Dispozitii tranzitorii. Hotarare pronuntata in prima instanta de judecatorie dupa intrarea in vigoare a Legii nr.202/2010. Cai de atac. Competenta. Proces in curs de judecata.

1. Dispozitii tranzitorii. Hotarare pronuntata in prima instanta de judecatorie dupa intrarea in vigoare a Legii nr.202/2010. Cai de atac. Competenta. Proces in curs de judecata.

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generala. Competenta. Dispozitii tranzitorii
Indice alfabetic: Drept procesual penal.
- dispozitii tranzitorii

Legea nr.202/2010, art.XXIV alin.1 si 2
                                                                C.proc.pen.,art.281 pct.3, art.3851 alin.1 lit.a 1. Potrivit art.XXIV alin.1 din Legea nr.202/2010, numai hotararile pronuntate inainte de data intrarii in vigoare a acestei legi raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul si, prin urmare, hotararile pronuntate ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.202/2010 sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de dispozitiile Codului de procedura penala, astfel cum au fost modificate prin aceasta lege, fiind lipsita de relevanta data sesizarii instantei de judecata. In consecinta, hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorie ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.202/2010 sunt supuse numai caii de atac a recursului, conform art.3851 alin.1 lit.a Cod procedura penala, competenta de solutionare a acestei cai de atac apartinand curtii de apel, potrivit art.281 pct.3 Cod procedura penala.
2. Dispozitiile art.XXIV alin.2 din Legea nr.202/2010 nu se refera la caile de atac, ci la competenta instantelor cu privire la procesele in curs de judecata, in care instantele au fost sesizate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.202/2010 si nu au pronuntat hotarari pana la data intrarii in vigoare a acestei legi, in materia cailor de atac fiind aplicabile numai dispozitiile art.XXIV alin.1. (TRIBUNALUL IALOMITA, SECTIA PENALA, DECIZIA  NR. 30/A din 16.09.2011) Prin sentinta penala nr. 34 din 01 februarie 2011, pronuntata in dosarul nr.602/229/2010, Judecatoria Fetesti a hotarat urmatoarele:
A repus in individualitate pedepsele ce au compus pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului M.B. prin sentinta penala nr. 508 din 29.09.2006 a Judecatoriei Fetesti, pronuntata in dosarul nr. 46/229/2005, astfel cum a fost modificata prin decizia penala nr. 71/A/18.05.2007 a Tribunalului Ialomita, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 1307/R/14.09.2007 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, respectiv : pedeapsa rezultanta de 2 ani inchisoare si pedeapsa de 1 an inchisoare ca urmare a revocarii beneficiului gratierii conditionate, aplicata prin sentinta penala nr. 315/2003 a Judecatoriei Fetesti.
A descontopit pedeapsa rezultanta de 2 ani inchisoare, in pedepsele componente respectiv: pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru infractiunea de evaziune fiscala prev. de art. 11 alin. 1 lit. a si c din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 13 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen., pedeapsa de 3 luni inchisoare aplicata pentru infractiunea de uz de fals prev. de art. 291 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen. si pedeapsa de 6 luni inchisoare penru comiterea infractiunii de participatie improprie la fals intelectual, prev. de art. 31 alin. 2 C.pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen..
In baza art. 335 alin. 2 Cod proc. penala a desfiintat, in parte, in privinta laturii penale si numai cu privire la infractiunile de evaziune fiscala prevazuta de art. 11 alin. 1 lit. a si c din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 13 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen. si  participatie improprie la fals intelectual, prev. de art. 31 alin. 2 C.pen. rap. la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen. sentinta penala mai sus mentionata.
In baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit. a si art. 13 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul M. B. la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de evaziune fiscala .
S-a luat act ca prin sentinta penala nr.508/2006 a Judecatoriei Fetesti, inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de uz de fals prev. de art. 291 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 37 lit. a din C.pen. .
In baza art. 33 lit. a - art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost contopita pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin prezenta hotarare, cu pedeapsa de 3 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 508/2006 a Judecatoriei Fetesti, inculpatului M. B. dandu-i-se spre executare pedeapsa rezultanta  de 2 ani si 6 luni inchisoare iar ca urmare a revocarii beneficiului gratierii conditionate pentru pedeapsa de 1 an inchisoare, pronuntata prin sentinta penala nr. 315/2003 a Judecatoriei Fetesti, conform art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a dispus ca inculpatul sa  execute in final 3 ani si 6 luni inchisoare.
S-a dispus executarea pedepsei prin privare de libertate.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 1501/17.09.2007 emis de Judecatoria Fetesti si s-a dispus emiterea unui nou mandat corespunzator pedepsei stabilite prin hotarare - 3 ani si 6 luni inchisoare.
In baza dispozitiilor art. 350 cod procedura penala, a fost mentinuta starea de arest a inculpatului M. B. in vederea executarii pedepsei aplicate inculpatului prin sentinta.
In baza art. 36 alin. 3 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicata prin hotarare perioada efectiv executata de la data de 03.02.2010 la zi.
In baza art. 71 C.pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza finala si lit. b C.pen. respectiv, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a hotararii si pana la executarea in intregime sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
Au fost mentinute celelalte dispozitii din sentinta penala nr. 508/2006 a Judecatoriei Fetesti.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 998-999 C.civ. a fost admisa in parte actiunea civila formulata in prezenta cauza si obligat inculpatul M. B. catre partea civila Statul Roman-prin A.N.A.F. Bucuresti, reprezentata de D.G.F.P. Ialomita, la plata sumei de 7639 lei reprezentand prejudiciu nerecuperat din care 6213 lei TVA de plata si 1426 lei, precum si la plata dobanzilor si a penalitatilor de intarziere legale  calculate asupra debitului pana la plata integrala a acestuia.
A fost ridicat sechestrul asigurator aplicat asupra autoturismului marca Dacia inmatriculat sub nr. IL 02 UVL, instituit prin incheierea din data de 03.08.2010 data in prezentul dosar.
In baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul M. B. la plata cheltuielilor judiciare datorate statului.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in sarcina inculpatului M. B. ca in calitate de administrator al P.F. M. B., in perioada iulie-decembrie 2004, in mod repetat, s-a sustras de la plata obligatiilor fiscale prin neinregistrarea unor activitati si prin omisiunea evidentierii in acte contabile a operatiunilor comerciale, cauzand statului un prejudiciu de 7.237 lei.
Impotriva acestei  sentinte inculpatul M. B. a declarat apel iar Statul Roman prin ANAF prin DFGP Ialomita a declarat recurs.
Caile de atac formulate de cele doua parti impotriva sentintei fondului au fost inregistrate drept recursuri pe rolul Curtii de Apel Bucuresti -Sectia  a-II-a penala dosar nr.602/229/2010 ( 896/2011).
Prin decizia penala nr.895/R/18.04.2011 Curtii de Apel Bucuresti -Sectia a-II-a Penala a calificat drept apel calea de atac exercitata de inculpatul M. B. si de partea civila ANAF prin DGFP Ialomita  impotriva sentintei penale nr.34/ 01.02.2011 pronuntata de Judecatoria Fetesti si a declinat competenta de solutionare a apelurilor in favoarea Tribunalului Ialomita caruia    i-a fost inaintat dosarul.
In motivarea deciziei s-au invocat dispozitiile art. XXIV alin.2 teza    a-II-a  din Legea nr.202/2010 - "dispozitiile referitoare la competenta instantelor  din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele  aduse prin prezenta lege, aplicandu-se  numai cauzelor cu care instantele  au fost sesizate dupa intrarea in vigoare  a prezentei legi" .
Totodata s-a retinut ca judecatoria a fost sesizata inainte de intrarea in vigoare  a Legii nr.202/2010 urmand a se admite ca modificarile de competenta referitoare la caile  de atac nu sunt incidente.
Aceasta cauza penala a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Ialomita sub nr.602/229/2010 (397/2011) cu termen de judecata la 19.08.2011 cand, data fiind cererea de amanare formulata de avocatul ales al inculpatului, cauza a fost amanata la data de 16.09.2011.
La acest termen de judecata Tribunalul din oficiu a pus in discutia procurorului si a partilor, in contradictoriu, recalificarea caii de atac  formulata de inculpat si partea civila drept recurs,  a ridicat astfel exceptia de necompetenta materiala a tribunalului in solutionarea cauzei si, dat fiind, conflictul negativ de competenta ivit sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie  cu solutionarea acestuia , raportat la dispozitiile art.27  si 281 cod procedura penala si art.XXIV din Legea nr.202/2010 rap.la art. 42 cod procedura penala combinat si cu art.43 alin.3 cod procedura penala.
Legea nr.202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata in M.Of. nr.714 din 26 octombrie 2010, care cuprinde dispozitii finale si tranzitorii, prevede in art.XXIV alin.1 ca "hotararile pronuntate in cauzele penale inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul."
Prin legea mentionata au fost modificate si unele dispozitii din Codul de procedura penala, si anume art.361 alin.1 lit.a, in sensul ca nu pot fi atacate cu apel sentintele pronuntate de judecatorii si art.3851 alin.1 lit.a, care prevede ca pot fi atacate cu recurs sentintele pronuntate de judecatorii.
Din interpretarea dispozitiilor art.XXIV alin.1 mai sus enuntat rezulta, fara echivoc, ca numai hotararile  nedefinitive pronuntate inainte de 25 noiembrie 2010- data intrarii in vigoare a Legii nr.202/2010- raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de dispozitiile Codului de procedura penala nemodificate prin legea mentionata.
Prin urmare, hotararile pronuntate in cauzele penale, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.202/2010, vor fi supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de noua lege, respectiv de Codul de procedura penala modificat, fiind lipsita de relevanta data sesizarii instantei de judecata.
In speta dedusa judecatii, sentinta penala nr.34 fiind pronuntata de Judecatoria Fetesti la data de 1 februarie 2011 si vizand o infractiune pentru care actiunea penala se pune in iscare din oficiu, se incadreaza in categoria hotararilor judecatoresti care potrivit Legii nr.202/2010 sunt supuse  numai caii de atac a recursului (art.3851 alin.1 lit.a Cod procedura penala modificat), a carui solutionare este de competenta curtii de apel (art.281 pct.3 Cod procedura penala modificat).
Dispozitiile art.XXIV ain.2 din Legea nr.202/2010 nu sunt aplicabile in cauza, ele vizeaza competenta organelor judiciare in privinta proceselor aflate in curs de judecata la data modificarii Codului de procedura penala, adica a cauzelor in care sesizarea instantei de judecata s-a facut mai inainte de intrarea in vigoare a legii noi si in care nu s-a pronuntat inca o hotarare; referitor la caile de atac, sunt aplicabile doar prevederile alin.1 al articolului mentionat si care, in opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie- care concorda cu cea a tribunalului, sunt fara echivoc.