Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Sibiu

Plangere impotriva incheierii de carte funciara. Inadmisibilitatea notarii unui drept de creanta in favoarea proprietarului inscris in cartea funciara. Intoarcerea executarii. Competenta materiala. Art. 522 Cod proc.civ. – inadmisibilitatea actiunii formu

(Decizie nr. 66 din data de 22.03.2012 pronuntata de Tribunalul Sibiu)

Domeniu Carte Funciara | Dosare Tribunalul Sibiu | Jurisprudenta Tribunalul Sibiu

Prin plangerea inregistrata la Judecatoria Oltenita sub nr. 18/269/12 iunie 2009 petenta SC R T A.J. SRL reprezentata legal prin administrator F. I. a atacat incheierea O.C.P.I. nr. 52/19 mai 2009 solicitand in temeiul prevederilor Legii nr.7/1996, Ordinului Directorului ANCPI 633/2006, dispozitiilor privind intoarcerea executarii silite din Codul de Procedura Civila (art. 404, 516-523) admiterea plangerii, modificarea incheierii in sensul notarii in cartea funciara sus mentionata in dreptul partii a III - a a: - dreptului de creanta cu referinta la valoarea 15.697.958,51 cuprinzand pretul platit - daune interese pentru lipsa de folosinta, restituire pret, fructe, spezele, daune interese si spezele vinderii - precum si cheltuielile legate de lucrul conservare, bun mobil care primesc figura juridica a unui privilegiu al cumparatorului adjudecatar care a fost evins prin efectul intoarcerii executarii, fara sa isi primeasca echivalentul obligatiei sinalagmatice intoarse ca executare - pretul si paguba; - garantia dreptului de creanta prin drept de retentie asupra bunului pentru suma de 15.697.958,51 formata din valoarea pretului platit la adjudecare actualizat (capat de cerere privind intoarcerea executarii) si daune-interese ce fac obiectul dosarului 39/3/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti cu termen la 05.06.2009. Strans legat de dreptul de retentie asupra bunului a solicitat si notarea litigiului sus-mentionat pentru care a anexat certificat de grefa, extras portal si copie actiune; Interdictia de instrainare a imobilelor (7bunuri imobile) mentionate mai sus avand numerele cadastrale 2/1; 2/2; 3/2; 9; 3/4; 3/5 si 3/6 – pentru care intoarcerea executarii silite nu este finalizata fiind pe rol dosarul sus-mentionat. Notarea se poate dispune chiar fara interventia instantei, prin efectul incheierii OCPI.
A solicitat ca mentiunile sa se faca conform art. 19 lit. C pct. b si c din Legea 7/1996 in partea a III-a a Cartii Funciare deoarece notarea va privi un litigiu,dreptul de retentie si interdictia de instrainare izvoraste din raporturile juridice obligationale dintre parti, respectiv adjudecatarul proprietar, debitorul urmarit si banca creditoare.
In motivarea plangerii, petenta a aratat urmatoarele: in ceea ce priveste notarea dreptului de creanta, pe care il solicita a fi notat decurge din raportul juridic obligational dintre adjudecatarul-proprietar, debitorul-urmarit si creditorul urmaritor si priveste pretul platit pentru adjudecare ca urmare a procedurii de executare silita imobiliara finalizata prin procesele-verbale nr.14 si 15 din 23.11.2006 incheiate de executor bancar D. O.
Aceasta notare se impune a fi admisa ca urmare a desfasurarii procedurilor de executare silita care se completeaza cu codul de procedura civila privind actul de adjudecare si intoarcerea executarii precum si Legea 7/1996 si Ordinul 633. Pentru similitudine a facut trimitere la privilegiul pretului pentru vanzator ce intervine ca o garantie in sens invers in cazul intoarcerii executarii. Cumparatorul de astazi este in situatia de a fi evins, dar prezinta un privilegiu pentru intoarcerea pretului adjudecarii de la debitorul urmarit sau creditorii acestuia. Ori acest pret este chiar valoarea de 15.697.958,51 lei cuprinzand pretul platit - daune interese pentru lipsa de folosinta, restituire pret, fructe, spezele, daune interese si spezele vinderii - precum si cheltuieli legate de lucru si conservare (art. 101 alin. 1 Ordin 633).
Aceasta notare in partea a treia a cartii funciare ca sarcina a imobilului derivata din obligatia scriptae in rem ca obligatie opozabila tertilor este strans legata de posesia bunului, iar creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca posesorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acel drept.
Pentru trimiteri asupra dreptului de creanta a avut in vedere si evictiunea reglementata de codul civil (art. 1341-1345) intrucat evictiunea cu toate efectele ei a intervenit si afecteaza vanzarea silita imobiliara despre care se face vorbire in speta. In ceea ce priveste notarea dreptului de retentie arata ca daca se va considera ca hotararea de intoarcere a executarii silite isi produce efectele sustine ca in patrimoniul sau se regaseste un drept de retentie pentru suma de 15.697.958,51 lei ce este strans legat de bun. Pentru a se putea invoca dreptul de retentie, se cere sa existe o legatura de conexiune intre lucru si creanta pe care detinatorul acestuia o pretinde de la creditorul restituirii, debitum cum re junctum, constituind o exceptie bazata pe o imprejurare de fapt (posesia unui lucru) si un raport juridic obligational. Toate aceste elemente se intrunesc in speta de fata. Fiind vorba de un drept real de garantie imperfect abiliteaza pe cel ce detine un bun mobil sau imobil, pe care trebuie sa il restituie, sa refuze restituirea pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea sau imbunatatirea acelui bun, sume ce trebuie insa sa fie certe, lichide si exigibile. Pe cale de consecinta notarea acestui drept, ca o sarcina a bunului este intemeiata, solicitanta avand interes, fiind un litigiu pe rol cu acest obiect (39/3/2008 - Trib. Bucuresti) si sunt indeplinite toate conditiile acestei forme de garantie.
In sprijinul dreptului de retentie a invocat si prevederile art. 522 c.p.c. ce prevad faptul ca, in caz de evingere se pot indrepta impotriva debitorului urmarit sau dupa caz impotriva creditorilor ce au incasat pretul de adjudecare. Pe cale de consecinta se recunoaste legal existenta unui pret - creanta ce este strans legata de bunul adjudecat, de care fara culpa sa a fost ulterior evinsa.
Considera ca evingerea exista prin insasi pronuntarea sentintei nr. 867/25.04.2007 a Judecatoriei Oltenita. Faptul ca in prezent adjudecatarul este inscris in Cartea Funciara nu are nici o relevanta, intrucat toate actele de executare subsecvente licitatiilor organizate de executorul bancar au fost desfiintate. Hotararea judecatoreasca care nu ii este opozabila nu poate avea ca efect transferul proprietatii de la cel care s-a judecat rara sa-i anunte. in continuare a facut trimitere la dispozitiile art. 20 alin.3 din Legea 7/1996.
Cu privire la inscrierea drepturilor si faptelor juridice privind executarea silita exista titlu separat in Ordinul 633/2006 -3.16 inscrierea Actelor de Executare Silita Imobiliara. Normele legale din acest titlu trebuie coroborate cu dispozitiile Codului de Procedura Civila, in faza contestatiei la executare si intoarcerii executarii silite sunt inca sub imperiul titlului 3.16 si dispozitiile corespondente din Codul de Procedura Civila. Intrucat se prevad dispozitii imperative ca intoarcerea executarii silite trebuie sa fie facuta intre adjudecatarul-proprietar, debitorul urmarit si creditorul urmaritor acestea ar fi trebuit sa fie parti in litigiul mentionat. Lipsa acestora/ respectiv a sa atrage inopozabilitatea hotararii, dar impune intr-un regim de prudenta sa solicite notarea interdictiei de instrainare a dreptului de creanta si de retentie cu opozabilitatea reala fata de orice persoana.
In ceea ce priveste notarea litigiului nr. 39/3/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti arata ca, intrucat a solicitat si demonstrat asta prin actiunile introductive, precizari si certificat de grefa insotit de extras portal in acest litigiu intoarcerea executarii silite si daune interese/ pretentii cu privire la dreptul real regasit in cartea funciara, considera ca litigiul de fata se impune a fi notat. Notarea se impune a fi mentinuta pana la solutionarea definitiva si irevocabila a acestuia. Litigiul de fata priveste dispozitivul hotararii de contestatie la executare, privind imobilele adjudecate conform proceselor-verbale de adjudecare nr.14 si 15 din data de 23.11.2006 incheiate de executorul bancar D. O. In ceea ce priveste interdictia de instrainare / radiere a proprietarului actual din cartea funciara arata ca solicitarea in vederea inscrierii unei interdictii de instrainare priveste partile: SC A. U. M. si Administratia Finantelor Publice Oltenita, precum si orice alt tert interesat si se refera la notarea dispozitiilor hotararii judecatoresti de intoarcere a executarii silite, respectiv sentinta civila nr. 377/26.02.2009 pronuntata in dosar nr. 37/269/2008 care nu ii este opozabila conform dispozitiilor art. 20 alin.3 din Legea Cadastrului, societatea - adjudecatara-proprietara nefiind parte in dosarul sus-mentionat. Desi cu privire la executarea silita prin care a dobandit proprietatea bunurilor instanta s-a pronuntat prin hotararea 867/25.04.207 in dosarul nr. 40/269/2006 admitandu-se contestatia la executare cu privire la 5 imobile, nu s-au dispus masuri cu privire la restabilirea situatiei anterioare executarii silite.
Dreptul de a solicita intoarcerea executarii silite s-a nascut odata cu finalizarea executarii silite imobiliare ce a fost desfiintata prin admiterea contestatiei la executare. in aceeasi ordine de idei, in situatia in care s-a desfiintat executarea ca efect al admiterii contestatiei la executare, cel interesat este indreptatit sa solicite intoarcerea executarii deoarece restabilirea situatiei anterioare nu decurge numai din constatarea ineficacitatii titlului executoriu, ci din orice alte incalcari ale legii ce atrag ineficacitatea actelor de executare.
Dreptul de restabilire a situatiei anterioare este inerent raportului juridic obligational dintre partile implicate direct sau indirect in procedura executarii silite desfiintate, in temeiul acestui raport cel al carui patrimoniu s-a marit devine debitorul obligatiei de restituire celui care in mod evident si-a micsorat patrimoniul. Pe cale de consecinta intrucat prin sentinta de intoarcere a executarii in care nu a fost parte , neavand cunostinta de aceasta, chiar daca s-au dispus masuri cu privire la intoarcerea executarii si restabilirea situatiei anterioare, aceasta s-a facut in mod nelegal: nu a fost parte, desi era obligatoriu avand in vedere calitatea sa de proprietar-adjudecatar in dosarul privind intoarcerea executarii - 37/269/2008; nu s-a stabilit modul de intoarcere la situatia anterioara - respectiv inapoierea pretului platit actualizat si a daunelor interese - pentru toate acestea considerand ca are o creanta garantata de un drept de retentie; nu s-a luat in considerare litigiul aflat deja pe rol prin care a solicitat intoarcerea executarii: 39730/3/2008 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti; nu s-a desfiintat insusi titlul sau de proprietate - acele acte de adjudecare avand conform dispozitiilor art. 516-519 Cod proc. civila valoarea unor titluri de proprietate prin care se transmite acest drept real in instanta au fost anulate doar actele de executare, nu si actul nostru de proprietate, care este in fiinta si care justifica pastrarea dreptului real pe numele petentei.
In temeiul art. 20 alin. 3 din Legea 7/1996 petenta a solicitat respingerea oricarei cereri de inscriere, radiere, modificare, privind drepturile reale, ce deriva din sentinta civila nr.377/26.02.2009 pronuntata in dosar nr. 37/269/2008 de Judecatoria Oltenita privind intoarcerea executarii silite: intrucat nu poate produce efecte in ceea ce o priveste: nu a fost citata, nu a participat la proces si nu ii este opozabila.
La data de 16 iulie 2009 petenta a depus la dosar cerere completatoare prin care a solicitat intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare cu restituirea pretului si plata daunelor aferente ca urmare a admiterii contestatiei la executarea silita promovata de Administratia Finantelor Publice a Comunelor Arondate Municipiului Oltenita, cu sediul in Municipiul Oltenita si solutionata de Judecatoria Oltenita, prin Sentinta Civila nr. 867/25.04.2007 in dosarul 40/269/2006,in contradictoriu cu SC A. U. M. SA - Societate in faliment, cu sediul in comuna M., prin Lichidator Judiciar R. M. IPURL, reprezentata de S. F., Banca C. SA cu sediul in Municipiul Bucuresti, SC A. SA, SC R. T. AJ SRL, SC U. I. SRL si executorul bancar D. O. In sustinerea cererii a invocat urmatoarele motive:
In fapt prezenta actiune reprezinta intoarcerea executarii silite in temeiul art. 404 indice 1 si urmatoarele, intrucat prin hotararea nr. 867/25.04.2007 pronuntata in dosarul nr. 40/269/2006 al Judecatoriei Oltenita nu s-au dispus masuri cu privire la restabilirea situatiei anterioare executarii silite.
Dispozitivul sentintei sus-mentionate a ramas neschimbat prin respingerea recursurilor declarate in cauza, conform deciziei nr. 90R a Tribunalului Calarasi.
Prin procedurile de adjudecare desfasurate in data de 23.11.2006 - (proces verbal de licitatie Imobiliara nr. 14 si 15 ale executorului D. O.), bunurile imobile ce au apartinut SC A. U. M. SA - societate in faliment si care au fost adjudecate in favoarea SC R. T. AJ SRL sunt urmatoarele: Lot 9, lot 3/2, lot 3/4, lot 3/5, lot 3/6, lot 2/1 si lot 2/2 in cuantum total de 428.270 lei.
Pretul de adjudecare a fost incasat integral de Banca C. SA, creditor al debitoarei SC A. U. M. SA, care de altfel a initiat executarea silita prin executorul sau bancar D. O.
Ulterior, prin Sentinta civila nr. 867/2007 pronuntata de Judecatoria Oltenita in dosar nr. 40/269/2006 s-a admis contestatia la executare si ca urmare parte din actele / titlurile ce au fost adjudecate sunt anulate, fara a se dispune nimic cu privire la restabilirea situatiei anterioare. Imobilele pentru care au fost anulate actele de adjudecare sunt urmatoarele: lot 9, lot 3/2, lot 3/4, lot 3/5 si lot 3/6 in cuantum total de 258.770 lei.
Totodata prin Decizia Civila nr. 731 /R/06 octombrie 2008 pronuntata de Tribunalul Calarasi in Dosarul nr. 16/116/2008 (nr. in format vechi 22/C/2008) data irevocabil ca urmare a cererii SC U. I. SRL (alt adjudecatar al imobilelor SC A. U. M.) pentru lamurirea dispozitivului Sentintei Civile nr. 867/2007 a Judecatoriei Oltenita, s-a stabilit ca acesta priveste anularea numai a actelor de adjudecare pentru imobilele cu numerele cadastrale aratate mai sus, devenite proprietatea SC R. T. AJ SRL, numai ca, fara se tina cont de aceasta Decizie a Tribunalului Calarasi, Judecatoria Oltenita a pronuntat la 26 februarie 2009 sentinta Civila nr. 377 in dosarul nr. 37/269/2008, fara citarea tuturor partilor implicate ( si interesate) in dosarul nr. 40/269/2006, in care s-a judecat contestatia la executarea silita aratata mai sus si anume: petenta, SC U.I. SRL si Banca C. SA.
Prin aceasta ultima hotarare, Judecatoria Oltenita a dispus intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare a acesteia la cererea expresa numai a lichidatorului SC A. U. M., pentru toate imobilele pe care le-a avut initial in proprietate (10 imobile),intre aceste imobile fiind incluse si imobilele cu numerele cadastrale 2/1 si 2/2, care sunt si au ramas in proprietatea SC R. T. AJ SRL si nu au fost cuprinse in dispozitivul Sentintei Civile nr. 867/2007.
A subliniat, in legatura cu Sentinta Civila nr. 377/26.02.2009 a Judecatoriei Oltenita urmatoarele aspecte:
- sentinta nu ii este opozabila intrucat nu a fost citata si nu a fost parte in procesul ce a facut obiectul dosarului 1 /269/2008
- sentinta este ilegala si o vatama grav in dreptul sau de proprietate pentru imobilele cu numerele cadastrale 2/1 si 2/2, fiind contrara dispozitivului Sentintei Civile nr. 867/2007 al aceleiasi judecatorii, lamurit prin decizia irevocabila a Tribunalului Calarasi nr. 731/R/06 octombrie 2007 pronuntata in dosarul nr. 16/116/2008. In aceste imprejurari a solicitat pe baza probatoriului ce va fi administrat sa fie despagubita prin intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare acesteia, pentru toate daunele provocate SC R. T. AJ SRL, ca urmare a tuturor vatamarilor provocate prin anularea actelor sale de adjudecare. Aceste daune sunt aceleasi din cele precizate in descrierea si identificarea dreptului de creanta analizat in plangerea initiala cu referinta la valoarea 15.697.958,51 lei cuprinzand pretul platit - daune interese pentru lipsa de folosinta, restituire pret, fructe, spezele, daune interese si spezele vinderii - precum si cheltuielile legate de lucrul conservare, bun mobil care primeste figura juridica a unui privilegiu al cumparatorului adjudecatar care a fost evins prin efectul intoarcerii executarii, fara sa isi primeasca echivalentul obligatiei sinalagmatice intoarse ca executare - pretul si paguba.
In concluzie a solicitat admiterea plangerii astfel cum a fost formulata si completata.
In drept, a invocat dispozitiile art. 109, art.112, art. 4042 si art. 4042 alin.3, precum si art. 522(2) Cod Procedura Civila; art. 998, art. 970 si art. 1084 Cod Civil.
In dovedirea actiunii a solicitat proba cu inscrisuri precum si inscrisurile din Dosarul Civil nr. 40/269/2006 si nr. 1/269/2009 ale Judecatoriei Oltenita, expertiza imobiliara si expertiza contabila,expertiza contabila fiind solicitata pentru evaluarea lipsei de folosinta daune produse din adjudecare si lipsire de imobil in cadrul planului de afaceri dezvoltat de societate.
In dovedirea cererii completatoare petenta a depus la dosarul cauzei Sentinta Civila nr. 867/25 aprilie 2007 a Judecatoriei Oltenita, Decizia Civila nr. 90R/2008 a Tribunalului Calarasi, incheierea Judecatoriei Oltenita pronuntata in dosarul nr. 40/269/2006 prin care s-a lamurit dispozitivul Sentintei Civile nr. 867/25 aprilie 2007 a Judecatoriei Oltenita, Sentinta Civila nr. 377/26.02.2009 a Judecatoriei Oltenita ramasa definitiva si irevocabila.
Cererea completatoare a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 194 lei si timbru judiciar de 5 lei.
Petenta a inteles sa intregeasca cadrul procesual in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice a Comunelor Oltenita, SC A. SA Chirnogi, SC U. I. SRL pe de o parte (toti trei in calitate de intimati parti in proces pentru opozabilitate) si SC A. U. M. SA, executor bancar D. O., Banca C. SA Bucuresti - pe de alta parte (toti trei intimati-parti in proces pentru responsabilitate juridica.
Pentru termenul din 8 octombrie 2009 Banca C. SA a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata, iar in ceea ce priveste capatul de cerere privind intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare cu restituirea pretului si plata daunelor aferente a solicitat respingerea lui ca inadmisibil avand in vedere temeiul initial al actiunii.
In motivare arata ca, din continutul actiunii rezulta ca reclamanta a formulat o plangere impotriva incheierii de inscriere nr.5246 din 19.05.2009 solutionata in 22.05.2009. Motivele invocate privesc faptul ca registratorul OPCI a respins cererea de inscriere formulata de SC R. T. A.J. SRL intrucat in Cartea Funciara este inscrisa drept proprietara a bunurilor imobile aratate in actiune chiar reclamanta. Apreciaza ca in mod corect s-a respins aceasta cerere atata timp cat rezulta foarte clar din actele existente la OPCI ca proprietar al bunurilor imobile in cauza este chiar reclamanta.
Hotararea judecatoreasca invocata de reclamanta, respectiv sentinta civila nr. 377/26.02.2009 pronuntata de Judecatoria Oltenita nu este opozabila nici reclamantei si nici intimatei Banca C S.A., intrucat aceasta sentinta a fost pronuntata fara citarea celor doua parti in cauza,desi s-a solicitat intoarcerea executarii silite de catre administratorul debitoarei SC A. U. M. SA, executare in cadrul careia Banca C S.A a avut calitatea de creditor ipotecar. in urma vanzarii bunurilor aduse in garantie de catre debitor in favoarea creditorului Banca C S.A , acesta si-a suprimat ipotecile astfel incat, in prezent, Banca C S.A nu mai are calitatea de creditor ipotecar.
Cu privire la cel de al doilea capat de cerere prin care s-a solicitat intoarcerea executarii silite, apreciaza ca in raport cu temeiul invocat respectiv Legea nr. 7/1996, acesta este inadmisibil.
Potrivit actului normativ invocat, art. 50 -(1) incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 15 zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data inregistrarii cererii; (2) incheierea de inscriere sau de respingere poate fi atacata cu plangere,in termen de 15 zile de la comunicare,la biroul teritorial. Plangerea impotriva incheierii se depune la biroul teritorial si se va inscrie din oficiu in cartea funciara. Oficiul teritorial este obligat sa inainteze plangerea judecatoriei in a carei raza de competenta teritoriala se afla imobilul,insotita de dosarul incheierii si copia cartii funciare.
Prin urmare, in cadrul unei astfel de plangeri pot fi discutate numai aspecte legale referitoare la inscrierea si radierea efectuate in cartile funciare si nicidecum nu se pot pune in discutie aspecte privind dreptul material.
Sub acest aspect a apreciat ca nu este admisibila completarea acestei plangeri cu capatul de cerere referitor la intoarcerea executarii silite si repunerea partilor in situatia anterioara.
Pe de alta parte exista deja pe rolul Tribunalului Bucuresti dosarul nr. 39/3/2008,in cadrul caruia reclamanta SC R. T. A.J. SRL a chemat in judecata pe Banca C S.A si debitorul SC A. U. M.SA pentru obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna intoarcerea executarii si repunerea partilor in situatia anterioara.
Avand in vedere acest aspect, a invocat dispozitiile art. 164 cod procedura civila potrivit caruia „partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad,in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura".
Asa cum a aratat, pe rolul instantelor de judecata exista doua cauze care privesc aceeasi cauza, aceleasi persoane si acelasi obiect, motiv pentru care a rugat sa se observe ca sunt indeplinite conditiile cerute de art. 164 si sa se dispuna scoaterea cererii de pe rolul acestei instante si trimiterea cauzei spre discutarea conexarii la Tribunalul Bucuresti.
In situatia in care se apreciaza ca Judecatoria Oltenita este competenta sa judece acest capat de cerere, in conformitate cu prevederile Legii nr. 146/1997 , a solicitat sa se dispuna in sarcina reclamantei achitarea taxei de timbru la valoarea solicitata, respectiv 15.697.958,51 lei. Potrivit art. 2 alini din legea nr. 146/1997 actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se timbreaza astfel: peste 250.000 lei = 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei. Prin urmare a solicitat sa se dispuna ca reclamanta sa achite taxa de timbru de 161.091 lei. In consecinta, a solicitat respingerea plangerii impotriva incheierii de inscriere nr.5246 din 19.05.2009 ca neintemeiata, iar pentru cel de-al doilea capat de cerere a solicitat disjungerea si trimiterea cauzei la Tribunalul Bucuresti in vederea discutarii conexarii acestei cauze cu dosarul nr.39730/3/2008, iar in situatia in care se va aprecia ca instanta este competenta sa solutioneze acest capat de cerere sa se dispuna achitarea de catre reclamanta a taxei de timbru in cuantum de 161.091 lei sub sanctiunea anularii ca insuficient timbrata.
Pentru termenul din 29 octombrie 2009 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Calarasi a formulat intampinare prin care a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa si a solicitat sa se dispuna scoaterea OCPI Calarasi din proces.
Motivele invocate, in fapt, au fost urmatoarele: SC R. T. A.J. SRL a depus plangere impotriva incheierii nr. 5246/19.05.2009, data de OCPI Calarasi - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Oltenita in dosarul nr. 52/19.05.2009 prin care se respinge notarea dreptului de creanta, a dreptului de retentie si a interdictiilor de instrainare asupra imobilului in favoarea petentei SC R. T. A.J. SRL deoarece actualul proprietar tabular este SC R. T. A.J. SRL si pana in prezent nu s-a solicitat intabularea dreptului de proprietate in favoarea SC A. U. M. SA in baza sentintei civile nr.377/26.02.2009 Judecatoria Oltenita sub C/4 din cartea funciara 52 (provenita din cartea funciara de pe hartie cu nr. 5) UAT Manastirea. In data de 15.10.2007, prin Decizia Sectiilor Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXII (72), pronuntata in sedinta publica, in dosarul nr.42/2007 a fost admis recursul in interesul legii, ce a avut ca obiect hotararile judecatoresti in care nu a existat un punct de vedere unitar referitor la calitatea procesuala pasiva a Oficiilor de Cadastru si Publicitate Imobiliara,in procesele ce au la baza Plangerile de carte funciara intemeiate pe dispozitiile art. 50 din Legea7/1996-republicata. Prin aceasta decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a stabilit ca, in cauzele ce au ca obiect plangerile privind cartea funciara, intemeiate pe dispozitiile art. 50 din Lg.7/1996-republicata, Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara nu au calitate procesuala pasiva.
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea lipsei calitatii sale procesuale pasive si sa se dispuna scoaterea OCPI Calarasi din proces.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 115-118 Cod procedura civila.
In dovedirea celor sustinute prin intampinare a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, respectiv dosarul constituit de OCPI calarasi - BCPI Oltenita ca urmare a depunerii plangerii impotriva incheierii nr.5246/22.05.2009 din dosar nr.46/19.05.2009 si Decizia Sectiilor Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXII (72), pronuntata in sedinta publica, in dosarul nr.42/2007 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
A solicitat judecarea cauzei chiar si in lipsa sa, potrivit dispozitiilor art. 242 alin.2 Cod procedura civila.
La termenul din 29 octombrie 2009 instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului OCPI Calarasi invocata de acesta prin intampinare, apoi a admis-o ca fiind intemeiata avand in vedere Decizia Sectiilor Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXII (72), pronuntata la data de 25 octombrie 2007, in sedinta publica, in dosarul nr. 42/2007 si a dispus scoaterea acestuia din cauza.
Apoi a pus in discutia partilor exceptia inadmisibilitatii celui de-al doilea capat de cerere formulat de petenta privind intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare.
Instanta a respins exceptia inadmisibilitatii celui de-al doilea capat de cerere formulat de petenta Bucuresti prin intampinare, intrucat cererea completatoare s-a depus la prima zi de infatisare asa cum este definita prin dispozitiile art.134 cod proc. civ. si se refera la aceleasi imobile pentru care s-a formulat plangere impotriva incheierii de carte funciara nr.5246 solutionata de OCPI la data de 22 mai 2009.
Instanta a pus la acelasi termen in discutie exceptia insuficientei timbrari a celui de-al doilea capat de cerere apoi a respins-o , ca neintemeiata, avand in vedere ca cel de-al doilea capat de cerere priveste intoarcerea executarii silite si repunerea partilor in situatia anterioara si a fost legal timbrat in baza art.2 al.2 din Legea nr. 146/1997 cu modificarile si completarile ulterioare.
In cursul procesului intimata Banca C SA a renuntat la sustinerea exceptiilor invocate privind litispendenta, conexitatea precum si sustinerea acesteia cu referire la conflictul pozitiv de competenta avand in vedere ca s-a depus certificatul de grefa dosar nr. 39/3/2008 al Tribunalului Bucuresti prin care s-a luat act de renuntarea la judecarea cererii formulate in acel dosar.
Pe cale de consecinta exceptiile au ramas fara obiect.
La cererea petentei la termenul din 29 octombrie 2009 instanta in temeiul art. 167 al. 1 Cpc a incuviintat proba cu acte, interogatoriul intimatilor parti in proces pentru responsabilitate juridica, expertiza tehnica imobiliara si expertiza contabila.
Expertiza tehnica imobiliara a fost efectuata de catre domnul expert S. A., iar cea contabila de doamna expert T. C.
Expertizele dispuse in cauza au stabilit pretul actualizat cu indicele de inflatie precum si despagubirile datorate de intimata Banca C SA Bucuresti in solidar cu debitorul urmarit SC A. U. M. SA- societate in faliment aflata in lichidare si cu executorul bancar D. O.
Desi legal citat intimatul D. O. nu s-a prezentat la nici un termen in fata instantei si nici nu a raspuns la interogatoriu motiv pentru care instanta de judecata, la solicitarea petentei, va face aplicarea dispozitiilor art. 225 C. p. c potrivit caruia „ daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice".
Raspunsurile la interogatoriu ale SC A. U. M. SA prin lichidator judiciar au fost avute in vedere de instanta la pronuntarea prezentei sentinte civile, aceasta sustinand in mod direct cererea petentei.
Inscrisurile si raspunsurile la interogatoriu depuse de Banca C SA Bucuresti au fost avute in vedere de instanta dar nu au putut infrange probele dispuse ce demonstreaza pretentiile petentei.
Solutionand cauza prin sentinta civila nr.799/2010 Judecatoria Oltenita a admis in parte plangerea formulata de petenta SC R. T. A.J. SRL Oltenita in contradictoriu cu intimatii Administratia Finantelor Publice a Comunelor Oltenita, SC A. U. M. S.A. prin lichidator judiciar CC I. I.P.U.R.L. - Filiala Calarasi si intimatii introdusi in cauza S.C. U. I. SRL Oltenita, Executorul Bancar D. O., Banca C. S.A. si SC A. C. SA.
A desfiintat partial incheierea nr.5246/19 mai 2009 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Calarasi - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Oltenita.
A admis in parte cererea completatoare formulata de petenta SC R. T. A. J. SRL Oltenita.
A dispus intoarcerea executarii silite si restabilirea situatiei anterioare.
A omologat rapoartele de expertiza efectuate in cauza (expertiza evaluatorie efectuata de domnul expert S. A. - pentru suma de 16.470.424 lei(RON) si expertiza contabila efectuata de doamna expert T. C. pentru suma de 337.163 lei (RON).
A constatat dreptul de creanta al petitionarei in suma de 16.807.587 lei (RON) si dispune notarea acestui drept de creanta in cartea funciara.
A obligat in solidar intimatii S.C. A. U. M. S.A., prin lichidator judiciar CC I. I.P.U.R.L. - Filiala Calarasi, Executorul Bancar D. O. si Banca C S.A. Bucuresti la plata sumei de 16.807.587 lei (RON) catre petenta SC R. T.A. J. SRL Oltenita.
A dispus notarea dreptului de retentie pana la plata efectiva a creantei de 16.807.587 lei (RON).
A respins cererea de notare a interdictiei de instrainare formulata de petenta SC R. T. A. J. SRL Oltenita.
A obligat intimatii S.C. A. U. M.S.A., prin lichidator judiciar CC I. I.P.U.R.L. - Filiala Calarasi, Executorul Bancar D. O. si Banca C. S.A. Bucuresti, in solidar la 14512,7 lei cheltuieli de judecata catre petenta SC R. T. A. J. SRL Oltenita.
Pentru a dispune astfel instanta de fond a retinut ca plangere are ca obiect notarea drepturilor si faptelor asa cum au fost solicitate si se incadreaza normelor reglementate de legea cadastrului si publicitatii imobiliare, incheierea atacata fiind nelegala, motiv pentru care a desfiintat-o partial cu consecinta restrangerii dreptului la creanta si a notarii lui in cartea funciara impreuna cu dreptul de retentie aferent creantei astfel stabilite.
De asemenea, a retinut ca cererea precizatoare si completatoare privind intoarcerea executarii silite are ca parti cele din raportul juridic obligational initial si tertul vatamat (SC R. T. SRL) omis in procedura de intoarcere a executarii. intrucat prin cererea de intregire a actiunii initiale de chemare in judecata (precizarea cauzei juridice),a fost chemat in judecata si debitorul urmarit SC A. U. M. SA – societate in faliment cu sediul in comuna Manastirea, a fost introdusa in cauza si intimata Banca C.  SA ,astfel fiind intregit cadrul juridic procesual in conformitate cu dispozitiile art. 522 indice 1 si urm. coroborat cu art.404 c. pr. Civ. in acelasi sens, partile interesate si care au participat la judecarea cererii de contestatie la executare avand calitatea de a participa la intoarcerea executarii,astfel cum este in cauza de fata, au fost citati pentru opozabilitate.
Instanta de fond a concluzionat ca intrucat prin actele de executare - publicatii de vanzare, procedurile desfasurate reclamanta petenta a devenit proprietara a imobilelor, ea are calitatea si interesul de a formula prezenta plangere, compatibila si cu procedura intoarcerii executarii silite, tocmai prin asigurarea echilibrului in restabilirea situatiei anterioare si in privinta restituirii pretului,cheltuielile aferente conservarii si administrarii dar si a satisfactiei excedentului de valoare solicitat in cadrul creantei pretinse.
Retine instanta de fond ca dreptul de a solicita intoarcerea executarii silite s-a nascut odata cu executarea integrala imobiliara ce a fost desfiintata prin admiterea contestatiei la executare; in consecinta inadmisibilitatea demersului de intoarcere a executarii invocata de Banca C S.A., nu poate fi primita datorita faptului ca societatea petenta a fost evinsa prin efectele hotararilor judecatoresti - evingere operat de facto dar si irevocabil prin puterea prezumtiei de care se bucura o sentinta judecatoreasca - dar la momentul judecatii, prin interventia plangerii, petenta, in scriptele de publicitate imobiliara a pastrat proprietatea - figurand si in prezent la Cartea Funciara ca proprietar al bunurilor adjudecate; dreptul si interesul sau in garantarea creantelor nascute din adjudecare si desfiintare ei sunt legitime, singura protectie a legii de care reclamanta petenta se poate prevala este intemeiata pe principiul publicitatii imobiliare si a formelor statuate de legea 7/1996.
Incalcarea normelor privind desfasurarea procedurii executarii silite imobiliare, a fost de natura ca situatia sa ajunga in acest punct in care, petenta contestatoare cumparatoare de buna credinta, increzandu-se in autoritatea publica instituita potrivit legii si a Ordinului Ministrului Justitiei, a cumparat in urma adjudecarii, un bun imobil, ulterior fiind desfiintata intreaga procedura - tocmai pentru ca executorul bancar nu a respectat obligatia legala de a cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit; in raport cu aceasta comunicare, executorul avea obligatia ca titularii acestor drepturi sa fie instiintati despre executare si sa fie citati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului; faptul ca nu a respectat cerintele legii, a dus la urmarile si pagubele produse in patrimoniul petentei care au si generat demersul procesual de fata.
Retine ca frauda la lege savarsita prin incalcarea normelor privand vanzarea silita imobiliara, a prejudiciat drepturile societatii care astfel vatamate nasc la randul lor,dreptul la despagubiri.
In urma coroborarii probelor administrate, aplicand institutiile juridice comentate,instanta de fond a apreciat incidenta raspunderea creditorului urmaritor in solidar cu debitorul urmarit si cu prepusul BCR,la un nivel ce depaseste pretul primit la adjudecare astfel cum se prevede in dispozitiile art.404 indice 1 cod procedura civila; paguba suferita nu este inca acoperita,fata de frauda de lege infaptuita si care a produs prejudiciu petentei, asa cum a stabilit si expertiza tehnica efectuata de expertul Stoica Alexandru.
A apreciat prima instanta ca temeiul de drept al despagubirii cuprinzand folosul nerealizat cat si pierderea efectiva in cuantum total, este fundamentat de raspunderea pentru evictiune a vanzatorului debitor urmarit alaturi de creditorul urmaritor operata prin actele executorului bancar, care isi gaseste reglementarea in temeiul art 1337 si urmatoarele cod civil; textul se intregeste la randul sau cu normele raspunderii civile delictuale de referinta indicata la raspunderea pentru fapta altuia,in relatia prepus comitent,astfel ca omologarea expertizelor a fost admisa pana la concurenta sumei evaluate ca dreptul de creanta la 16.807.598 lei ron rezultat din insumarea celor doua valori 16.470.424 valoare admisa de expertul S. A. si 337.163 lei valoarea admisa de expert T. C.
Cu privire la pretul de adjudecare, Banca C. s-a declarat de acord cu plata astfel ca valoarea nu este contestata de nici una din parti urmand a fi insusita si de instanta.
Pentru considerarea evictiunii, astfel cum legiuitorul o prevede in art. 522 c. pr. civila si prin trimitere la institutia reglementata in codul civil, instanta de fond a avut in vedere elementele esentiale ale evictiunii ca fiind pierderea proprietatii lucrului in tot sau in parte, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea atributelor sale de proprietar. Evictiunea poate rezulta din fapte personale sau din fapta unui tert.
Societatea petenta a fost evinsa, prin desfiintarea titlului sau,respectiv a actelor de adjudecare, evictiunea este datorata unui act anterior vanzarii, obligatoriu ca act premergator licitatiei dar omis de executorul bancar, valorificat insa pe caile legale de catre un tert - contestatorul la executare AFPC Oltenita. Faptul ca a ramas inscrierea in Cartea Funciara a proprietatii petentei nu are relevanta in ceea ce priveste valabilitatea dreptului de proprietate, ce a fost retroactiv desfiintat, aceasta fiind doar pentru publicitate si fara puterea unui titlu valabil si neviciat/desfiintarea fiind efectul unei hotarari judecatoresti cum este cazul in speta de fata; calea restabilirii situatiei anterioare este numai prin dezdaunare in conditiile legii.
Instanta a apreciat ca prevederile art. 522 c. pr. civ. sunt incidente,ca temei al raspunderii solidare, raspundere care poate fi atrasa de obligatia de a sigura protectia impotriva evictiunii totale sau partiale, dupa caz. Astfel in chiar prevederile art. 1337 cod civil, legiuitorul a inteles ca „vanzatorul este obligat, a raspunde catre cumparator ...de sarcinile la care s-ar pretinde supus acel obiect si care n-ar fi declarate in facerea contractului".
A retinut prima instanta ca incidenta art. 522 alin. 1 si 2 c. p. c este justificata intrucat in prezent debitorul urmarit vanzator silit se afla in stare de insolventa nemaiputand sa stea in judecata, decat prin intermediul lichidatorului, ca adjudecatarul nu se poate indestula de la debitorul urmarit, rezultanta acestui fapt fiind formularea prezentei in contradictoriu cu creditorul urmaritor care a incasat pretul de adjudecare.
Prima instanta a considerat ca parata (creditorul urmaritor) a comis frauda la lege prin nerespectarea regulilor in procedura de executare silita astfel cum a considerat Judecatoria Oltenita, admitand contestatia la executare.
Retine instanta de fond ca dreptul de restabilire a situatiei anterioare este strans legat de raportul juridic obligational dintre partile implicate direct sau indirect in procedura executarii silite desfiintate,in temeiul acestui raport cel al carui patrimoniu s-a marit devine debitorul obligatiei de restituire, celui care in mod evident si-a micsorat patrimoniul. in aceste conditii a stabilit ca restituirea se va calcula la nivelul sumei rezultate din vanzare, actualizata in functie de rata inflatiei doar pentru vanzarea unor bunuri mobile, nu si pentru imobile,care sunt supuse raspunderii pentru evictiune.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs intimatul - parat executor bancar O. D., intimata - parata Banca C. S.A, intimata - reclamanta S.C. R. T. S.R.L. Oltenita.
I. in ceea ce priveste recursul declarat de executorul bancar O. D., acesta critica sentinta recurata pentru motive de nelegalitate si netemeinicie solicitand casarea acestei si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru urmatoarele motive:
In primul rand invoca incalcarea dreptului sau la aparare , deoarece in tot cursul procesului a fost citat la o adresa la care nu mai locuiesc de 5 ani de zile. In acest sens arata ca actele de procedura au fost expediate in municipiul Slobozia la adresa parintilor sai - adresa la care nu mai locuieste din anul 2005, asa cum rezulta din adeverinta eliberata de administratorul Asociatiei de locatari a blocului 110 - si nu in Bucuresti, unde locuieste de cand era executor bancar la Banca C. SA Bucuresti si unde locuieste si in prezent, asa incat neavand cunostinta de acest proces, nu a putut formula nici o aparare. Sentinta nu i-a fost comunicata, afland despre existenta acesteia de la fostii sai colegi de Banca C S.A.. Chiar daca citarea sa s-a facut prin afisare la avizierul blocului, arata recurentul, citarea este nelegala, deoarece acest procedeu este aplicabil doar in situatia in care destinatarul citatiei nu este gasit la domiciliu cu ocazia efectuarii acestui act procedural, In situatia in care partea citata nu mai locuieste la acea adresa nu ne aflam in ipoteza in care cel citat este absent, ci in situatia in care citatia nu ii poate fi adusa la cunostinta, deoarece nu acela este domiciliul sau.
Faptul ca prima instanta a avut la dosar dovada afisarii citatiei cu mentiunea ca persoana citata nu a fost gasita la domiciliu, precum si faptul ca nu a cunoscut realitatea privind adresa mea exacta, constituie in opinia recurentului doar o respectare formala a legalitatii citarii sale , insa prin acest fapt nu inseamna ca procesul s-a judecat cu respectarea dreptului sau la aparare.
Arata ca legiuitorul nu conditioneaza caracterul nelegal al citarii de ingenuitatea instantei, ci de realizarea efectiva a scopului citarii unei parti asa incat instanta de recurs trebuie sa analizeze culpa primei instante sub acest aspect, ci daca este adevarat ca el nu a cunoscut de existenta procesului, astfel incat a fost pus in imposibilitatea de a se apara.
Din aceasta perspectiva considera gresita si aplicarea dispozitiilor art. 225 C. Pr. civ., deoarece interogatoriul i-a fost probabil expediat la aceeasi adresa, astfel incat faptul ca nu a raspuns la intrebarile din cuprinsul sau nu se datoreaza altei cauze decat aceleia ca nu a avut cunostinta de administrarea acestei probe si nicidecum nu poate fi vorba de reaua sa credinta.
Fata de aceste considerente, apreciaza ca a avut parte de ceea ce jurisprudenta CEDO defineste ca fiind un proces inechitabil.
In al doilea rand invedereaza faptul ca pricina a fost judecata de o instanta necompetenta material, deoarece completarea cererii cu capatul referitor la intoarcerea executarii are un obiect care depasea baremul prevazut de lege pentru o judecatorie.
Pe de alta parte,considera ca litigiul este unul comercial si nu unul civil, deoarece partile din proces au calitatea de societati comerciale.
Cu privire la fondul cauzei considera ca sentinta civila nr. 799/2010 este nelegala fiind data cu aplicarea gresita a legii sub aspectul obligarii sale in solidar cu Banca C. la plata despagubirilor pretinse de reclamanta. In acest sens considera prin obligarea sa in solidar cu Banca C. la plata despagubirilor, prima instanta a considerat ca prin neaducerea la cunostinta publicului a existentei unui creditor bugetar, AFP Oltenita, ar fi fraudat legea, ceea ce in opinia sa este gresit. Precizeaza ca intr-un proces anterior s-a dispus desfiintarea executarii silite, fara a se constata prin acea hotarare ca se face vinovat de frauda la lege. Cum numai in acel cadru procesual se putea dezlega acest aspect, considera ca Judecatoria Oltenita a procedat gresit analizand si pronuntandu-se si pe acest aspect, ignorand in acest mod puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti date in cauza anterioara.
Arata ca , data fiind publicitatea oricarei executari silite, AFP Oltenita avea posibilitatea sa intervina pentru a-si impune prioritatea. Cu toate acestea, chiar daca AFP ar fi procedat prin executorii sai la executarea silita, avea obligatia sa constate si sa respecte garantiile creantei creditorului in numele caruia a procedat la executare.
Prin urmare considera ca este retinuta gresit culpa sa in efectuarea executarii silite desfiintate prin admiterea contestatiei la executare, deoarece nu a avut cunostinta de existenta altui creditor. Mai mult, actele de executare se fac cu publicitate, iar daca mai existau creditori la acea data, acestia puteau sa intervina la acel moment
Mentioneaza ca prima instanta nu precizeaza din ce se compune prejudiciul creat reclamantei, ingloband toate componentele sale intr-o singura suma, ceea ce in opinia sa constituie o eroare, deoarece analiza culpei sale trebuia facuta in raport de fiecare componenta,
Considera ca intimata reclamanta, avand posesia bunului, prejudiciul trebuia calculat sau diminuat cu acest element activ de patrimoniu, calculul prejudiciului este gresit, estimarile facute de experti nefiind corecte.
Apreciaza ca sentinta civila nr. 799/2010 este nelegala fiind data cu aplicarea gresita a legii si sub aspectul lipsei calitatii sale procesuale pasive, exceptia pe care instanta de fond trebuia sa o invoce din oficiu , iar in temeiul art. 137 alin 1 Cod procedura civila sa se pronunte asupra acesteia, fara a mai cerceta fondul pricinii.
Precizeaza ca in raportul juridic ai executarii silite executorul bancar nu are calitate de subiect pasiv, fiind persoana insarcinata cu derularea executarii silite.
II. Recurenta - parata Banca C. critica sentinta 796/22.04.2010 pentru motive de legalitate si netemeinice,
Un prim motiv de recurs vizeaza faptul ca hotararea recurata s-a dat cu incalcarea competentei altei instante (art. 304 pct. 3 Cod procedura civila).
Cu privire la acest motiv de recurs arata ca actiunea completatoare, privind intoarcerea executari a fost formulata ca o cerere noua (autonoma fata de sentinta 867/2007 pronuntata de Judecatoria Oltenita in dosar 40/269/2006, in conditiile art.404 indice 2 alineat 1 Cod de procedura civila, fara a se dispune asupra intoarcerii executarii).
In aceste conditii, fiind aplicabile exclusiv dispozitiile art. 404 indice 2 alineat 3 Cod de procedura civila, considera ca actiunea noua privind intoarcerea executarii se supune regulilor de procedura de drept comun, nu celor care guverneaza contestatia la executare, atat sub aspectul competentei materiale a instantei, cat si sub aspectul regulilor de timbrare.
Al doilea aspect privind necompetenta judecatoriei, este legat de caracterul patrimonial al dreptului pretins. In speta, arata recurenta , cererea de intoarcere a executarii a fost pretuita de catre reclamanta la suma de 15.697.958,51 lei si estimat de instanta de judecata la valoarea de 16.087,587 lei prin sentinta atacata, fiind astfel evidenta incalcarea de catre instanta de fond a normelor de competenta materiala, norme cu caracter imperativ.
Necompetenta materiala a instantei de fond rezulta si din interpretarea obligatorie oferita de inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite prin Decizia nr.32/2008(publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 830 din 10/12/2008 unde in cadrul unui recurs in interesul legii, instanta suprema a dezlegat in mod obligatoriu problema de drept privind stabilirea competentei materiale In solutionarea actiunii in justitie avand obiect un drept patrimonial stabilind ca dispozitiile art. 1 pct. 1. art. 2 pct. 1 Ut. a) si b) si art. 2821 alin. 1 din Codul de procedura civila se interpreteaza in sensul ca. in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unul drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare.
In consecinta, intrucat actiunea completatoare are drept scop restabilirea situatiei anterioare, iar obiectul sau este evaluabil in bani, recurenta considera ca in speta de fata competenta materiala apartinea Tribunalului, in prima instanta.
In sprijinul evidentei necompetente materiale a judecatoriei ca prima instanta invoca  practica judecatoreasca relevanta in temeiul art.304 pct.3 Cod de procedura civila, solicita admiterea recursului pentru acest motiv si, constatand propria sa competenta, in temeiul art. 312 alineat 7 Cod de procedura civila, sa se caseze in parte sentinta si sa retina cauza spre rejudecarea cererii completatoare (privind intoarcerea executarii), ca instanta de fond.
In al doilea rand recurenta considera ca hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii (art.304 pct.9 Cod de procedura civila)
In acest sens arata ca hotararea instantei necompetente material a fost data cu incalcarea normelor imperative privind plata taxelor judiciare de timbru invocand prevederile Legii 146/1997
Mentioneaza ca de vreme ce actiunea completatoare are drept scop restabilirea situatiei anterioare, iar obiectul sau este evaluabil in bani, fara nicio indoiala, in speta au fost incalcate, pe langa regulile de competenta materiala si urmatoarele dispozitiile imperative: art. 2 alineat 3 din Legea nr. 146/1997a coroborate cu dispozitiile art.28(2) din acelasi act normativ si cu cele ale art.5 din Ordinul nr.760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;art.20 alineat 2 din Legea nr. 146/1997 conform carora instanta de judecata era obligata, fiind neinvestita, sa puna in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata.
Considera ca reclamanta era obligata de lege sa achite taxa judiciara de timbru, corespunzatoare dreptului patrimonial pretins, in valoare de 15.697.958,51 lei.
Totodata arata ca prin hotararea pronuntata instanta a incalcat legea, a depasit atributiile puterii judecatoresti si a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 cod de procedura Civila. In acest sens arata ca instanta de judecata a ignorat cu desavarsire dispozitiile art. 50 alineat 2 din Legea nr.7/1996 (conform careia avea dreptul sa judece numai plangerea impotriva incheierii de carte funciara, strict insotita numai de dosarul incheierii si copia cartii funciare) si ale art. 73 alineat 2 din Regulament din 13/10/2006 de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara (aprobat prin Ordinul nr.633/2009 cu toate modificarile la zi emis in aplicarea Legii de Agenda Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara).
Cu privire la admisibilitatea cererii completatoare formulate intr-un cadru procesual strict delimitat de lege (art.364 pct.9 Cod de procedura civila) arata ca potrivit dispozitiilor acestor acte normative cu caracter procedural obligatoriu, imperativ, care sunt prevazute sub sanctiunea anularii acrului de procedura intocmit cu nerespectarea lor, orice modificare, intregire, completare a plangerii initiale impotriva incheierii de carte funciara este inadmisibila din punct de vedere procedural. In consecinta, considera ca reclamanta nu avea la indemana completarea actiunii initiale (plangere impotriva incheierii de carte funciara) cu cererea completatoare (de intoarcere a executarii), orice asemenea actiune completatoare urmand a fi respinsa ca inadmisibila in ipoteza in care reclamanta ar fi staruit in judecarea cererii de intoarcere a executarii ca o completare a actiunii initiale in cadrul aceluiasi litigiu.
Prin incheierea de sedinta din 29.10.2009 (filele 155-157) instanta de fond a respins in mod nelegal exceptia inadmisibilitatii formularii unei cereri completatoare (privind intoarcerea executarii). Luand act de sustinerile reclamantei (conform carora nu exista nici un text in Legea nr.7/1996 care sa interzica o astfel de completare) si aplicand in mod gresit art. 134 si art. 132 Cod de procedura civila (norma de drept comun) considera ca instanta de judecata a ignorat si incalcat dispozitiile art.50 alineat 2 din Legea nr.7/1996 (conform careia avea dreptul sa judece numai plangerea impotriva incheierii de carte funciara, strict insotita numai de dosarul incheierii si copia cartii funciare) si ale art.73 alineat 2 din Regulamentul din 13/10/2006 de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara(aprobat prin Ordinul nr. 633/2009). Conform acestor acte normative cu caracter procedural special, obligatoriu, imperativ, derogatorii de la art. 134 Cod de procedura civila si care sunt prevazute sub sanctiunea anularii actului de procedura intocmit cu nerespectarea lor, orice modificare, intregire, completare a plangerii initiale impotriva incheierii de carte funciara este inadmisibila din punct de vedere procedural.
Conform prevederilor art. 129 alin. 6 din Codul de Procedura Civila, in toate cazurile judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.
Din aceste dispozitii legale, arata recurenta, rezulta obligatia instantei de a se pronunta cu privire la toate capetele de cerere si la toate mijloacele de aparare cu judecarea carora a fost investita, iar solutionarea cauzei cu respectarea prevederilor legale invocate trebuie sa rezulte din dispozitivul hotararii.
Cu privire la incalcarea formelor de procedura (art.304 pct. 5 Cod de procedura civila) si incalcarea atributiilor puterii judecatoresti (art.304 pct4 Cod de procedura civila) , in plus fata de le invederate anterior, arata ca instanta de judecata a trecut la judecata cererii completatoare. cu toate ca puterea judecatoreasca nu este prevazuta in acest caz. In situatia in care, in cadrul procedurii necontencioase prevazute de regimul de carte funciara, sunt invocate aspecte de drept noi, cu caracter contencios, devin aplicabile dispozitiile cu caracter special, care contureaza strict cadrul procesual. Invoca prevederile la art. 31 alin. l din Ordinul nr. 633 /2006 pentru aprobarea (Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara (denumit in continuare Regulament), conform caruia „Activitatii de Publicitate Imobiliara i se aplica principiile si regulile specifice prevazute de lege , care se intregesc cu dispozitiile art. 331-339 din Codul de procedura civila"
Apreciaza ca prin trecerea la judecata si solutionarea cererii noi, contencioase, completatoare, instanta de judecata a incalcat dispozitiile procedurale speciale indicate mai inainte si, astfel:
          - a pronuntat o hotarare cu incalcarea formelor de procedura (art.304 pct.5 Cod de procedura civila) pentru ca in situatia in care in fata sa reclamanta a ridicat o cerere noua, cu caracter contencios trebuia, in respectarea art.73 (2), art. 31 alineat 1 din Regulament si art.335 si 338 Cod de procedura civila, sa puna in vedere reclamantei exceptia inadmisibilitatii cererii noi in acest cadru procesual, cu consecinta logica, legala fie a disjungerii cererii noi (in vederea judecarii separate, potrivit dreptului comun), fie a respingerii ca inadmisibila in situatia in care reclamanta ar fi staruit in solutionarea acestei cereri noi in cadrul procesual creat de lege in mod derogatoriu.
            - a pronuntat o hotarare cu incalcarea atributiilor puterii judecatoresti avand in vedere ca potrivit art.335 Cod de procedura civila, daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
In acest context arata ca, luand act de caracterul sau contencios (pe langa aspectele evidentiate mai inainte, referitoare la inadmisibilitatea largirii cadrului procesual prin aplicarea art. 134 si 132 Cod de procedura civila), instanta de judecata era investita de catre legiuitor doar sa respinga cererea noua, in virtutea tocmai a acestui caracter.
Prin urmare considera ca instanta de fond a incalcat principiul legalitatii prevazut la art. 129(5) Cod de procedura civila (Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale) si pe cel al limitarii judecatii la cadrul procesual (in toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii), motiv pentru care in temeiul art. 312 alineat 6 Cod de procedura civila, solicita ca instanta de control judiciar sa dispuna casarea in parte a sentintei si luand act de caracterul contencios al cererii completatoare (privind intoarcerea executarii), in aplicarea art. 335 Cod de procedura civila, sa respinga cererea noua, contencioasa, ca inadmisibila.
In privinta situatiei de fapt retinut de instanta de fond in temeiul art. 304 indice 1 Cod de procedura civila invoca urmatoarele aspecte de nelegalitate si netemeinicie:
- Cu privire la procedura de licitatie organizata de executorul bancar instanta de fond retine, in mod nelegal si nefondat, ca "vanzarea la licitatie s-a facut in frauda legii, nefiind anuntati cumparatorii despre sarcinile imobilului - datoriile fiscale ale statului - creditorul bugetar nefiind invitat si anuntat despre scoaterea la licitatie a bunurilor..."
Referitor la acest aspect, in prealabil, precizeaza ca instanta de fond nu a fost investita cu analiza actelor de executare intocmite de executorul bancar D. O. cu privire la imobilele ce fac obiectul litigiului, legalitatea acestor acte facand obiectul Dosarului nr. 40/269/2006 al Judecatoriei Oltenita.
In acest sens arata ca instanta care a fost investita cu solutionarea contestatiilor la executare formulate de AFP Oltenita si de SC A. C. SA impotriva actelor de executare intocmite de executorul bancar D. O. in dosarele de executare, nu au retinut in nici un moment ca la incheierea actelor respective s-ar fi comis vreo frauda la lege.
In consecinta, considera ca instanta de fond, nefiind investita cu analiza actelor de executare, analiza efectuata in cadrul altor litigii, in care s-au pronuntat hotarari irevocabile, care se bucura de autoritate de lucru judecat cu privire la toate aspectele analizate si solutionate prin intermediul lor, era obligata ca in solutionarea prezentei cauze sa tina cont de concluziile si considerentele acestor hotarari irevocabile, nefiindu-i permis sa procedeze cu de la sine putere la reanalizarea acestor aspecte si la formularea unor pareri personale cu privire la aceste aspecte lamurite in mod irevocabil.
In ceea ce priveste motivatia pentru care instanta de fond a apreciat ca in cadrul executarii silite s-a produs o fraudare a legii, arata ca si aceasta este nelegala si netemeinica, invocand in acest sens doctrina in materie conform careia frauda la lege este o situatie de ilicita care poate aparea in stricta si exclusiva legatura cu interpretarea normei juridice, constand intr-o manevra nelegitima de a eluda, prin artificii aparent permise, aplicarea unor norme, pentru a promova ilegal unele interese sau pentru a ocoli consecinte legale care nu convin.
Din considerentele sentintei recurate rezulta insa ca instanta de fond intelege cu totul si cu totul altceva prin frauda la lege, intrucat aceasta apreciaza frauda la lege ca fiind "neanuntarea cumparatorilor despre datoriile fiscale ale statului si neinvitarea creditorului bugetar la licitatie", asa incat aspectele pe care aceasta le-a avut in vedere la stabilirea fraudei la lege nu se incadreaza nicidecum in definitia acestei notiuni si nici in conditiile prevazute pentru existenta fraudei la lege..
In acest sens, fata de definitia data de doctrina notiunii de frauda la lege si fata de conditiile care trebuie indeplinite pentru a ne afla in prezenta unui asemenea incident, precizeaza ca in speta: actul cu privire la care instanta de fond retine ca s-ar fi comis fraudarea legii este un act de adjudecare, iar nu un contract bilateral, astfel incat prin insasi natura sa, de a fi un act unilateral, nu poate fi retinuta o coniventa a persoanelor care au participat la incheierea sa; prestatiile, cuprinse in actul de adjudecare au fost executate integral, procedandu-se la predarea bunurilor adjudecate si la radierea garantiilor bancare inregistrate asupra acestora, precum si la plata pretului de adjudecare; banca creditoare avea calitatea de creditor garantat cu privire la imobilele adjudecate, ceea ce presupune ca, chiar In cazul efectuarii actelor de executare de catre organele fiscale, aceasta era indreptatita sa obtina cu prioritate realizarea drepturilor sale, chiar inaintea creditorului bugetar, nefiind necesara o interpretare defectuoasa a legii pentru a-i fi promovate interesele, in consecinta nu se poate retine ca incalcarea dispozitiilor art. 500 alin. 3 Cod de procedura civila si ale art. 133 alin. 8 Cod de procedura fiscala a fost facuta in scopul de a vatama pe cineva sau in scopul de a promova ilegal unele interese. De asemenea, nu se poate retine ca incalcarea acestor dispozitii legale a fost facuta pentru, a ocoli consecinte legale care nu convin, intrucat in speta nu existau astfel de consecinte, singura diferenta, care ar fi rezultat din aplicarea dispozitiilor art. 600 alin. 3 Cod de procedura civila si ale art. 133 alin. 8 Cod de procedura fiscala, fiind aceea ca actele de executare ar fi fost indeplinite de organul de executare fiscal, iar nu de catre executorul bancar, modul de desfasurare a executarii si consecintele acesteia fiind identice - respectiv satisfacerea cu prioritate a creantelor garantate ale bancii, indiferent de organul care ar fi realizat executarea; in consecinta, nu poate fi invocata nici macar fraudarea intereselor creditorului bugetar, cu atat mai putin ale adjudecatarului.
Apreciaza ca instanta de fond a facut o preluare a sustinerilor reclamantei din cererea initiala, fara nici un suport legal, ignorand total hotararile pronuntate in cauzele vizand actele de executare.
In consecinta, in opinia recurentei, constatarea instantei de fond privind incidenta unei fraude la lege urmeaza a fi indepartata, ca nelegala si nefondata, la fel ca si toate consecintele obligationale pe care Instanta de fond le retine in sarcina bancii si a executorului bancar ca decurgand, aparent in mod legal, din incidenta unei fraude la lege.
In ceea ce priveste "momentul nasterii dreptului de restabilire a situatiei anterioare si cu nasterea dreptului la dezdaunari pentru prejudiciul produs" arata ca retinerile instantei de fond sunt, de asemenea, nelegale si nefondate.
Astfel, potrivit instantei de fond, acest moment ar trebui sa fie in octombrie 2008,"data ramanerii definitive a sentintei civile 867/2007 - prin recursul la lamurirea dispozitivului disputat la Tribunalul Calarasi si momentul introducerii actiunii in pretentii ulterior precizata - dosar 39730/3/2008 la Tribunalul Bucuresti, in care patenta a renuntai la judecata" (pag. 11 din sentinta recurata) ceea ce inseamna ca potrivit instantei de fond momentul nasterii dreptului de restabilire a situatiei anterioare si a dreptului la dezdaunari, adica momentul de la care reclamanta putea formula actiune in despagubire, este tocmai momentul cand reclamanta a formulat aceasta actiune, fara a mai lua in calcul si faptul ca reclamanta a renuntat de fapt la judecarea acestei actiuni.
Invedereaza ca situatia cronologica a hotararilor judecatoresti pronuntate in Dosarul nr.40/269/2006 este urmatoarea: la data de 25.04.2007 Judecatoria Oltenita a pronuntat Sentinta civila nr. 867 (DEFINITIVA), prin care s-au admis contestatiile la executare formulate de AFP Oltenita si SC A. C. SA Conform dispozitivului acestei sentinte, instanta de fond a anulat actele de executare subsecvente vanzarii la licitatie din data da 23.11.2006 a bunurilor imobile inregistrate in Cartea Funciara nr. 7 N a localitatii Manastirea, aflate in proprietatea debitoarei SC A. U. M., situate in corn. Manastirea jud. Calarasi, respectiv imobilele cu nr. cadastral 9, 3/2, 3/4, 3/5 si 3/6.
La data de 05.02.2008, prin Decizia civila nr. 90R (IREVOCABILA), Tribunalul Calarasi a respins recursurile declarate de Banca C SA Suc. Oltenita, SC U. I. SRL si SC R. T. AJ SRL impotriva Sentintei civile nr. 867/25.04.2007;
La data de 30.05.2008 Judecatoria Oltenita a pronuntat incheierea prin care s-a lamurit dispozitivul Sentintei civile nr. 867/25.04.2007 cu privire la celelalte imobile care au facut obiectul vanzarii la licitatie din data de 23.11.2006.
Precizeaza ca cererea de lamurire a fost formulata de SC U. I. SRL, adjudecatarul altor imobile ale debitorului, iar nicidecum de catre reclamanta din prezenta cauza, SC R. T. AJ SRL, si vizeaza excluderea de la aplicarea dispozitiilor Sentinte civile nr. 867/25.04,2007 a imobilelor care interesau pe acest adjudecatar, neavand legatura cu imobilele pentru care s-a solicitat de catre reclamanta intoarcerea executarii silite, intrucat aceste imobile au fost clar mentionate in dispozitivul Se
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Carte Funciara

Obligatia aducerii la cunostinta proprietarului plata TVA a terenurilor construibile - Sentinta civila nr. 301 din data de 27.04.2018
FALIMENT - Sentinta civila nr. 123 din data de 20.03.2018
ACHIZITII PUBLICE - Sentinta comerciala nr. 16/CA din data de 15.01.2018
Salarizare in sistemul de invatamant. Acordare spor raportat la salariul de baza din ianuarie 2017 - Sentinta civila nr. 533 din data de 26.09.2018
Actiune in regres al angajatorului impotriva angajatului, intemeiata in baza - Sentinta civila nr. 381 din data de 25.05.2018
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018
Despagubiri solicitate pentru limitarea dreptului de proprietate. Actiune respinsa - Sentinta civila nr. 715 din data de 08.06.2017
Majorare pensie de intretinere. Venituri obtinute in strainatate - Sentinta civila nr. 159 din data de 21.02.2018
Despagubiri solicitate pentru limitarea dreptului de proprietate. Actiune respinsa - Sentinta civila nr. 715 din data de 08.06.2018
LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE - Sentinta penala nr. 25 din data de 31.03.2017
CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACTIONAL ORGANIZAT - Sentinta penala nr. 37 din data de 27.04.2017
Reziliere contract de inchiriere - Sentinta civila nr. 126 din data de 16.02.2017
SOCIETATI COMERCIALE - Sentinta civila nr. 2593 din data de 20.09.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
LITIGII CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 1003 din data de 23.09.2015
LITIGII CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 180 din data de 24.02.2016
Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TRAFIC DE DROGURI - Sentinta penala nr. 4 din data de 18.01.2017
Incuviintare executare silita formulata de executorul judecatoresc. Amenda aplicata de I.S.C.T.R. - Decizie nr. 366 din data de 20.04.2017