Actiune de carte funciara; interes si calitate procesuala activa.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 21.07.2008, sub nr. de dosar 14240/245/2008, reclamantii A. E. si H. C. au solicitat, in contradictoriu cu paratii: N. D. si Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi constatarea nulitatii absolute a incheierii de intabulare nr. 56714 din 7 08.2007 prin care au fost modificate limitele parcelei A intravilan cu suprafata de 10000 mp, situat in Valea Lupului si inscris in Cartea Funciara nr. 1135, nr. cadastral 4198.
In motivarea plangerii lor reclamantii arata ca sunt frati, si prin sentinta civila nr. 2398/06.03.2007 au devenit proprietari exclusivi asupra cate unei suprafete de 10000 mp teren, conform tranzactiei si schitei anexate cererii.
La data de 29.05.2007, la cererea reclamantei A. E., OCPI Iasi da incheierea de intabulare nr. 28785 prin care acesteia i se intabuleaza dreptul de proprietate pentru suprafata si limitele prevazute in hotarare. Cererea reclamantului H. C., depusa la aceeasi data a ramas nesolutionata.
Ca la data de 06.08.2007 OCPI emite incheierea nr. 56714 prin care modifica limitele de proprietate ale reclamantei si dispune mutarea acestora spre dreapta, producand o suprapunere de 4360 mp peste lotul B, proprietatea reclamantului.
Sustin reclamantii ca incheierea contestata este data in conditii de fraudare a legii, avand in vedere ca reclamanta nu a formulat o asemenea cerere.
La baza acestei modificari sta cererea paratului N. D. care, conform contractului autentificat sub nr. 2513 din 2006 a cumparat, anterior iesirii reclamantilor din indiviziune, cota de 1/20 din lotul A, respectiv 500 mp teren.
Potrivit dispozitiilor art. 33 Lg. 7/1996 modificarea limitelor de proprietate poate face obiectul incheierii de carte funciara la cererea titularului dreptului, or indiviziunea partilor poarta asupra infimei cote de 1/20.
Mai mult, pentru a opera aceasta modificare, OCPI trebuia sa aiba acordul tuturor proprietarilor.
Prin sentinta civila nr. 12477/4.12.2009 pronuntata de Judecatoria Iasi s-a dispus:
Respinge exceptia de inadmisibilitate, invocata de intimatul N. D., prin intampinare.
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi si, in consecinta, respinge plangerea formulata de petentii A. E., cu domiciliul in Iasi, str. Musatini nr. 39, bl. P4, sc.B, et.2, ap.2, judetul Iasi si H. C., domiciliat in Iasi, str. Chimiei nr.11, bl.D2, sc.C, et.2, ap.2, judetul Iasi in contradictoriu cu intimatul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi, cu sediul in Iasi, C. Negri nr.48, judetul Iasi.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a ambilor petenti si exceptia lipsei de interes a petentei A. E., invocate de intimati, prin intampinari.
Admite exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive invocata de instanta, din oficiu, si, in consecinta, respinge plangerea impotriva incheierii de carte funciara nr. 56714/06.08.2007 formulata de petentii A. E., si H. C. in contradictoriu cu intimatul N. D., cu domiciliul in Iasi, Aleea Tudor Neculai nr. 31, bl.955, et.4, ap.20, judetul Iasi pentru lipsa coparticiparii procesuale pasive intre intimat si numita N. A.
Respinge cererea petentilor de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut in ceea priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a ambilor reclamanti, ca incheierea contestata poarta asupra unor mentiuni cu privire la terenul in suprafata de 10.000 mp inscris in cartea funciara nr. 1135 a comunei Valea Lupului, la numarul cadastral 4198, proprietatea numitilor: N. D., N. A. si A. E..
 Pe de alta parte, instanta retine ca imobilul identificat mai sus a fost dezmembrat din suprafata totala de 20000 mp teren, parcele invecinate, detinut anterior in coproprietate de reclamanta A. E., impreuna cu fratele sau, reclamantul H. C. si ca prin modificarile amplasamentului (modificarea limitelor de proprietate) inspre parcela proprietatea paratului este posibil ca, potrivit documentatiei cadastrale sa se fi produs o suprapunere partiala (cadastrala) intre proprietatea reclamantei A. si numitilor N. D. si N. A. si proprietatea reclamantului H. C..
 Purtand asupra unui imobil proprietatea sa, reclamanta A. E. este persoana interesata in sensul legii in legalitatea si temeinicia incheierii contestate prin plangere.
In ceea ce il priveste pe reclamantul H. C., instanta retine ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestuia este strans legata in continut de exceptia lipsei de interes.
 Interesul reclamantului H. C., in speta de fata, este acela de a evita, o suprapunere in evidentele cadastrale intre proprietatea sa si cea a surorii sale si a numitilor N. D. si N. A., cu consecinta posibilitatii generarii unor litigii referitoare la dreptul de proprietate in sine, interese care implica un folos practic, in sensul legii.
 In concluzie, instanta retine ca reclamantul justifica interes in cauza, cu consecinta respingerii ambelor exceptii - a lipsei calitatii sale procesuale active si a lipsei de interes.
 Fata de exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii, instanta retine ca aplicarea regulii unanimitatii cu privire la pretentia dedusa judecatii, prin raportare la obiectul sau - plangere impotriva incheierii de carte funciara, are la baza imprejurarea ca, in temeiul incheierii de carte funciara nr. 56714/06.08.2007, au fost efectuate modificari cu privire la limitele proprietatii in suprafata de 10.000 mp teren, inscris in cartea funciara nr. 1135 a comunei Valea Lupului, la numarul cadastral 4198, proprietate apartinand numitilor: N. D., N. A. si A. E., in mod indiviz, o admitere a plangerii, producand consecinte juridice asupra dreptului lor.
 Instanta apreciaza ca in cauza se aplica regula coparticiparii procesuale pasive obligatorii, admiterea plangerii impotriva incheierii de carte funciara nr. 56714/06.08.2007, cu consecinta desfiintarii acesteia, neputandu-se pronunta doar in contradictoriu cu N. D., atat timp cat efectele hotararii s-ar rasfrange si asupra dreptului de limitelor (amplasamentului) dreptului de proprietate al numitei N. A., afectand parte din atributele acestuia.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii A. E. si H. C., care au criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca instanta a invocat exceptia lipsei coparticiparii din oficiu, fara a fi o exceptie de ordine publica si cand cauza nu se mai afla la primul termen, in stil lapidar, fara nici o precizare suplimentara. Ca instanta, daca aprecia ca se impune introducerea in cauza a numitei N. A., trebuia sa procedeze la interogarea expresa a reclamantilor privitor la acest aspect, iar numai in caz de refuz sa treaca la invocarea exceptiei.
Mai arata apelantii ca institutia coparticiparii procesuale este facultativa si nu obligatorie. Critica rationamentul gresit al instantei prin care a fost inlaturata prezumtia mandatului tacit pe care il are sotul, de a sta in judecata si in numele sotiei, in conformitate cu dispozitiile art. 35 Codul familiei.
Ca solutionarea plangerii nu presupune lezarea dreptului imobiliar al sotilor N., cu atat mai putin cu cat dreptul lor nici nu a fost identificat cadastral, asa incat cauza nu se inscrie in categoria celor care impun rasturnarea prezumtiei de mandat tacit al sotilor si nu impune prezenta ambilor.
Aceeasi sentinta a fost apelata si de catre paratul N. D., care a criticat-o sub aspectul gresitei solutionari a exceptiei lipsei de interes a reclamantei A. E., aratand ca in considerentele sentintei civile se face vorbire despre posibilitatea suprapunerii partiale a proprietatii ce apartine reclamantei si sotilor N. peste proprietatea reclamantului H. C., fara a rezulta interesul personal si direct al reclamantei in promovarea acestei plangeri, in conditiile in care prin incheierea de carte funciara s-a dispus modificarea limitelor de proprietate, fara modificarea suprafetei.
Se mai critica si modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului H. C., care nu a depus la dosar o incheiere prin care sa i se fi respins o cerere de inscriere a dreptului sau de porprietate, ca urmare a acestei pretinse suprapuneri a suprafetelor de teren.
Ambele parti au formulat intampinari, prin care au solicitat respingerea apelului celeilalte.
Nu s-au administrat probe noi in apel.
 Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate si a dispozitiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constata ca ambele cereri de apel sunt neintemeiate.
Potrivit art. 47 Cod procedura civila, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Textul citat reglementeaza litisconsortiul sau coparticiparea procesuala care, in conformitate cu pozitia partilor, poate fi activa, pasiva sau mixta. Desi, in principiu, in functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea procesuala are un caracter facultativ, sunt situatii in care, datorita naturii litigiului, coparticiparea procesuala este obligatorie sau necesara.
Astfel, exista litisconsortiu necesar in situatia in care fie in baza legii, fie datorita naturii raportului juridic dedus judecatii, se creeaza o dependenta procesuala intre coparticipanti, astfel incat orice posibilitate de fractionare este exclusa, iar declansarea procesului civil nu se poate realiza decat in comun.
 Efectele litisconsortiului necesar decurg din principiul actiunii comune a coparticipantilor procesuali, pe cand cel facultativ are ca scop realizarea unei mai bune administrari a justitiei ori evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii.
Coparticiparea necesara, obligatorie se constituie intr-o exceptie de la regula caracterului facultativ al coparticiparii, dar nu este conditionata de prevederea intr-o dispozitie expresa a legii.
Aprecierea instantei asupra unei coparticipari procesuale pasive in raportul juridic dedus judecatii se circumscrie dreptului si, in acelasi timp, obligatiei instantei de a verifica din oficiu, in tot cursul judecatii, legalitatea cadrului procesual fixat de reclamant sub aspect subiectiv, verificare care raportandu-se strict la acest cadru nu aduce atingere principiului disponibilitatii.
Apelantii A. E. si H. C. au mai aratat ca, atunci cand a invocat exceptia lipsei coparticiparii procesuale, instanta nu a indicat la ce coparticipant se refera. Insa, in alineatul urmator al cererii de apel, aceeasi apelanti au adaugat ca in cursul dezbaterilor asupra exceptiei instanta a aratat ca lipsa coparticiparii se refera la sotia paratului N. D., astfel incat instanta de apel constata ca reclamantii au avut posibilitatea de a pune concluzii asupra exceptiei, cunoscand motivele invocarii sale. Instanta de apel mai constata ca reclamantii nu au formulat o solicitare privind introducerea in cauza a numitei N. A., astfel incat prima instanta a pasit in mod legal la solutionarea exceptiei.
Instanta de apel retine ca fundamentul litisconsortiului il constituie, in reglementarea art. 47 C.p.civ. "un drept sau o obligatie comuna" ori "aceeasi cauza" a drepturilor sau obligatiilor, sintagme prin care se intelege, in sens larg, ca obiectul pricinii se coreleaza cu drepturi proprii sau asemanatoare ale celor aflati in litisconsortiu sau cu drepturi comune, rezultate dintr-un fapt comun sau dintr-un titlu juridic comun.
In speta, intr-o actiune care vizeaza anularea intabularii unui drept de proprietate in indiviziune/devalmas, instanta trebuie sa constate nevalabilitatea incheierii de carte funciara fata de toti titularii dreptului de proprietate, intrucat pronuntarea unei hotarari uniforme reprezinta o necesitate obiectiva in materia nulitatilor actelor juridice, neputand fi conceput ca acelasi act sa fie valabil fata de unii coproprietari si nevalabil fata de alti coproprietari.
Prin urmare, litisconsortiul este intotdeauna necesar, obligatoriu si unitar, fata de care mandatul tacit intre soti ori nelezarea a insusi dreptului lor de proprietate sunt argumente nerelevante, exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive primind o solutie legala si temeinica.
In considerarea celor aratate, apelul reclamantilor urmeaza a fi respins.
In ce priveste apelul paratului N. D. tribunalul retine ca exceptia lipsei de interes invocata cu referire la reclamanta A. E. este neintemeiata. Apelantul a justificat exceptia prin aceea ca o persoana nu poate apara dreptul altei persoane prin actiunea formulata, facand trimitere la considerentele primei instante care a aratat ca exista o posibila suprapunere cu proprietatea celuilalt reclamant, H. C..
Tribunalul retine ca interesul reclamantei in formularea plangerii impotriva incheierii de carte funciara prin care s-au modificat limitele de proprietate ale parcelei cu numar cadastral 4198, aflata in indiviziune, consta in aceea ca, desi suprafata totala a parcelei a ramas nemodificata, s-a procedat la modificarea amplasamentului parcelei, prin translarea acesteia catre Est.
Modificarea amplasamentului suprafetei de teren detinute in proprietate justifica pe deplin interesul reclamantei in formularea plangerii.
Referitor la calitatea procesuala activa a celuilalt reclamant, H. C., instanta de apel retine ca legitimarea procesuala a acestuia nu trebuie sa se fondeze in mod necesar pe o solutie de respingere a unei cereri de intabulare a dreptului sau de proprietate, asa cum sustine apelantul N. D..
 Potrivit art. 50 din Legea nr. 7/1996 incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza.
Alineatul 2 reglementeaza dreptul de a formula plangere in termen de 15 zile de la comunicare, drept care apartine persoanelor interesate, in acceptiunea data acestui termen de alineatul 1.
Instanta de apel retine ca, in conditiile in care modificarea limitelor de proprietate ale imobilului cu nr. cadastral nr. 4198 a condus la diminuarea suprafetei aflate in proprietatea vecinului de la Est- reclamantul H. C. (diminuare confirmata prin adresa nr. 23108/569/27.11.2008 a OCPI Iasi), acesta intruneste calitatea de persoana interesata in promovarea plangerii.
Reclamantul este interesat sa obtina rectificarea inscrierii vatamatoare, deoarece, desi nu si-a inscris dreptul in cartea funciara, este indreptatit sa-l inscrie, insa nu o poate face decat in urma admiterii actiunii in rectificare/plangerii impotriva incheierii de carte funciara.
Retinand ca reclamantul H. C. are calitate procesuala activa si ca reclamanta A. E. justifica interesul in promovarea plangerii de fata, tribunalul constata ca apelul declarat de paratul N. D. este neintemeiat, urmand sa il respinga.