despagubire a victimei prin repunerea ei in situatia anterioara este necesara indeplinirea cumulativa a patru conditii: (i) existenta unui prejudiciu; (ii) comiterea unei fapte ilicite;(iii) stabilirea unei legaturi de cauzalitate dintre acesta si consecintele daunatoare produse si (iv) vinovatia faptuitorului. Astfel, de esenta raspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin incalcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, acestea fiind niste conditii obiective in absenta carora nu se poate stabili obligatia de reparare in sarcina persoanei responsabile. Vinovatia, definita ca fiind latura subiectiva a raspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabila faptuitorului, in vederea sanctionarii sale, prin angajarea obligatiei de despagubire a victimei.
Prin urmare, prin raportare la cele mentionate anterior, a apreciat ca in prezenta cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 1349 Cod civil.
In ceea ce priveste persoana obligata la repararea prejudiciului suferit de catre reclamant, dispozitiile cu caracter special ale Legii nr. 136/1995 - legea asigurarilor si reasigurarilor din Romania, actualizata stipuleaza: art. 41 - " In asigurarea de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in baza legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuielile facu te de asigurat in procesul civil." art. 42 - "Drepturile persoanelor pagubite se vor exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei". art. 44 - ,,Asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit in masura in care acesta nu a fost despagubit de asigurat, despagubire ce nu poate fi urmarita de creditorii asiguratului." art. 49 - ,,In cazul producerii unui prejudiciu prin accidente de vehicule, asiguratorul de raspundere civila va fi cel care va acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati". art. 50 - "Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarie rea ori distrugerea de bunuri. In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, cat si pentru persoanele aflate in acel vehicul, cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv."
Mai mult decat atat, dispozitiile cu caracter special prevazute in Anexa la Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011- NORME privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, modificat prevad:
art. 1.-In conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile In Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorii care practica asigurarea obligatorie de raspundere civila a vehiculelor pe teritoriul Romaniei acorda despagubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asiguratii raspund delictual fata de terte persoane. Contractul de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acopera raspunderea civila delictuala a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terte parti prin intermediul vehiculului".
art. 26. - ,,(1) Asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite In urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate In cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba".
Asa cum bine se poate observa, dupa producerea accidentului si dupa indeplinirea obligatiilor prevazute de normele legale in vigoare, partii vatamate ii revine dreptul la reparatie, respectiv dreptul de a pretinde asiguratorului sa plateasca suma de bani reprezentand despagubiri aferente accidentului auto, sub sanctiunea constrangerii de catre stat, iar Asiguratorului ii revine obligatia corelativa de a repara prejudiciu" prin plata creantei.
Asadar, din momentul producerii prejudiciului ca urmare a savarsirii unei faptei ilicite de catre proprietarul/utilizatorul vehiculului asigurat cu polita RCA, in patrimoniul persoanei vatamate (terta parte) se naste un drept de creanta impotriva Asiguratorului acestuia(proprietarului/utilizatorului vehiculului).
Astfel, partea vatamata devine creditorul Asiguratorului RCA.
Obligatia de plata a asiguratorului RCA fata de victima accidentului rutier izvoraste, in primul rand, din contractul de asigurare ReA si singura conditie pentru nasterea acestei obligatii, daca asiguratul RCA a platit prima de asigurare, este producerea evenimentului asigurat. Indeplinirea obligatiilor legale de catre Asiguratorul RCA nu este conditionata de pronuntarea unei hotarari judecatoresti in cauza respectiva, ci de producerea evenimentului rutier ce sta la baza perfectarii contractului de asigurare.
In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, prin decizia nr.l din 28 martie 2005 si Decizia nr. 29 din 16 noiembrie 2009, a statuat: In cazul producerii unui accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a Incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art. 1357 Noul Cod Civil (art. 998 din Vechiul Codul civil), a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995."
Raspunderea asiguratorului fata de persoana prejudiciata este o raspundere contractuala, asumata prin contractul de asigurare. Este, deci, o raspundere directa, decurgand din achiesarea asiguratorului la riscurile conduitei asiguratului.
Prin despagubirea prejudiciului suferit de tert, victima a accidentului de circulatie, asiguratorul nu face o plata pentru faptuitor si nici alaturi de acesta, ci isi indeplineste obligatia proprie, asumata prin contractul de asigurare, el suportand In mod efectiv si definitiv Intregul prejudiciu cauzat din culpa asiguratului sau.
Asigurarea de raspundere civila auto este un contract de adeziune, prin care asiguratorul se obliga ca, In schimbul primelor de asigurare ce le incaseaza, sa acorde despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii ar trebui sa raspunda fata de terte persoane pagubite prin accidente produse de vehicule, asupra bunurilor, integritatii corporale sau vietii unor terte persoane.
Natura juridica a obligatiei pe care si-o asuma societatea de asigurare prin incheierea contractului de asigurare cu asiguratul este total diferita de raspunderea pentru fapta altuia, precum si de raspunderea comitentilor, pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor.
In materia raspunderii juridice civile a asiguratorului, ca urmare a asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, impune sa se observe ca drepturile si obligatiile fiecarei parti implicate intr-un astfel de contract sunt stabilite prin lege.
Prin urmare, asiguratorul de raspundere civila, in conformitate cu continutul de ansamblu a legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania si a Ordinului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor ( ... 22/2012; 3/2013) pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule,isi indeplineste obligatia proprie de plata a despagubirii asumata prin contractul de asigurare de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de vehicule si trebuie sa suporte in mod direct, efectiv si definitiv intregul prejudiciu cauzat din culpa asiguratului sau.
In cazul de fata, persoana vatamata, R. Z. a suferit politraumatisme, fracturi, contuzie toracica, contuzie pulmonara, contuzie de bazin si comotie cerebrala, in urma careia i s-a declansat o boala psihica crunta, si anume schizofrenia.
Schizofrenia este o psihoza caracterizata prin deteriorarea proceselor de gandire si de raspunsuri emotionale inadecvate. Tulburarea se manifesta prin halucinatii auditive (auzirea unor voci), deliruri paranoide sau bizare (chiar si de natura persecutorie), prin vorbire si gandire dezorganizate si este insotita de disfunctie sociala sau ocupationala semnificativa. Aceasta poate oscila de la pierderea sirului gandirii pana la formularea de fraze vag conectate la inteles si la coerenta, cunoscuta si ca schizofazie. De asemenea, retragerea sociala, indiferenta fata de imbracaminte si igiena, pierderea motivatiei si a judecatii sunt simptome frecvente in cazul schizofreniei. Persoanele cu schizofrenie prezinta frecvent afectiuni comorbide, incluzand depresie majora si tulburare de anxietate; prevalenta de-a lungul vietii a abuzului de substante (alcool, droguri etc.) este de aproape 50%. Speranta de viata a persoanelor cu schizofrenie este cu 12-15 ani mai mica decat a celor care nu au aceasta tulburare, acesta fiind rezultatul problemelor de sanatate fizica si al frecventei crescute a sinuciderilor (in jur de 5%).
Tratamentul de prima linie al schizofreniei este medicatia antipsihotica, care poate reduce simptomele pozitive In decurs de 7 - 14 zile. Totusi, antipsihoticele nu reusesc sa amelioreze simptomele negative si disfunctiile cognitive.
Schizofrenia aduce cu sine mari costuri umane si economice. Rezultatul acesteia este o speranta de viata cu 12-15 ani mai redusa, In principal datorita corelarii ei cu obezitatea, modul de viata sedentar si cu fumatul, rata crescuta a sinuciderii jucand un rol secundar. Aceste diferente in ceea ce priveste speranta de viata au crescut intre anii ‘70 si ‘90, iar intre anii ‘90 si prima decada a secolului al XXI-lea nu s-au schimbat substantial In cazul unui sistem de sanatate cu acces gratuit (Finlanda).
Schizofrenia este o cauza majora de handicap, psihoza activa fiind pe locul al treilea, dupa cvadriplegie si dementa, fiind o cauza mai importanta decat paraplegia si orbirea. Aproximativ trei sferturi dintre bolnavii de schizofrenie au un handicap continuu cu recaderi. Unii bolnavi se recupereaza complet, iar altii functioneaza bine in societate. La cei care au un prim episod de psihoza un rezultat bun pe termen lung apare In 42% din cazuri, unul intermediar In 35% din cazuri, iar unul slab In 27% din cazuri. Aceste rezultate par mai bune In tarile In curs de dezvoltare decat In tarile dezvoltate. Aceste concluzii au fost Insa puse la Indoiala.
O rata a sinuciderii peste medie este corelata cu schizofrenia. Ea a fost raportata ca fiind de 10%, dar o analiza mai recenta a studiilor si statisticilor a revizuit aceasta estimare la 4,9%, cel mai adesea in perioada urmatoare debutului bolii sau primei internari. Procentul bolnavilor care Incearca sa se sin ucida cel putin o data este de cateva ori mai mare (Intre 20 si 40%). Exista o varietate de factori de risc, incluzand sexul masculin, depresia si un coeficient de inteligenta inalt.
Fumatul s-a dovedit puternic corelat cu schizofrenia in studii efectuate in diverse parti ale lumii. Folosirea de tigarete este foarte mare la cei diagnosticati cu schizofrenie, estimandu-se ca 80% - 90% dintre acestia sunt fumatori in mod regulat, in comparatie cu 20% din restul populatiei. Bolnavii fumatori tind sa fumeze foarte mult, in plus fumeaza tigarete cu continut ridicat de nicotina.
De asemenea trebuie retinut faptul ca persoana vatamata R.Z. nu va putea fi niciodata incadrata in munca avand nevoie in permanenta de sprijin financiar familial si bineinteles moral pentru a putea duce o viata relativ normala, mai exact pentru a nu i se agrava aceasta stare a sanatatii.
In privinta prejudiciului moral suferit de catre reclamanta, legea civila nu stabileste criterii de determinare a cuantumului acestuia.
Scopul acordarii daunelor morale consta in realizarea, in primul rand, a unei satisfactii morale pentru suferinte de acelasi ordin, iar nu a unei satisfactii patrimoniale.
Repararea daunelor morale este si trebuie sa fie inteleasa intr-un sens mai larg, nu atat ca o compensare materiala, care fizic nici nu este posibila, ci ca un complex de masuri nepatrimoniale si patrimoniale, al caror scop este acela ca, in functie de particularitatile fiecarui caz In parte, sa ofere victimei o anumita satisfactie sau usurare, pentru suferintele Indurate.
Potrivit art. 49 pct. 2 lit. d) din Ordinul 14/2011 de punere in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule este prevazut ca, stabilirea despagubiriior reprezentand daune morale In cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, victime ale unui accident rutier, trebuie sa fie: "In conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania."
Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare! Cu toate acestea, cuantificarea valorica, materiala trebuie admisa printre masurile de repara re a prejudiciilor morale, In virtutea acelorasi ratiuni, pentru care sunt admise si asa-zisele mijloace adecvate de natura nepatrimoniala, adica pentru faptul ca, desi nu compenseaza nimic, In sensul propriu al termenului, aceasta poate oferi persoanei lezate o anumita compensatie pentru raul suferit, o anumita satisfactie sau usurare a suferintelor suportate, care poate fi nu atat un efect al cuantumului sumei acordate ¬desi nici acest aspect nu este de neglijat - cat al simplului fapt ca despagubirea i-a fost recunoscuta si acordata.
Aprecierea cuantumului daunelor morale se realizeaza in echitate, pastrand principiul proportionalitatii si justului echilibru Intre natura valorilor lezate si sumele acordate.
Problema stabilirii despagubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economica a unor drepturi si valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinta psihica incercata de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere si evaluare complexa a aspectelor In care vatamarile produse se exteriorizeaza si pot fi astfel supuse puterii de apreciere a asiguratorului RCA, a instantelor de judecata.
Prin urmare, chiar daca valorile morale nu pot fi evaluate in bani, atingerile aduse acestora Imbraca forme concrete de manifestare, iar instanta are astfel posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor si sa stabileasca daca si In ce cuantum, o suma de bani este potrivita pentru a repara prejudiciul moral produs.
Instanta de judecata trebuie sa tina cont la stabilirea despagubirilor morale de suferintele fizice si Psihice indurate de catre partea vatamata de asemenea si de consecintele deosebit de rave roduse in viata acesteia, putandu-se deplasa numai cu ajutorul carjelor. Partea vatamata a fost nevoita sa traiasca inca din momentul externarii cu un sentiment de umilinta entru ca nu se poate intretine sin ura avand nevoie de sprijin financiar si moral din partea rudelor si apropriatilor toate acestea indreptatind reclamanta la lata unor daune morale retium dolores care sa ii ofere o satisfactie echitabila.
Totodata, desi legiuitorul nu a conturat criterii legale pentru determinarea prejudiciului moral, doctrina si jurisprudenta au consacrat totusi anumite repere pentru cuantificarea despagubiri lor acordate cu acest titlu, cum este echitatea si proportionalitatea.
 Practica judiciara :Prin sentinta penala nr_. din 25 aprilie 2007, Judecatoria Barlad l-a condamnat pe inculpatul CI. Ia pedeapsa Inchisorii pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 178 alin.2 Cod penal si a obligat asiguratorul de raspundere civila, In subsidiar pe inculpat, sa plateasca partilor civile suma de 138.000 lei despagubiri, din care 18.000 lei daune materiale si 120.000 lei daune morale.
Prin decizia penala nr_./A din 18 octambrie 2007, s-a desfiintat, In parte, aceasta sentinta si, In rejudecare, a fost obligat asiguratorul sa plateasca partilor civile cate 50.000 lei daune morale, iar inculpatul a fost obligat sa plateasca acelorasi parti cate 9.000 lei daune materiale. constatindu-se ca s- a achitat deja suma de 2000 lei.
S-a retinut ca, pentru prejudiciile suferite de persoana vatamata prin producerea unui accident de circulatie, se angajeaza raspunderea asiguratorului - ca efect al asigurarii obligatorii de raspundere civila auto - dar In limitele de despagubire valabile la data producerii accidentului, limite ce se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Raspunderea inculpatului poate fi antrenata doar pentru partea din despagubiri ce depaseste limita de despagubire.
A mentionat ca parata nu a emis nici o oferta pana in prezent privind acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit in urma producerii accidentului din data de 29.07.2013.
A mai invederat instantei faptul ca, in conformitate cu art. 29 alin. 1, lit. i din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbre, aceasta cauza dedusa judecatii este scutita de la plata taxelor judiciare de timbre:Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbre actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, ordinare si extraordinare, referitoare la: i) cauzele penale, inclusiv despagubirile civile pentru prejudiciile materiale si morale decurgand din acestea;"
In drept, a invocat dispozitiile art. 194 Cod proc. civ. , art. 430 Cod proc. civ., art. 431 Cod proc. civ., art. 1349, art. 1357 si urm., art. 1381, art. 1385 si urm. din Codul Civil, Legea 136/1995, dispozitiile Ordinului CSA nr. 3/2013.
La data de 28.08.2014 parata a formulat intampinare prin care a aratat ca pretentiile reclamantei sunt exagerate fata de urmatoarele considerente: Chiar reclamanta arata ca la data de 28.03.2014 a solicitat prin preprezentant legal subscrisei suma de 30.000 lei cu titlu de despagubiri. Deci,suma de bani pe care aceasta a considerat ca o poate solicita si care i-ar compensa suferintele pricinuite de accident a fost la data anterioara promovarii acestei actiuni -rnult mai mica !!!
De asemenea,solicita  a se constata faptul ca reclamanta nu s-a constituit parte civila in dosarul penal-constituit ca urmare a producerii nefericitului incident-dosar penal _.59IPI2013-Parchetul de pe langa Judecaotria Miercurea Ciuc.dosar finalizat prin ordonanta din 31.03.2014 a Prim procurorului Parchetului de pe lang-a Judecatoria Miercurea Ciuc. Din biletul de externare eliberat de catre Spitalul de Psihiatrie Tulghes-jud Harghita la data de 21.01.2014 rezulta faptul ca pacienta avea antecedente psihiatrice cunoscute" si ca tratamentul ambulator a fost "partial respectat ": Urmeaza fara indoiala a se stabili pe parcursul judecarii prezentei pricini legatura de cauzalitate dintre producerea neferictului eveniment rutier si starea de sanatate a reclamantei .
Pe de alta parte, conform dispozitiilor art. 49 din Ordinul CSA 14/2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, in vigoare la data evenimentului rutier, 13.09.2013 : La stabilirea despagubirilor se vor avea in vedere d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentale, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale; probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;

 
 
Avand in vedere faptul ca recIamanta a depus la dosar o serie de inscrisuri care nu atesta si nu dovedesc prejudiciul solicitat,urmeaza ca instanta de judecata sa aiba in vedere doar documentele justificative ce intrunesc conditiile cerute de lege pentru a avea forta probanta in prezenta cauza.
In ceea ce priveste daunele morale in aplicarea art. 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, conform caruia: Prin norme adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiara conform legii se stabilesc: aplicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila auto, limitele teritoriale de acoperire, nivelul despagubirilor, conditiile de plata, durata asigurarii, facilitatile si penalizarile aplicabile asiguratilor, criteriile si conditiile pentru acordarea sau retragerea autorizatiei, persoanele care au obligatia sa incheie contracte de asigurare, modalitatea de gestionare a cazurilor de refuz al asiguratorului de a incheia asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, daca este cazul, precum si alte informatii referitoare la acest tip de asigurare.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis Ordinul nr. 14/2011, in vigoare la data evenimentului  prezentei cauze, respectiv 29.07.2013.
Conform dispozitiilor art. 49 din Ordinul CSA nr. 14/2011: La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane se au In vedere urmatoarele: in caz de vatamare corporala: daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.
In dreptul anglo-saxon, precum si in dreptul international, jurisprudenta se constituie in izvor de drept, sens In care, pentru spete similare se pronunta hotarari similare.
Deoarece legislatia din Romania NU contine norme pentru determinarea cuantumului daunelor morale, criteriul de determinare al acestora in reprezinta jurisprudenta..
Conform dreptului romanesc, jurisprudenta nu constituie izvor de drept.
Totusi, reglementarea cuprinsa la art. 49 alin. 1, pct. 1 lit. f) tinde sa acorde statul de izvor de drept jurisprudentei, in privinta daunelor morale
Ori, potrivit Ghidului pentru solutionarea daunelor morale, elaborat de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, in caz de vatamare corporala, in motivarile hotararilor judecatoresti sunt retinute, in general, cu privire la Ieziunile victimei, doar concluziile raportului de expertiza medico-legaIa, prin care sunt indicate numarul de zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii si, dupa caz, existenta unei infirmitati, pierderea unui organ sau a unei functii.
In spete similare, instantele de judecata au acordat cu titlu de daune morale sume cu mult mai mici. Insasi Curtea de Apel Bucuresti a acordat despagubiri morale mai scazute in cauze asemanatoare.
Astfel.in practica judecatoreasca, s-a retinut faptul ca "aceste despagubiri nu se pot transforma intr-un mijloc de imbogatire fara justa cauza, intrucat in acest caz s-ar denatura rostul acestor daune si din morale ar deveni "lmorale‘‘, ceea ce nu este permis si nici nu este benefic pentru sanatatea sufleteasca a persoanelor prejudiciate.
Tendinta unora dintre instantele de judecata de a fi generoase si de a empatiza ClI rudele victimei decedate a condus la o "vanatoare" a  despagubirilor. Or, un eventual drept la dezdaunare trebuie analizat cu o mare responsabilitate, in caz contrar, pierzandu-se din echitatea si proportionalitatea pe care solutiile judecatoresti ar trebui sa le reflecte.
 Pentru societatea de asigurari, nu trebuie sa reprezinte adevarate pedepse civile fiindca, In final, rolul sau este doar de a asigura o compensare celui prejudiciat.
Atunci cand este analizat caracterul echitabil al unei despagubiri, trebuie avut in. vedere nivelul de trai si salariul mediu pe economie din Romania, precum si faptul ca speta de fata nu este un caz singular In care se acorda despagubiri, asiguratorul trebuind sa acopere despagubiri decurgand dintr-un numar din pacate tot mai mare de accidente, Or, daca tendinta instantelor judecatoresti ar fi de crestere a valorii despagubirilor, accidentele rutiere cu victime fiind din ce in ce mai numeroase, asiguratorul nu ar mai putea prezenta un grad sigur de solvabilitate.
Acestea sunt criterii obiective si relevante, de care ar fi trebuit sa se tina seama la evaluarea prejudiciului moral.
La identificarea criteriilor de evaluare, trebuia sa se evite stabilirea unui "curs de schimb lacrimi/ lei", viata persoanelor fiind elemente inestimabile care nu pot avea valoare de inlocuire, rolul instantelor de judecata fiind de a stabili compensatii banesti ancorate In jurisprudenta si realitatea economica generala din Romania.
Mai mult, paragraful 20 din preambulul Directiva nr.2009/103/CE3 prevede ca: "Victimelor accidentelor de circulatie cauzate de autovehicule ar trebui sa li se garanteze un tratament comparabil, indiferent de locul in care are lot accidentul pe teritoriul comunitatii
Fiindca Romania este stat membru al Uniunii Europeni‘:::, iar legislatia privind asigurarile reprezinta o transpunere in dreptul intern a mai multor directive, apreciem ca, Ia evaluarea pe calc judecatoreasca a prejudiciului moral, trebuie avut in vedere inclusiv cuantumul daunelor morale acordate In alte state membre (reliefat in Anexa nr.I a Ghidului privind solutionarea daunelor morale)
Intrucat vointa legiuitorului Uniunii Europene a fost comuna tuturor statelor membre, ar fi trebuit ca intinderea daunelor morale sa fie determinata astfel Incat sa se realizeze o armonizare a daunelor morale acordate cu acelea determinate si alte state membre. Cetatenii altor state membre nu primesc sume atat de ridicate de bani, desi, valoarea lezata este aceeasi.
Ca urmare,sumele solicitate in prezenta cauza cu titlul de daune morale -200.000 euro adica cea 890.000 lei adica aproape 387 de salarii de salarii medii brute pe economie  in conditiile in care pe anul 2014 a fost de 2298 lei deci salariul brut pe 32 de ani i se par exagerate si solicita ca instanta sa le cenzureze ca atare.
Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
In fapt, in diminea?a zilei de 29 iulie 2013 pe raza com. S. din Jud. Harghita, Drumul European 578, a avut loc un accident de circula?ie soldat cu victime.
Din cercetarile efectuate s-a stabilit ca la 29.07.2013, in jurul orelor 06.00, numi?ii B.T. ?i C.Z. au plecat din com. R., jud. H., cu autoturismul marca Opel, cu nr. de inmatriculare _, condus de catre B.T., catre comuna M., la locul de munca. Pe drum in autoturism s-au mai urcat ?i numi?ii Deak M.A.?i R.Z., colegi de munca care au ocupat locurile de pe bancheta din spate.
In timp ce conducea autoturismul pe DE 578 pe raza com S., Jud. Harghita, conducatorul auto B.T., intr-o curba, s-a angajat in depa?irea unui autovehicul ?i s-a lovit frontal cu autoutilitara marca M., cu nr. de inmatriculare _ condusa de numitul L.E., in care se afla ?i numita L.I.
In urma accidentului a rezultat decesul conducatorului auto B.T. ?i a numitului D. M.At., precum ?i ranirea numi?ilor C.Z., L.I.?i R. Z.
Cauza a facut obiectul dosarului penal nr. ../P/2013 al Parchetului de pe langa judecatoria Miercurea Ciuc in care s-a stabilit ca vinovat de producerea accidentului este conducatorul auto B.T.care a decedat in urma accidentului, dispunandu-se clasarea cauzei atat pentru infrac?iunea de ucidere din culpa intrucat a intervenit decesul suspectului, cat ?i pentru infrac?iunea de vatamare corporala din culpa in condi?iile in care persoanele vatamate, printre care ?i reclamanta, nu au depus plangere prealabila.
Instan?a re?ine ca autoturismul marca Opel cu nr. de inmatriculare _ era sigurat la data accidentului la societatea parata S.C. E.R.A. reasigurare S.A. cu poli?a de asigurare de raspundere civila auto RCA nr. _..
Din foaia de examinare  din 29.07.2013 a Spitalului Jude?ean de Urgen?a Miercurea Ciuc (fila 122)  reiese ca reclamanta R.Z. a prezentat politraumatism prin accident rutier, fractura cominutiva diafiza radius stang, TCCAI cu como?ie cerebrala, TCFAD cu placa contuza a arcadei sprancenoase dreapta, contuzie toracica, contuzie de bazin.
Din biletul de ie?ire din spital scrisoare medicala din 07.08.2013 al Spitalului Jude?ean de Urgen?a Miercurea Ciuc (filele 25-26) reiese ca reclamanta Rimba Zita a fost internata la 29.07.2013 ?i externata la 07.08.2013 cu diagnostic la externare politraumatism prin accident rutier, fractura cominutiva dislocata diafiza radius stang, TCCAI cu como?ie cerebrala, TCFAD cu placa contuza a arcadei sprancenoase stangi ?i plagi excoriate frontale, contuzie toracica cu contuzie pulmonara, contuzie de bazin, ?oc traumatic, schizofrenie, bronchopneumonie stanga, fracturi costale vechi consolidate la nivelul hemitoracelui stang, cu recomandarile de men?inere atela gipsata, tratament cu biseptol 7 zile, evitarea fumatului cel pu?in 6 saptamani ?i control la ambulatoriul de specialitate ortopedica la 04.09.2013. Din acela?i inscris reiese ca la 30.07.2013 reclamanta a fost supusa unei interven?ii chirurgicale constand in reducerea deschisa a fracturii de diafiza radius stang ?i osteosinteza cu miniplaca DCP ?i ?uruburi in anestezie generala.
Din biletul de externare scrisoare medicala din 21.01.2014 al Spitalului de Psihiatrie Tulghe?, Sec?ia Psihiatrie Cronici 2, jud. Harghita (fila 12), reiese ca reclamanta R.Z. s-a reinternat la 30.11.2013 in aceasta unitate spitaliceasca pentru un tablou psihopatologic cu diagnosticul principal schizofrenie paranoida, avand antecedente psihiatrice cunoscute, cu tratament ambulator par?ial nerespectat.
Instan?a re?ine ca in spe?a reclamanta nu s-a prezentat in vederea efectuarii unei expertize de specialitate medico-legale necesara pentru stabilirea numarului total de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare, iar in ?edin?a din 18.11.2014 a renun?at la acest mijloc de proba ?i la proba testimoniala.
Instan?a mai re?ine ca la 28.03.2014 reclamanta a solicitat paratei prin SC C. E. de D. SRL o notificare de plata, evaluand despagubirile la suma de 30000 lei.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestui tribunal reclamata a solicitat obligarea paratei SC E.R.A. - R.SA la plata sumei de 220000 euro in echivalent in lei la data pla?ii cu titlu de daune morale, motivat de faptul ca in urma accidentului din 29.07.2013 a suferit politraumatisme, fracturi, contuzie toracica, contuzie pulmonara, contuzie de bazin ?i como?ie cerebrala, in urma careia i s-a declan?at schizofrenia. A mai aratat reclamanta ca nu va putea fi niciodata incadrata in munca, ca se poate deplasa numai cu ajutorul carjelor, ca nu se poate intre?ine sigura, avand nevoie de sprijin financiar ?i moral din partea rudelor ?i apropia?ilor pentru a nu i se agrava starea sanata?ii, ?i ca a fost nevoita sa traiasca inca din momentul externarii un sentiment de umilin?a pentru ca nu se poate intre?ine singura.
In drept obligatia de reparare a prejudiciilor suferite revine societatii de asigurare emitenta a politei RCA (asigurare obligatorie). Calitatea procesuala pasiva a asiguratorului este statuata de prevederile art. 54 din Legea 136/1995: "In cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule.: se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila ... ".
Potrivit art. 49 teza intai din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule.
Conform disp. art. 26 alin. 1 lit. din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule - Asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. Fara a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri in forma baneasca pentru:   a) vatamari corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial.
Potrivit art 49 al aceluiasi Ordin CSA - La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au in vedere urmatoarele:  1. in caz de vatamare corporala: f) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.
Referitor la prejudiciul moral, instanta apreciaza ca in prezenta cauza acesta se concretizeaza in suferin?a fizica ?i durerile resim?ite de reclamanta urmare atat a consecin?elor accidentului rutier in care a fost implicata, respectiv politraumatism prin accident rutier, fractura cominutiva dislocata diafiza radius stang, TCCAI cu como?ie cerebrala, TCFAD cu placa contuza a arcadei sprancenoase stangi, contuzie toracica cu contuzie pulmonara, contuzie de bazin, ?oc traumatic ?i bronchopneumonie stanga, cat ?i a interven?iei chirurgicale efectuata in vederea refacerii starii de sanatate fizice constand in reducerea deschisa a fracturii de diafiza radius stang ?i osteosinteza cu miniplaca DCP ?i ?uruburi in, situa?ii care au condus ulterior la restrangerea posibilita?ilor de mi?care ?i de via?a sociala ale reclamantei in sensul art. 1391 alin. 1 C. civ.
Instan?a constata totodata ca prin actele medicale depuse la dosar, reclamanta nu a facut dovada existen?a unei legaturi de cauzalitate intre apari?ia schizofreniei si accidentul de circulatie in care a fost implicata, din biletul de externare/scrisoare medicala aflat la fila 12 reiesind ca la data internarii la Sec?ia Psihiatrie Cronici 2 din cadrul Spitalului de Psihiatrie Tulghe?, jud. Harghita avea antecedente psihiatrice cunoscute, cu tratament ambulator par?ial nerespectat.
De asemenea instan?a constata ca reclamanta nu a facut dovada veniturilor ori locului de munca anterioare producerii incidentului, iar la 28.03.2014 a evaluat despagubirile la suma de 30000 lei.
Avand in vederea cele aratate, instanta va admite in parte cererea de chemare in judecata si va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 30000 de lei cu titlu de daune morale, urmand a compensa astfel suferinta cauzata prin accident cu suma de bani acordata.
Cu privire la cheltuieli de judecata instan?a ia act ca acestea au fost solicitate pe cale separata. PENTRU ACESTE MOTIVE,
              IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Admite in parte cererea formulata de reclamanta R.Z.  cu domiciliul ales in Bucuresti, str. _ nr_..si obliga parata  SC E.R. A.R. SA  cu sediul in .., sos. _ nr_.., cladirea _, etaj _ judet Ilfov la plata daunelor morale in cuantum de 30000 lei.
Ia act ca nu s-au solicitat de reclamanta cheltuieli de judecata in prezenta cauza.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se depune la Tribunalul Ilfov fiind in competenta de solutionare a Curtii de Apel Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 22.12.2014.

PRESEDINTE,
B.P.V. GREFIER,
S.O.
Red.jud.PVB
Concept O.S/