Actiune de sistare indiviziune

Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Sibiu s-a respins actiunea civila formulata de reclamantii C. A. L. si D. in contradictoriu cu  Statul Roman prin Primaria municipiului Sibiu prin primar, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara  calitate procesuala pasiva, si s-a respins  ca neintemeiata actiunea civila formulata de  aceeasi reclamanti in contradictoriu cu paratii:  S. G., S. E,  municipiul Sibiu  reprezentat de primar, SC U. SA.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca prin actiunea formulata si ulterior completata reclamantii  C. A. L. si D. au solicitat, impotriva paratilor Statul Roman prin  Primaria Municipiului Sibiu prin Primar, S. G. , S. E., Municipiul Sibiu prin Primar , SC U. SA  ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:
- iesirea reclamantilor si a paratilor S. G. si S. E. din indiviziune cu statul roman asupra imobilului situat in Sibiu, jud. Sibiu, inscris in CF nr. I. Sibiu, prin atribuirea catre reclamantii C. A. L. si C. D. si paratii S. G. si S. E. a intregului imobil mai sus mentionat in cote egale, cu plata unei sulte cuvenite statului in valoare de 3890 lei fiecare, in total 7780 lei, potrivit expertizei intocmite de expert;
- radierea constructiei apartamentului 3 din cartea funciara I. Sibiu;
- alipirea celor trei topuri inscrise din cf. Nr. I. Sibiu foaie colectiva, respectiv
1, 2, 3 prin retinerea unui singur top. nr. X, si
revenirea, de moment, la situatia initiala de sub A-1 nr. top X;
- iesirea din indiviziune a imobilul cu nr. top. X dupa cum urmeaza:
-nr. top. 1 loc de casa cu casa de 138 mp;
-nr. top. 2 teren de 192 mp proprietari S.G. si E.;
-nr. top. 3 teren de 155 mp proprietari C. A. L. si D.;
-nr. top. 4 cale de acces de 66 mp proprietari S. G. in cota de
56,5% si E. si C. A. L. si D. in cota de 43,5%;
- intabularea in Cf. nr. CF I. Sibiu foaia colectiva:
-nr. top. 1 loc de casa cu casa de 138 mp;
-nr. top. 2 teren de 192 mp proprietari S. G. si E.;
-nr. top. 4 cale de acces de 66 mp proprietari S. G. in cota de 56,5% si si E. si C. A. L. si D. in cota de 43,5% ;
-  Notarea in Cf. nr. CF I. Sibiu foaia colectiva a partilor comune indivize: terenul cladit si necladit de 138 mp, conform cotelor specificate, racordurile la apa, canal, energie, gaz pana la intrarea in apartament, zidurile despartitoare dintre apartamente si notarea dreptului de servitute de trecere cu piciorul si autoturismul pe imobilul cu nr. ca fond servant, in favoarea imobilelor cu nr top - nr. top. 1, nr. top. 2 si nr. top. 3 ca fonduri dominante ;
- intabularea in cf. II. Sibiu proprietari S.G. si E. :
       -nr. top. .1/ A. - apartament 1 compus din camera (19,63 mp), bucatarie (7,80 mp), camara (2,40mp), pivnita( 8,65 mp) conform contractului de vanzare-cumparare nr. 1426/968/1977 si adaos compus din bucatarie si scarile din beton (40 mp) cu cota de 56,5 %
-nr. top. 2 teren constructii de 192 mp proprietari S. G. si E.
-nr. top. 4 cale de acces de 66 mp proprietari S. G. in cota de 56,5% si E. si C. A. L. si D. in cota de 43,5%
- Notarea in cf. II. Sibiu a partilor comune indivize: terenul cladit si necladit de 138 mp, conform cotelor specificate, racordurile la apa, canal, energie, gaz pana la intrarea in apartament, zidurile despartitoare dintre apartamente si notarea dreptului de servitute de trecere cu piciorul si autoturismul pe imobilul cu nr. ca fond servant, in favoarea imobilelor cu nr. top - nr. top. 1, nr. top. 2 si nr. top. 3 ca fonduri dominante;
- intabularea in cf III. Sibiu proprietari C. A. L. si D.;
-nr. top 1/B. apartament 2 locuinta compusa din camera ( 16,31 mp), bucatarie (7,62 mp), conform contractului de vanzare-cumparare nr 325/168/1974 - corp A si adaos compus din spalatorie, hol si pivnita, cu cota de 43,5 % si inca o suprafata de teren aferenta de 23 mp;
-nr. top. 3 teren constructii de 155 mp proprietari C. A. L. si D.;
- nr. top. 4 cale de acces de 66 mp proprietari S. G. in cota de 56,5% si E. si C. A. L. si D. in cota de 43,5%;
- Notarea in cf III. Sibiu a partilor comune indivize: terenul cladit si necladit de 138 mp, conform cotelor specificate, racordurile la apa, canal, energie, gaz pana la intrarea in apartament, zidurile despartitoare dintre apartamente si notare a dreptului de servitute de trecere cu piciorul si autoturismul pe imobilul cu nr. ca fond servant, in favoarea imobilelor cu nr. top. 1 , nr. top. 2 si nr. top. 3 ca fonduri dominante , cu cheltuieli de judecata.
In expunerea de motive se invedereaza ca reclamantii sunt proprietarii unui apartament din imobilul situat in Sibiu. Terenul si pivnita se afla in indiviziune fortata  , motiv pentru care colocatarii trebuie sa solicite acordul autentificat al vecinilor in cazul in care doresc sa construiasca . Acest apartament vecin cu apartamentul proprietatea reclamantilor  a avut o suprafata mult mai mica decat este in prezent si acest  lucru  se datoreaza faptului ca vecinul a ocupat in mod abuziv , in urma cu aproximativ un an terenul proprietatea comuna , pe care a construit un adaos la cladirea existenta , fara sa le ceara acordul , asa cum prevede legea . Ocuparea s-a facut prin extinderea constructiei vechi prin intrare in curte pe terenul coproprietatea lor inspre gradina .  Datorita lucrarilor efectuate de aceasta in prezent le – a blocat intrarea in pivnita proprietatea lor , iar acest corp de cladire nu are streasina , astfel toata apa rezultata  prin caderea ploilor se scurge pe corpul de cladire  proprietatea lor . In prezent lucrarea este finalizata , iar titularul constructiei nu a beneficiat de acordul reclamantilor pentru ocuparea unei suprafete mai mari  de teren din curtea interioara  a imobilului , iar datorita acestor lucrari  accesul sau in pivnita este blocat . Datorita acestei imprejurari  toti colocatarii  detin , pe langa o proprietate exclusiva  asupra apartamentelor  din imobil si parti comune  din acesta , respectiv curtea , gradina , poarta de acces , pivnita etc.
Dovada actiunii s-a realizat prin : extrase cf , contracte de vanzare – cumparare , ordinul prefectului nr. 615/ 2004 , incheiere cf 4025 /1974 , contract de inchiriere , acte aditionale , incheiere cf nr. 409/ 1980 , expertiza topo , expertiza in constructii .
Municipiul Sibiu prin Primar, prin intampinare si ulterior prin note de sedinta, dupa ce initial achiesase in principiu la actiune , ulterior a pus concluzii de respingere a prezentei intrucat constructia nu poate fi dezmembrata dupa cum reiese din expertiza in constructii , in orice varianta  propusa de expert o parte a terenului ramane in indiviziune , in ceea ce priveste atribuirea unui nr. top. nou  imobilului in cota de 7 % apartinand statului roman si ulterior instrainarea acestuia  reclamantilor si paratilor S.  nu pot fi de acord , intrucat acest lucru presupune o vanzare directa , lucru interzis  de legislatia in vigoare pentru imobilele proprietatea unitatilor administrativ – teritoriale . In conformitate cu dispozitiile  art. 123 alin. 2 al Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala , vanzarea bunurilor apartinand domeniului privat al unitatii administrativ teritoriale  se poate face doar prin licitatie publica . Intemeiata pe dispozitiile art. 146 din CPC , Legea nr. 215/2001.
Paratii S. G. si S. E.,  prin intampinare, au  aratat ca sunt de acord in principiu cu actiunea reclamantilor . Urmeaza ca in cadrul noii redistribuiri a terenului  pentru care se va dispune iesirea din indiviziune  sa se tina seama  chiar de actul depus de reclamanti si anume ordinul prefectului  nr. 615/ 28 VI 2004 prin care li se atribuie suprafata de 40 %  din terenul de 551 mp  teren din litigiu . In dovedirea punctului lor de vedere s – au administrat expertize topo si constructii .
SC U. SA nu si-a manifestat pozitia procesuala .
Primaria Municipiului Sibiu in calitate de reprezentant al Statului Roman, a invocat exceptia lipsei de calitate procesuala pasive,  avand in vedere dispozitiile art. 77 din Legea nr. 215/2001 , lipsa personalitatii juridice , imposibilitatea ei de a sta in nume propriu in instanta . Calitatea procesuala pasiva in litigiul  de fata o are autoritatea publica locala care detine un drept de proprietate  asupra imobilului in litigiu , in speta , Municipiul Sibiu . Se prevaleaza in drept de dispozitiile art. 115 – 118 , 242 alin. 2 din Codul de procedura civila , Legea nr. 215/2001 .
Reclamantii si paratii S. au pus concluzii de admitere a exceptiei, sens in care instanta a admis – o , avand in vedere ca ulterior introducerii actiunii printr-o cerere precizatoare  s-a chemat in proces Municipiul Sibiu prin Primar.
Pronuntand solutia de respingere a actiunii in stanta de fond a motivat ca cerinta calitatii procesuale reiese din scopul procesului civil, de dezlegare a conflictelor ivite in viata sociala si din necesitatea unei optime administrari a justitiei. Doctrina pe buna dreptate in acest sens considera ca legitimarea procesuala  nu se raporteaza , cu necesitate , la raportul juridic dedus in judecata , ci la dreptul  de a reclama in justitie si la obligatia  de a raspunde  fata de pretentiile  formulate prin cererea de chemare in judecata.
Asadar existenta dreptului subiectiv este doar una dintre conditiile pentru admisibilitatea in fond a actiunii . Legitimitatea procesuala activa si pasiva se determina dupa imprejurarile  de fapt si de drept expuse  de catre reclamant in cuprinsul cererii  de chemare in judecata , cand acesta este – sau pretinde  a fi – titularul unui drept subiectiv ( Ioan Les , Studii de drept judiciar privat , Bucuresti , Editura CH Beck , 2008 , pag . 10 si urm. ) .
Pe de alta parte sarcina justificarii calitatii procesuale apartine reclamantului care , in cadrul cererii sale  de chemare in judecata va trebui sa expuna imprejurarile de fapt si de drept din care rezulta indreptatirea  sa de a actiona  in judecata pe parat ( idem , pag . 10 ) . 
In speta legatura indisolubila intre „ parte „ si „legitimarea procesuala „ in ceea ce tine de subiectul pasiv lipseste . Elocvent este textul art. 77 din Legea nr. 215/2001 evocat de Municipiul Sibiu („ primarul , viceprimarul , secretarul unitatii administrativ – teritoriale si aparatul de specialitate  al primarului constituie o structura  functionala  cu activitate permanenta , denumita primaria  comunei , orasului  sau municipiului , care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului , solutionand problemele curente ale colectivitatii locale „), ce exclud legitimarea procesuala ordinara sau extraordinara primariilor . Evident este o practica noua , diferita de cea a legislatiei anterioare administrative anului 2001, cand frecvent actiunile aveau ca participant activ sau pasiv  primariile .
Asupra fondului retinem urmatoarele in urma analizarii actelor , lucrarilor dosarului :
Fiecare parte se afla in carti funciare individuale. Sunt in discutie trei carti funciare individuale referitoare la imobilul din Municipiul Sibiu. Din inscrisurile dosarului cu claritate reiese ca la aceasta adresa se afla trei apartamente , dupa cum urmeaza :
- apartament 1 – CF nr. I. Sibiu nr. top 1 – corp b. – magazie de 16 mp si pivnita de 4,0 mp in subsol corp a.; cota de 7% din terenul de 551 mp proprietar Statul Roman – nationalizare incheierea CF nr 257/1965.
- apartament 2 – CF nr. III. Sibiu nr. top .2 – locuinta corp a si cota de 40% din terenul de 551 mp proprietar C. A. si C. D.- cumparare
- apartament 3 – CF nr. II. Sibiu nr. top 3 – locuinta corp a si cota de 40% din terenul de 551 mp proprietar S. G. si S. E. - cumparare
Expertiza topo in ceea ce tine de sistarea starii de indiviziune releva ca este necesara radierea  constructiei apartamentului proprietatea statului roman, denumit de expert P. si nr. 3, in conditiile in care in prealabil statul, Municipiul Sibiu  ar fi de acord cu vanzarea apartamentului .
Municipiul Sibiu se opune instrainarii, radierii bunului sau din cartea funciara, per a contrario se incalca dispozitiile art. 123 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 (vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii).
Pe de alta parte fara acordul acestuia partile S. G., S. E., C. A. L., C. D. incheie o tranzactie depusa la instanta la 17 XI 2009  in care hotarasc radierea constructiei apartamentului statului dupa ce acesta li s-ar atribui lor in cote egale iar ele ar plati anticipat sulta avandului cauza lipsa de la tranzactie. In lipsa acordului proprietarului apartamentului, deci a Municipiului Sibiu, tranzactia apare ca irelevanta, mai cu seama ca la final sunt disensiuni in ceea ce tine de contributivitatea partilor persoane fizice la plata sultei .
Observam ca lipsesc cerintele sistarii indiviziunii in speta, intrucat lipseste acordul Municipiului Sibiu, iar pe de alta parte, insasi persoanele fizice au dileme asupra cotei de plata a sultei catre Municipiul Sibiu. Apoi se urmareste radierea constructiei statului, singura posibilitate era aceea a unificarii foilor individuale, dar in ceea ce priveste terenul nu si constructiile , dat fiind ca in fiecare cf exista procente ideale ale suprafetei de teren inscrise in cf originara I. Sibiu  nr. top. 2 .
Cu alte cuvinte a evoca admisibilitatea actiunii in temeiul legislatiei procesuale sau materiale civile uzuale ( art. 728 Cod Civil, art. 6731 si urm. din Codul de procedura civila ) , avand de efect incetarea coproprietatii temporare este abuziva , cata vreme se urmareste cu incalcarea legislatiei administrative radierea constructiei statului, cata vreme o stare de indiviziune asupra topurilor constructii lipseste in speta: statul prin nationalizare are in cf I. Sibiu top 1 corp b. magazie de 16 mp si pivnita de 4 mp in subsol corp a. ; reclamantii au apartamentul locuinta corp a. in nr. top. 2 cf III. Sibiu ; paratii S.  au locuinta  corp a apartament in nr. top. 3 cf II. Sibiu .
Radierea constructiei si instrainarea nu se poate realiza prin frauda la lege , cu incalcarea regimului juridic al constructiilor evidentiat prin Legea nr. 215/2001 , Legea nr. 50/1991 privind constructiile. Apoi trebuie afirmat ca iarasi lipseste incetarea coproprietatii daca apartamentul statului se atribuie in cote egale particularilor, caci nu este permis ca prin incetarea unei coproprietati sa se nasca o alta coproprietate, ci doar o proprietate individuala cu drepturi exclusive , deci prin varianta atribuirii in natura in exclusivitate .
Conduita particularilor a generat refuzul statului la incetarea coproprietatii: refuzul lor de scoatere la licitatie publica a imobilului (magazie etc); radierea magaziei – ceea ce nu este permis , mai cu seama ca pana la ramanerea irevocabila a prezentei particularii nu dispun de drepturi exclusive sau de coproprietate asupra bunurilor statului .
Drept consecinta pentru incalcarea regulilor specifice partajului se va respinge actiunea de sistare de indiviziune formulata si completata de reclamantii C. A. L. si D. in contradictoriu cu paratii S. G., S. E., domiciliati in Municipiul Sibiu, Municipiul Sibiu prin Primar, SC U. SA.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii solicitand schimbarea sentintei si admiterea actiunii astfel cum a fost formulata si precizata.
In motivarea apelului s-a aratat ca, in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aceasta  a fost in mod eronat admisa, ci consecinta respingerii actiunii, in conditiile in care s-a depus o precizare de actiune prin care s-a acoperit aceasta exceptie si cata vreme ea nu a fost pusa in discutia contradictorie a partilor.
Un al doilea motiv de apel invocat este acela ca sentinta pronuntata incalca prevederile art. 137 Cod pr. civila, intrucat daca se aprecia ca o parte nu are calitate procesuala pasiva, acest aspect trebuia invocat de instanta din oficiu, dintru inceput, pentru a nu se mai  faca cheltuieli suplimentare inutile.
In al treilea rand, in mod eronat instanta s-a mai pronuntat asupra fondului, daca  a respins actiunea pe exceptie.
In al patrulea rand, in mod eronat s-a apreciat de catre instanta ca lipsesc cerintele pentru sistarea starii de indiviziune, prin intampinare municipiul Sibiu aratand ca nu se opune admiterii actiunii, atata vreme cat sunt incidente dispozitiile art. 728 Cod civil. In speta este vorba de o sistare de indiviziune cu plata de sulte si nu de o „instrainare in frauda legii” asa cum o apreciaza instanta de fond.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 282 si urm. Cod pr. civila.
Intimatii S. G. si S. E. au formulat intampinare prin care au solicitat admiterea apelului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare,  aratand ca prima instanta  nu a fost consecventa in solutia data si a motivat sentinta in afara legii. In plus, motivarea cu privire la  inscrierea in cartea funciara nu este coerenta si logica.
Apelul este intemeiat pentru considerentele ce urmeaza:
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civila, instantele au obligatia de a  mentiona in considerentele hotararilor motivele de fapt si de drept care au stat la baza convingerii lor in luarea deciziilor.
Art. 6 alin. 1  din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale statueaza ca orice persoana are dreptul  la judecarea  cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala, care va statua asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil. Prin sentinta pronuntata, judecatoria a  incalcat aceste dispozitii prin aceea ca a procedat la darea unei hotarari a carei motivare nu poate sustine cu claritate decizia luata. Se observa astfel faptul ca, in ceea ce priveste motivarea admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, instanta de fond, in loc sa argumenteze clar admiterea exceptiei, reda prea amplu texte de doctrina si jurisprudenta, despre ideea generala de calitate procesuala fara a pune accent pe situatia concreta dedusa judecatii.  Este, fara indoiala, laudabil ca instanta sa cunoasca teoriile, doctrina si jurisprudenta relevante, insa motivarea reala a hotararii presupune argumentarea, cu claritate, a motivelor pentru care s-a luat hotararea. Cu alte cuvinte, dispozitivul sentintei trebuie sa decurga in mod logic si firesc din considerentele ei, ceea ce nu s-a reusit in speta, aspect ce face hotararea casabila pentru insuficienta motivare.
Aceleasi caracteristici de nemotivare se regasesc si atunci cand instanta de fond argumenteaza respingerea in fond a actiunii, neintelegandu-se pentru ce este un argument de respingere a unei sistari de indiviziune faptul ca „persoanele fizice au dileme asupra cotei de plata a sultei catre municipiul Sibiu”, de vreme ce sulta este ceva ce se stabileste de catre instanta sau cum este posibil, in contextul existentei art. 728 Cod civil, ca sa se sustina ca „lipsesc cerintele sistarii de indiviziune in speta, intrucat lipseste acordul municipiului Sibiu”.
In concluzie, motivarea instantei de fond este lipsita de claritate, ceea ce incalca dreptul partilor la un proces echitabil si atrage incidenta dispozitiilor art. 297 alin. 5 Cod pr. civila, anume desfiintarea hotararii cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond va verifica si celelalte motive invocate in apel si in intampinare.