Imobil preluat de stat printr-un act de cedare fortata.

     2.  Imobil preluat de stat printr-un act de cedare fortata.
Efectul principiului relativitatii inscrierii in cartea funciara cu privire la anularea incheierilor de carte funciara.

     Prin Decizia civila nr.9/A/25 ianuarie 2007 pronuntata de Tribunalul Covasna in dosarul civil nr.1107/A/2006, a fost respinsa cererea de suspendare a judecatii formulata de apelanta SC”TGN”SA.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de parata SN TGN”SA Medias, impotriva Sentintei civile nr.227/14 martie 2006 a Judecatoriei Tg.Secuiesc, pe care a pastrat-o.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca, potrivit art.2, lit.c din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, prin imobile preluate in mod abuziv se inteleg si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, in baza unor acte normative speciale adoptate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum si alte imobile donate statului, daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Raportat la prevederile legii mai sus mentionate, pentru imobilele donate statului sau altor persoane juridice pentru ca cererea de restituire in natura sau acordarea unor despagubiri sa intre sub incidenta prevederii Legii nr.10/2001, legea instituie conditia existentei unei hotarari judecatoresti irevocabile de constatare a nulitatii actului in baza caruia bunurile au fost preluate.
Prin imobile Preluate in mod abuziv se intelege imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr.410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice, a Decretului nr.478/1954 privind donatiile facute statului si altele asemenea, neincheiate in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art.813 Cod civil, in acest din urma caz, daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Aceasta procedura este anterioara cererii prin care se solicita restituirea imobilului sau acordarea despagubirii, care nu poate fi rezolvata pana cand actul de donatie nu este declarat nul printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.
Reclamanta nu a facut altceva decat, prin prezenta actiune s-a conformat cerintelor textului legal mai sus enuntat.
Petitele actiunii se interfereaza cu dispozitiile legii speciale, intrucat ele vizeaza numai constatarea preluarii abuzive a imobilului din litigiu si constatarea nulitatii absolute a donatiei facute in favoarea statului si nu restituirea acestuia in natura reclamantei sau prin acordarea de despagubiri, chestiune ce urmeaza a fi rezolvata potrivit dispozitiilor legii speciale.
Pentru cele expuse mai sus, critica paratei sub acest aspect este nefondata.
Potrivit dispozitiilor art.800 Cod civil, nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament.
Renuntarea la proprietate in favoarea statului nu are caracterul unui act de donatie in intelesul art.800 si art.813 Cod civil. Aceasta, cu atat mai mult cu cat in actele de renuntare nu se arata persoana in favoarea careia se face renuntarea si nici nu este insotita vreo declaratie de acceptare a vreunei liberalitati.
Pentru aceste considerente, instanta de fond in mod corect a stabilit ca preluarea prin declaratie de renuntare la dreptul de proprietate este o preluare fara titlul valabil, deci este abuziva.
Cu privire la pct. II din apelul declarat:
Potrivit art.130, alin. ltim Cod procedura civila.- „In toate cazurile judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii”.
Obiectul spetei deduse judecatii vizeaza legalitatea actului de donatie u privire la imobilul inscris in CF si anularea incheierilor de intabulare nr.251/06.03.1958 si nr.529/06.06.1958.In aceste limite a fost sesizata instanta de fond si s-a pronuntat prin sentinta atacata. Fata de principiul disponibilitatii partilor in procesul civil, instanta din oficiu nu poate extinde obiectul sesizarii si nici introduce terte persoane.
In ceea ce priveste reinscrierea reclamantei in cartea funciara, ca proprietara a imobilului, observatia paratei este corecta. Intr-adevar, instanta de fond in acest sens a fost sesizata, dar nu s-a pronuntat.
Insa, aceasta chestiune nu poate fi rezolvata in apelul paratei, fiindca i s-ar crea o situatie mai grea in propria cale de atac (art.296 Cod procedura civila).
De altfel, situatia tabulara a imobilului se va rezolva in raport de solutionarea cererii in baza Legii nr.10/2001, pin restituirea in natura sau prin acordarea de despagubiri.
In fine, ultimul motiv de apel vizeaza anularea incheierilor de intabulare cu care a fost sesizata instanta de fond.
Stabilind nulitatea actului de preluare a imobilului de catre stat, aceeasi soarta juridica vor avea si incheierile de intabulare, potrivit principiului ca ceea ce este nul, si efectele sale sunt nule.
Pentru aceste considerente, in baza art.296 Cod procedura civila, tribunalul a respins apelul declarat.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs parata SNTGN „T”SA.
     In sustinerea recursului se invedereaza ca atat instanta de fond, cat si cea de apel au gresit calificand renuntarea reclamantei la dreptul sau de proprietate, ca fiind o donatie, intre cele doua institutii neexistand identitate.
Se precizeaza, de asemenea, ca pentru solutionarea cererii formulate de reclamanta in baza Legii nr.10/2001, nu este necesar a se constata prin hotarare judecatoreasca nulitatea donatiei si ca aceasta procedura nu conditioneaza procedura urmata pe baza Legii nr.10/2001.
In drept, sunt invocate dispozitiile art.304, pct.9 Cod procedura civila.
Criteriile formulate de recurenta nu sunt fondate.
Este adevarat ca tribunalul a numit actul de cedare al terenului catre stat ca fiind o donatie. Chiar daca „cedarea” proprietatii nu este identica cu donatia, din punctul de vedere al efectelor produse in patrimoniul reclamantei, deosebirea nu prezinta relevanta juridica, atat in situatia cedarii fortate, cat si in cazul donatiei abuzive practicate de statul socialist, persoanele transmitatoare fiind lipsite de dreptul lor real de proprietate, fara a exista o cauza legala. Or, actul juridic lipsit de unul dintre elementele sale esentiale, cum este cauza, este sanctionat cu nulitatea lui. Prin urmare, titlul statului asupra terenului intrat in patrimoniul sau printr-o cesiune abuziva este ilegal, iar anularea lui de catre instanta este legala.
In ceea ce priveste critica purtand asupra utilitatii sau inutilitatii unei hotarari privind nulitatea titlului statului pentru terenul in cauza in procedura prevazuta de Legea nr.1072001, instanta retine ca nici aceasta nu este fondata. Potrivit actiunii introductive de instanta, reclamanta a justificat un interes legal si actual in promovarea cererii sale, iar consideratiile recurentei generate de procedura Legii nr.10/2001 nu pot atrage retinerea unei lipse de interes a reclamantei in actiunea de fata.
Prin urmare, actiunea reclamantei in anularea titlului statului pe calea dreptului comun este admisibila, astfel cum s-a retinut in considerentele hotararilor pronuntare la fond si in apel.
La judecarea recursului, instanta a invocat exceptia inadmisibilitatii petitului purtand asupra anularii incheierilor de CF nr.251/1938 si nr.529/1958 fata de actuala situatie de carte funciara si nechemarea in judecata a persoanelor ce figureaza cu drepturi reale in C.F.
Exceptia este fondata.
Inscrierile in cartea funciara trebuie sa respecte – intre altele – si principiul relativitatii, potrivit caruia inscrierea unui drept in C.F. se poate face numai impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii, este inscris sau, dupa caz, urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea va fi facuta. Acest principiu stabileste, asadar, contra cui se pot face inscrierile in cartea funciara, respectiv impotriva aceluia care la inregistrarea cererii sale era inscris ca titular al dreptului. Regula este valabila si in cazul radierii unui drept, potrivit principiului simetriei formale.
In speta de fata, incheierile de C.F. a caror anulare s-a cerut de catre reclamanta, poarta asupra unor drepturi ce tin de istoria cartii funciare nr.377 si respectiv nr.547 Tg.Secuiesc.
Astfel, de la momentul 1958, cand au fost operate in C.F. cele doua incheieri, imobilul in cauza a suferit numeroase operatiuni juridice: - dezmembrari, schimbari ram de cultura, transmitere drepturi reale rezultate catre alti subiecti de drept. Asa cum rezulta din copia partiala a CF 547 depusa la fond, fostul nr. op 3739 a fost dezmembrat de 4 ori, ajungandu-se in prezent la nr. op 739/2/2/9/1 … – pana la /10. Ori, anularea incheierii initiale nu poate fi admisa fara a aduce atingere urmatoarelor operatiuni juridice desfasurate asupra imobilului cu nr. op initial 3739, avand in vedere ca la aceste operatiuni juridice subsecvente au participat subiecti de drept nechemate in proces si in favoarea carora s-au constituit aceste drepturi reale de proprietate. Altfel spus, drepturile ulterioare nu pot fi vatamate prin anularea incheierii purtand asupra trecerii la stat a nr. top 3739, pe de o parte pentru ca acest numar top nu mai exista in prezent, iar pe de alta parte, pentru ca anularea unei incheieri de CF trebuie facuta impotriva celui care in prezent figureaza in CF cu un drept real. Iar acestia subiecti de drept ce au beneficiat de terenurile dezmembrate din topul initial 3739, nu au fost chemati in proces si nici nu s-a cerut anularea operatiunilor de CF vizand aceste dezmembrari si operatiuni. In  concret, anularile inscrierilor in CF nu pot opera decat pornind de la ultima inscriere catre cea vizata, fara a se putea trece peste vreuna dintre ele.  Altfel spus, nu se poate anula incheierea de sub B3, atata timp cat ultima inscriere este B100, ci este necesara anularea pas cu pas a inscrierilor de sub B100, B99, B98… pana se ajunge la B3. Acesta este principiul relativitatii inscrierilor in CF, care apara si securitatea statica a circuitului civil, adica drepturile titularilor de carte funciara, inscrise in cartea funciara,, care nu se pot pierde, in principiu, decat in temeiul unui act juridic prin care acestia au dispus de ele in folosul altuia.
In consecinta si fata de cele ce preced, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii petitului purtand asupra anularii incheierilor de carte funciara si, modificand in parte decizia atacata, a admis in parte apelul paratei in considerarea aceleiasi exceptii si a schimbat in parte sentinta judecatoriei, in sensul admiterii in parte a actiunii reclamantei, cu privire la constatarea nulitatii actului de preluare a terenului de catre stat si a cheltuielilor de judecata, si respingerea petitelor de anulare a incheierilor de CF nr.251/1958 si nr.529/06.06.1958, pastrandu-se celelalte dispozitii ale deciziei si respectiv sentintei.
Instanta a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
                    (Decizia civila nr. 170/R/07.05.2007 – R.P.)