anulare proces-verbal

R O M A N I A

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinta Nr. 175/2012
Sedinta publica de la 15 Februarie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE
Judecator
Judecator
Grefier

     
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de catre recurenta - intimata I.T.M.GORJ  impotriva sentintei nr_ din data de _ pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr_., in contradictoriu cu intimata S.C. B.S.SRL R.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile, recurenta - intimata fiind reprezentata de consilier juridic Banica Alina, intimata fiind reprezentata de avocat Tufoi Raluca, conform imputernicirii avocatiale pe care a depus-o la dosarul cauzei.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, tribunalul, din oficiu, verificandu-si competenta, in temeiul art.1591 alin.4 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 stabileste ca este competent material, general si teritorial sa judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, tribunalul a constatat terminata cercetarea judecatoreasca si a acordat partilor cuvantul pe fondul recursului.
Consilier juridic B A., avand cuvantul, a solicitat admiterea recursului si modificarea sentintei recurate in sensul respingerii plangerii contraventionale si mentinerii ca temeinic si legal a procesului-verbal de constatare a contraventiei.
Avocat T. R., avand cuvantul, pentru intimata, a solicitat respingerea recursului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei recurate, cu cheltuieli de judecata, intrucat instanta de fond a dat relevanta probatoriilor administrate, depunand si concluzii scrise.

TRIBUNALUL
Asupra recursului de fata:
Prin sentinta nr_ din data de .. pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr_. a fost admisa plangerea contraventionala formulata de petenta S.C. B.S.SRL R, in contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj, dispusa anularea procesului verbal de contraventie seria _ intocmit de catre intimata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin procesul verbal de  contraventie contestat de petenta, respectiv _ s-a dispus sanctionarea contravenientei S.C. B.S.SRL R cu 10000 lei amenda contraventionala pentru savarsirea faptei prevazuta de art.260 al.1 lit.e din L.53/2003, constand in aceea ca in data de mai sus, cu ocazia controlului inopinat  efectuat la punctul de lucru  al petentei din orasul R., respectiv brutarie-covrigarie, a fost depistat la lucru domnul F.B. fara a avea semnat  contract individual  de munca, fiind incalcate astfel de catre angajator prevederile art.16 al.1 din Legea nr.53/2003. Procesul verbal de contraventie a fost contestat in termen legal de catre petenta sustinand ca sanctiunea este nelegala si netemeinica. In dovedirea plangerii , la solicitarea petentei a fost incuviintata proba testimoniala.
Verificand potrivit dispozitiilor art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea si temeinicia procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, instanta de fond a retinut, sub aspectul legalitatii, ca acesta cuprinde toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute, fiind astfel legal intocmit. Nu a putu fi retinuta sustinerea petentei, privind incalcarea de catre intimata la incheierea procesului verbal de contraventie a prevederilor art.19 alin.1 din OG nr.2/2001, intrucat analizand continutul actului sanctionator, instanta de fond a constatat ca acesta a fost intocmit in prezenta reprezentantului contravenientei ce a semnat si aplicat stampila, "cu obiectiuni la instanta", imprejurare in care nu exista obligativitatea incheierii procesului verbal in prezenta  unui martor asistent.
In ceea ce priveste faptul ca agentul constatator nu a adus la cunostinta persoanei gasite la lucru a dreptului de a formula obiectiuni, in virtutea dispozitiilor art.16 alin.7 din OG nr.2/2001 si a prevederilor art.6 par.3 din CEDO, instanta de fond a avut in vedere ca aceste drepturi privesc persoana in sarcina careia se retine vinovatia savarsirii unei fapte de natura contraventionala, in speta angajatorul si nu persoana pe baza declaratiei careia se constata savarsirea pretinsei contraventii ( posibilul angajat ). Referitor la temeinicia procesului verbal de contraventie este de mentionat ca acesta se bucura de prezumtia relativa de adevar pana la proba contrarie.
Astfel, intimata a depus la dosar fisa de identificare ce cuprinde declaratia data in fata inspectorului de munca la data de 27.05.2011 de numitul F. B., insa din depozitia acestuia ascultat in instanta in calitate de martor prin intermediul unui traducator autorizat, a rezultat ca la data la care s-a efectuat controlul, se afla la punctul de lucru al petentei, in fata calculatorului, navigand pe internet. Era dimineata intre orele 5-6 cand inauntru au intrat circa 10 persoane, si una dintre acestea l-a luat si l-a pus sa scrie o declaratie, pe care apoi i-a cerut sa o semneze. A mentionat ca declaratia a fost scrisa litera cu litera dupa cuvintele scrise in prealabil pe o coala de unul dintre jandarmi.
Declaratia acestuia s-a coroborat cu declaratia martorei F. I. A., potrivit careia acesta nu a desfasurat nici un fel de activitate in folosul societatii petente, ci motivul pentru care se afla la punctul respectiv a fost acela de a o insoti in jurul orelor 3 dimineata la brutarie unde singura s-a ocupat de producerea produselor de panificatie. A precizat ca acesta nu purta echipament de lucru specific unui brutar, ca se afla in fata calculatorului din incinta localului si ca organele de control l-au determinat pe F. B. sa completeze o declaratie, scriindu-i cuvintele pe hartie ambalaj. A subliniat ca acesta are probleme de sanatate, ca  nu cunoaste limba romana si ca s-au facut presiuni pentru a scrie fisa de identificare si ca se afla in vizita pentru prima oara in Romania.
In raport de cele aratate, instanta de fond nu a putut da relevanta probatorie declaratiei luata de inspectorii de munca in momentul efectuarii controlului la punctul de lucru al petentei. S-a precizat si faptul ca regimul probelor in procesul civil este reglementat de codul de procedura civila si intre mijloacele de proba nu sunt prevazute declaratiile de martor date in fata altor institutii sau autoritati, in afara declaratiilor date in fata instantei. Pe de alta parte, chiar daca martorii audiati nemijlocit la termenul de judecata din data de 18.11.2011 sunt fratele, si respectiv, sotia administratorului societatii petente, relatarile acestora nu au fost lipsite de credibilitate, ci au format convingerea instantei asupra starii de fapt contrare celei mentionate in procesul verbal de contraventie. Prin urmare instanta de fond a retinut ca fapta nu exista in materialitatea sa si raportat la cele aratate, priveste ca intemeiata plangerea cauzei de fata pe care a admis-o, dispunand  anularea procesului verbal de contraventie pentru netemeinicia acestuia.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata ITM Gorj criticand-o ca netemeinica si nelegala.
In motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei nr_., in sensul respingerii plangerii contraventionale si al mentinerii procesului-verbal de contraventie _ ca fiind temeinic si legal, precum si a cuantumului amenzii aplicate. A considerat ca situatia de fapt este cea retinuta de catre agentul constatator in procesul-verbal de contraventie, instanta de fond neluand in considerare faptul ca domnul F. B., in calitate de administrator al societatii petitionare, semnand fara obiectiuni procesul-verbal de control, a recunoscut starea de fapt  consemnata de agentul constatator. Controlul s-a facut impreuna cu organele din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie care au identificat persoana gasita. La momentul completarii declaratiei de fata era salariata F. I., sotia administratorului. Nu are nici o relevanta faptul ca la data luarii declaratiei, administratorul se afla sau nu in tara, intrucat la momentul controlului de documente si al incheierii procesului verbal de contraventie, acesta era de fata. In timpul controlului conversatia cu agentul constatator s-a purtat in limba romana, neexistand nici un fel de dubiu ca acesta nu ar fi inteles ce se discuta. Este fals faptul ca s-a afirmat ca administratorul nu cunoaste limba romana, sotia acestuia fiind cetatean roman, avand si carte de rezidenta pentru Romania. La rubrica "alte mentiuni" administratorul semneaza si completeaza in romana (scris corect)- "la instanta"
Este adevarat, conditiile prevazute pentru angajarea de muncitori straini in Romania nu sunt extrem de flexibile. Totusi, pe fondul dezvoltarii pietei muncii si a cresterii constante a cerintelor angajatilor romani, angajarea de personal strain pare a pentru unii intreprinzatori romani cea mai buna solutie pentru acoperirea necesarului de forta de munca la costuri mici. De cele mai multe ori, insa acestia inteleg sa foloseasca forta de munca fara formelor legale, ocolind legea. A invederat ca nu se poate impartasi punctul de vedere al instantei de fond, intrucat testarea unei activitati in folosul unei societati nu se poate face decat in baza unui contract de munca.
Sub acest aspect, a considerat ca se impune mentinerea amenzii aplicate in cuantumul stabilit de catre agentul constatator, deoarece legiuitorul sanctioneaza concret fapta de care se face vinovata petenta prin art. 16 alin. 1 din Lg.53/2003. A considerat ca fenomenul de "munca la negru" a luat o amploare destul de mare in judet, iar instantele de judecata ar trebui sa descurajeze aceste practici si nu sa acorde atata clementa. Tocmai datorita acestui aspect, pentru majoritatea angajatorilor nu reprezinta o modalitate de corijare, ci o incurajare a acestor practici.
Critica este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria GJ nr.008101 din 31 mai 2011 incheiat de inspectorii de munca cu ocazia controlului efectuat in data de 27 mai 2011, ora 5,40 la punctul de lucru al SC B. S. SRL din localitatea _, respectiv o brutarie, s-a constatat ca domnul F.B. cetatean sarb desfasura activitate in beneficiul intimatei petente din data de 20 mai 2011, fara a avea intocmit contract individual de munca, aspecte ce nu au fost constatate personal de catre inspectorul de munca, mentionandu-se de catre acesta faptul ca, aspectele descrise rezulta din fisa de identificare data pe propria raspundere de catre cetateanul sarb, fara a se mentiona de catre agentul constatator ca acesta cunoaste limba romana sau agentul constatator cunoaste limba sarba ori s-a apelat la un interpret autorizat.
De altfel, nici din fisa de identificare prezentata in copie xerox la dosarul de fond nu rezulta aceste aspecte procedurale, astfel incat cetateanului sarb sa-i fie respectat dreptul la o informare corecta  in raporturile juridice cu autoritatile si institutiile publice romane, cu atat mai mult cu cat aceasta fisa de identificare nu poate reprezenta un mijloc de proba sau un inceput de dovada raportat la  proba testimoniala ce a fost administrata la instanta de fond.
Din declaratia martorei F. I. A. rezulta ca sotul acesteia este administratorul societatii, fiind plecat in Serbia cu o seara inaintea controlului inopinat, aflandu-se in vizita fratele sotului sau, F. B., de aproximativ 3-4 zile. Intrucat era singura si raportat la specificul activitatii societatii privind producerea si desfacerea produselor de panificatie, l-a rugat pe cumnatul sau sa o insoteasca la sediul societatii pentru ca era ora 3,00 dimineata. Acesta nu a desfasurat activitate in beneficiul societatii, ci se afla la calculator in momentul in care au intrat in incinta localului un numar de circa 9-10 persoane. Controlul s-a efectuat in jurul orele 5,30, iar cumnatul sau nu era imbracat in halat si nu desfasura activitate de brutar, iar cei care  au efectuat controlul au patruns in toate incaperile locatiei, dupa care l-au determinat pe domnul F. B. sa completeze o declaratie in limba romana prin copierea cuvintelor scrise de agentul constatator pe o hartie de ambalaj, au facut presiuni asupra acestuia desi, declara martora, le-a comunicat in prealabil ca are probleme de sanatate si nu cunoaste limba romana.
De asemenea, la instanta de fond a fost audiat si cetateanul sarb cu ajutorul interpretului traducator M. B., autorizat pentru limba sarbocroata conform autorizatiei nr. 8623 din 17 martie 2003 emisa de Ministerul Justitiei, declaratie de martor din care rezulta ca in dimineata respectiva in jurul orelor 5,00-6,00 se afla in fata calculatorului navigand pe internet, moment in care au intrat 5 sau 6 jandarmi impreuna cu alte 5 persoane in costume, iar unul dintre jandarmi l-a prins de brat si i-a zis sa scrie ce spune el, astfel ca a completat fisa de identificare prin copiere, litera cu litera dupa cuvintele scrise pe o coala de unul dintre jandarmi, fara sa stie ce scrie deoarece nu cunoaste limba romana. Se mentioneaza in continuare faptul ca a durat circa doua ore pana ce a scris acea declaratie, intrucat era foarte speriat, era bolnav si a suferit recent o operatie la cap la  _
Din motivele cererii de recurs rezulta ca recurenta intimata se afla in eroare atunci cand afirma ca administratorul societatii era prezent la momentul controlului si ca nu ar exista niciun fel de dubiu ca acesta nu ar fi inteles conversatia cu agentul constatator care s-a purtat in limba romana, fiind falsa afirmatia ca administratorul nu cunoaste limba romana, deoarece sotia acestuia este cetatean roman si are carte de rezidenta pentru Romania.
In primul rand, la momentul controlului, administratorul societatii nu era de fata, facandu-se confuzie intre cei doi frati care se numesc F. B., fratele administratorului societatii, si respectiv F.. B., acesta din urma avand calitatea de administrator al societatii si care a semnat procesul verbal la momentul intocmirii acestuia. Faptul ca administratorul societatii cunoaste sau nu limba romana, acest aspect neavand relevanta in cauza de fata, iar cartea de rezidenta nu atesta faptul cunoasterii limbii romane, ci atesta calitatea de rezident al cetateanului sarb, in calitatea sa de membru al familiei pe teritoriul Romaniei.
Aceste aspecte rezulta cu certitudine din cele doua carti de identitate aflate la filele 21, si respectiv 32 din dosarul de fond, si este relevant faptul ca atat administratorul societatii cat si persoana considerata de catre agentul constatator ca fiind o persoana ce presta activitate in  beneficiul societatii intimate, sunt cetateni sarbi existand prezumtia simpla ca acestia nu cunosc limba romana, astfel ca agentul constatator sau unul din membrii echipajului de control (avand in vedere numarul mare de circa 9-10 persoane) sa fi pus in vedere atat administratorului societatii, cat si fratelui acestuia ca au dreptul la un traducator autorizat in cazul in care nu cunosc limba romana, in caz contrar incalcandu-se dreptul constitutional prevazut de art.31 din Constitutie, si anume dreptul la informatie, care in alin.2 al art.31 se coreleaza cu obligatia autoritatilor publice potrivit competentelor ce le revin sa asigure informarea corecta asupra problemelor de interes personal.
Recurenta petenta nu a respectat aceste dispozitii constitutionale, atat la momentul constatarii faptei, cat si la momentul intocmirii procesului de constatare a contraventiei, astfel ca actul contestat nu a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art.34 din OG nr.2/2001, iar situatia de fapt mentionata de catre inspectorul de munca a fost infirmata prin probatoriul administrat la instanta de fond, ca atare in mod corect s-a dispus anularea procesului verbal, intrucat descrierea faptei contraventionale nu corespunde cu situatia reala, cu atat mai mult chiar agentul constatator a recunoscut si mentionat cetatenia persoanei surprinse la locul de munca, cat si cetatenia administratorului societatii, fara insa sa se mentioneze daca s-a respectat dreptul constitutional la o informatie corecta asupra evenimentelor mentionate anterior.
De altfel, conform dispozitiilor art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul verbal de contraventie se bucura de forta probanta asemanatoare unui act de constatare incheiat de un functionar public, aceasta deoarece, de cele mai multe ori constatarile personale ale agentului constatator cu privire la care petentul nu formuleaza obiectiuni raportat la lipsa de obiectivitate, reprezinta o prezumtie simpla in sensul ca situatia de fapt si imprejurarile retinute corespund adevarului, conform dispozitiilor art.1203 c.civ., astfel ca acesta reprezinta un mijloc de proba.
In situatia sanctionarii unor contraventii constand in omisiuni se naste prezumtia rezonabila ca a existat o incalcare a prevederilor legale amintite, iar sarcina probei contrara acestei prezumtii apartine contravenientei de a prezenta dovada ca persoana surprinsa a desfasura activitate are incheiat in forma scrisa contract individual de munca, insa pana la aceasta prezumtie agentul constatator avea obligatia sa prezinte o situatie de fapt dincolo de orice banuiala legitima, cu atat mai mult cu cat la momentul controlului a existat un echipaj format din zece persoane si niciuna din acestea nu au invederat cetateanului sarb care are dreptul la o informare corecta, intrucat acesta s-a dovedit ca nu cunoaste limba romana.
Forta probanta a proceselor-verbale a fost lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, care a fost liber sa reglementeze importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta nationala are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotararea din 7 septembrie 1999).
Interpretand dispozitiile art.31-36 din O.G. nr.2/2001, a reiesit faptul ca persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil, in cadrul caruia sa utilizeze mijloace de proba si sa invoce argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata a fost de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale, prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. Romania).
Avand in vedere aceste principii, instanta de fond a retinut ca procesul verbal de contraventie, fiind intocmit de un agent al statului aflat in exercitiul functiunii, a beneficiat de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate, permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat timp petentei i se asigura de catre instanta conditiile specifice de exercitare efectiva a dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, insa sustinerile contestatoarei nu au fost dovedite in fata instantei prin nici o proba. Prin urmare, prezumtia de nevinovatie nu are un caracter absolut, dupa cum nici prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate in procesul-verbal nu au un caracter absolut, dar prezumtia de veridicitate nu a putut opera decat pana la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge in situatia ca persoana invinuita de savarsirea faptei sa fie pusa in imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate in procesul verbal.
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor omului in sensul respectarii prezumtiei de nevinovatie a persoanei sanctionate contraventional, prezumtie garantata de art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale drepturilor omului si in materie contraventionala si care, in plan procedural se concretizeaza prin rasturnarea sarcinii probei, in speta, agentul constatator fiind nevoit sa probeze fapta retinuta in sarcina contravenientului, tribunalul retine ca jurisprudenta Curtii nu interzice, in principiu prezumtiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Conventiei, cu singura conditie ca aceste prezumtii sa respecte anumite limite rezonabile in raport cu gravitatea faptei si a sanctiunii. In procedura contraventionala prevazuta de OG nr.2/2001 procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucura de o prezumtie relativa de veridicitate, sub aspectul situatiei de fapt si incadrarii juridice retinute de agentul constatator, contestatorul avand posibilitatea de a inlatura aceasta prezumtie prin administrarea unor probe certe si concludente, in conformitate cu dispozitiile art. 1169 c.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecatorului investit cu solutionarea cauzei.
In consecinta, constatarile personale ale agentului constatator ridica dubii serioase de lipsa de obiectivitate, in sensul celor mentionate anterior, deoarece situatia de fapt si imprejurarile retinute nu corespund situatiei reale, iar problema valabilitatii procesului-verbal cu privire la lipsa fiecarui element de descrierea faptei contraventionale, nu pot fi complinite prin interpretari sau aprecieri ulterioare intocmirii acestuia, astfel cum procedeaza recurenta intimata prin motivele de recurs, atunci cand apreciaza ca "Nu are nici o relevanta faptul ca la data luarii declaratiei, administratorul se afla sau nu in tara, intrucat la momentul controlului de documente si al incheierii procesului verbal de contraventie, acesta era de fata. In timpul controlului conversatia cu agentul constatator s-a purtat in limba romana, neexistand nici un fel de dubiu ca acesta nu ar fi inteles ce se discuta. Este fals faptul ca s-a afirmat ca administratorul nu cunoaste limba romana, sotia acestuia fiind cetatean roman, avand si carte de rezidenta pentru Romania. La rubrica "alte mentiuni" administratorul semneaza si completeaza in romana (scris corect)- "la instanta".
In raport de aceste considerente si avand in vedere dispozitiile art. 304 si urm. C.pr. civ.; PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de catre recurenta - intimata I.T.M. G.  impotriva sentintei nr_. din data de _ pronuntata de catre Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. _, in contradictoriu cu intimata S.C. B.S.SRL R.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 15 Februarie 2012 la Tribunalul Gorj.