Divort

    
    divort
    
    
    (Tribunalul Mehedinti - d.c. 18/A/MF/07.03.2011)
    
    La data de 27.05.2010, reclamantul C.V. a chemat in judecata pe parata C.A., solicitand desfacerea casatoriei revenirea reclamantului la numele purtat anterior casatoriei, acela de "V", cu cheltuieli de judecata.
    In motivarea actiunii, se arata ca partile s-au casatorit la data de 28.06.1980, iar din casatorie au rezultat trei copii, care in prezent sunt majori.
    Neintelegerile dintre parti au aparut in urma cu aproximativ un an, datorandu-se discrepantei vadite de mentalitate si comportament, mod de a gandi si de a privi lucrurile, producandu-se o raceala din ce in ce mai puternica in cuplu, care a culminat cu certuri, reprosuri, atmosfera din casa fiind una tensionata.
    Reclamantul a sustinut ca parata nu a tinut seama de modul in care acesta a inteles sa isi educe copii, in sensul de a termina o scoala si de a-si gasi un loc de munca, continuand sa ii sprijine material, obligandu-l pe reclamant sa faca acelasi lucru. In momentul in care reclamantul a inceput sa se impuna si sa ia atitudine in ceea ce privea aceasta situatie, parata impreuna cu copii il loveau si ii lua toti banii.
    A mentionat faptul ca in prezent locuieste impreuna cu parata si copii in acelasi apartament, fiecare in cate o camera separat.
    In drept, si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 38 si art. 40 C. Familiei.
    In dovedirea actiunii, a depus la dosar: chitanta taxa timbru de 39,00 lei, timbru judiciar de 0,30 lei, xerocopie certificat de casatorie si carte de identitate, imputernicire avocatiala,
    Parata a depus la dosar certificat de incadrare in grad de handicap, rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Dr.Tr.Severin din data de 31.05.2010 si xerocopie comunicare, intampinare.
    Reclamantul  a solicitat  in dovedirea actiunii si instanta a incuviintat proba cu martorii: V.M. si V.A., raspunsurile acestora fiind consemnate si atasate in declaratiile aflate la dosar (file 18 si 20).
    Parata a solicitat si instanta a incuviintat proba testimoniala cu martorii: C.M.F., raspunsurile acesteia fiind consemnate si atasate in declaratia aflata la dosar fila 19 si B.A.M., care renunta la audierea acesteia, intrucat nu se mai poate prezenta fiind plecata din localitate.
    Prin sentintei civile nr.4507/17.09.2010 pronuntata de Judecatoria Dr. Tr. Severin a fost respinsa actiunea.
    Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele:
    Partile sau casatorit in anul 1980, iar din casatorie nu rezultat trei copii, care in prezent sunt majori.
    S-a retinut ca neintelegerile dintre parti au aparut in urma cu aproximativ un an, pe fondul unor neintelegeri legate de copii si din cauza faptului ca parata nu tinea seama de modul in care reclamantul dorea sa-si educe copii, in sensul de a-i lasa sa termine o scoala si de a-si gasi un loc de munca, sprijinindu-i mereu material.       
    Partile locuiesc si in prezent in acelasi apartament, dar in camere diferite si se gospodaresc separat. Parata se ocupa de gospodarie, suportand si cheltuielile de intretinere. Din declaratiile martorilor nu rezulta ca cei doi soti nu s-ar mai intelege, certurile dintre ei fiind legate numai de copii. De altfel, martora C.M.F., vecina cu partile a declarat ca reclamantul consuma alcool, a spart capul uneia din fiice si a batut o vecina.
    Potrivit art.38 codul familiei, instanta de judecata poate desface casatoria prin divort atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.
    In speta, instanta a apreciat ca nu este indeplinita cerinta imposibilitatii continuarii casatoriei pentru temeinice in sensul dispozitiilor mentionate.
    Faptele ce contravin regulilor moralei sociale nu pot constitui motive temeinice pentru cel ce le savarseste, cu atat mai mult cu cat din probele administrate nu a rezultat culpa concurenta a paratei.
    Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul apreciind-o ca netemeinica si nelegala.
    In motivare apelului a aratat ca instanta de fond a dat o interpretare eronata si superficiala a probelor desi relatiile sotilor sunt complexe si a analizat existenta culpei numai prin prisma dorintei paratei de reluare a convietuirii desi din probele administrate a reiesit fara dubiu ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate si ca intre acestia nu mai exista o relatie de afectiune, fiind despartiti in fapt de aproximativ 2 ani. De asemenea, din probatoriu rezulta atitudinea necorespunzatoare a paratei dezinteresul total al acesteia fata de sot, care nu este tratat ca un membru al familiei fiind izolat intr-o camera din apartamentul conjugal si nevoit sa apeleze zilnic la frati care il ajuta la treburile gospodaresti.
    Arata ca parata nu numai ca nu-si indeplineste obligatiile firesti fata de sot ci, impreuna cu fii acestora il persecuta si se manifesta violent, ori de cate ori reclamantul refuza sa dea bani copiilor.
    Solicita admiterea apelului modificarea sentintei si pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
    Parata intimata a formulat intampinare solicitand respingerea ca nefundat si mentinerea sentintei de fond prin care in mod corect a fost respinsa actiunea intrucat din intreg materialul probator administrat nu s-a facut dovada ca relatiile dintre soti sunt grav vatamate nefiind indeplinita cerinta imposibilitatii continuarii casatoriei.
    Afirmatiile apelantului privind atitudinea necorespunzatoare a paratei dezinteresul total al acesteia fata de sot,care nu este tratat ca un membru al familiei fiind izolat intr-o camera din apartamentul conjugal si nevoit sa apeleze zilnic la frati care il ajuta la treburile gospodaresti sunt gratuite si nereale. De altfel apelantul nu are ce sa-i reproseze paratei aceasta fiind gospodina iar neintelegerile dintre soti privesc doar copii, iar adevaratul motiv este acela ca cei trei copii refuza sa mearga la bunici unde trebuie sa presteze diferite munci agricole contribuind si ajutand in acelasi timp mama la treburile gospodaresti. Violenta paratei fata de reclamant nu a reiesit din probele administrate in cauza si de altfel acesta din urma este violent verbal si fizic fata de copii.
    Solicita respingerea apelului.
    In apel au fost reaudiati martorii propusi la prima instanta dar si a martorilor B.D si P.A. propusi de intimata parata.
    Asupra exceptiei invocata de catre intimata parata fata de disp.art.137 alin.1 si art.619 alin.2 C.pr.civ. Tribunalul o va respinge ca nefondata pentru urmatoarele considerente.
    Este adevarat ca potrivit art.619 alin.2 C.pr.civ. apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul insa se impun urmatoarele precizari.
    In primul rand este de observat ca fata de disp.art.616 C.pr.civ. care sanctioneaza reclamantul pentru lipsa la termenul de judecata legiuitorul in caile de atac foloseste expresia la judecata. Or, fata de acestea cum reclamantul la primul termen a fost prezent lipsind doar la al doilea termen si fiind prezent din nou la urmatorul termen, nu se poate aprecia ca a lipsit de la judecata.
    De altfel, lipsa de la judecata trebuie privita ca o "desistare" de actiune a reclamantului,o lipsa de vointa in a continua procedura judiciara. Or,cum in cauza a existat o lipsa temporara care nu echivaleaza ca desistarea de cerere Tribunalul apreciaza ca, pentru toate motivele aratate, exceptia nesustinerii se impune a fi respinsa.
    Analizand apelul prin prisma motivelor invocate si in raport de disp.art.295 si art.619 C.pr.civ., Tribunalul il apreciaza ca fondat pentru urmatoarele considerente.
    Asa cum rezulta din probele administrate in cauza partile sau casatorit in anul 1980, iar din casatorie nu rezultat trei copii, care in prezent sunt majori. Partile locuiesc in prezent in acelasi apartament, dar in camere diferite si se gospodaresc separat de aproximativ 2 ani.
    Potrivit art.38 alin.1 C.fam. in forma avuta inainte de adoptarea Legii 202/ 2010, instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila iar potrivit art.617 alin.1  C.pr.civ. instanta poate sa pronunte divortul impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora.
    Asadar pentru a se pronunta desfacerea casatoriei trebuie dovedit ca relatiile de casatorie sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
    Se impune a arata ca daca doua persoane decid sa-si intemeieze o familie prin incheierea unei casatori se prezuma ca relatiile dintre soti se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca, acestia fiind datori sa-si acorde  sprijin moral si material iar in masura in care din relatiile de casatorie sunt periclitate fie de actiunea unor factori externi, fie ca urmare a atitudinii unuia dintre soti, fiecare este dator sa apere si sa conserve relatiile de casatorie.
    Daca sotii sunt obligati datorita legaturilor afective si morale sa apere institutia casatoriei in baza art.8 din Conventia E.D.O. si statul are obligatia de  a apara viata de familie. Obligatia statului are doua componente:  una cu continut negativ constand in obligatia statului de a se abtine sa intervina in viata de familie si o alta cu continut pozitiv constand nu numai in crearea unui sistem care sa protejeze viata de familie ci si crearea unui remediu efectiv si accesibil care sa permita (de ex.)protectia unui membru al familiei impotriva violentelor si amenintarilor din partea altor membrii ai familiei (cauza Airey c. Irlandei, hotararea din 09.10.1979).
    In privinta vietii de familie desi nu exista o definitie generala, caracterul efectiv al relatiei este apreciat ca fiind un prim criteriu pentru determinarea acesteia cu precizarea ca in cazul cuplurilor casatorite si copii nascuti din casatorie, efectivitatea acestei relatii este prezumata cu exceptia cazului in care absenta ei este evidenta sau dovedita ca atare.
    Aceste precizari se impuneau din cel putin doua motive. Astfel se observa ca art.8 din Conventia E.D.O. presupune existenta unei vieti de familie (cauza Marckx c. Belgiei) insa prin continutul sau nu priveste dreptul de a divorta(cauza Jonston c. Irlandei).
    Concluzionand, statul are obligatia de a nu interveni in viata de familie a unor persoane insa in masura in care acestea sau cel putin una dintre ele nu mai doreste pastrarea vietii de familie rezultata din casatorie sau aceasta este deteriorata din culpa uneia sau a ambelor parti, partea este libera sa ceara desfacerea casatoriei.
    In cauza se constata ca, desi viata de familie este prezumata, aceasta nu mai exista in fapt si cu toate ca partile locuiesc in acelasi imobil fiecare isi are propria lui viata, gospodarindu-se separat si nu-si mai acorda sprijinul moral si material specific unei casatorii.
    Astfel, asa cum rezulta din declaratiile martorilor V.A.(fil.18) C.M.(fil.19)si V.M.(fil.20), partile sunt despartite in fapt de aproximativ doi si ca discutiile partilor se datoreaza in principal atitudinilor copiilor din casatorie, care l-au jignit pe reclamantul apelant, chiar l-au agresat fizic, iar parata intimata le-a luat apararea. Tot aceiasi martori(fil.18 si 20)au aratat instantei nu numai ca reclamantul nu a fost violent cu parata, dar si ca a lasat acestora, inclusiv paratei un card bancar pentru plata datoriilor familiei, iar acestia nu au achitat aceste datorii ajungandu-se astfel ca familia sa fie executata silit.
    In ceea ce priveste cele declarate de catre martora P.A. acestea nu sunt relevante in cauza intrucat nu a perceput direct cele relatate, aflandu-le de la fiica partilor si intimata parata. Ceea ce este relevant in declaratia acestea priveste faptul ca partile locuiesc separat.
    Fata de toate acestea Tribunalul constatata nu numai ca intre parti nu exista viata de familie si relatii de casatorie,dar si ca culpa in destramarea acestora apartine ambelor partii. Aceasta deoarece desi este evident ca reclamantul in calitate de parinte avea obligatia de a incerca reconcilierea cu fii sai, nu a facut-o dar si ca urmare a culpei intimatei parate care prin atitudinea sa, luand apararea copiilor in conflictul lor cu tatal si fara o incercare de reconciliere a relatiilor dintre soti, a determinat separarea in fapt a sotilor o perioada mare de timp.
    Mai mult Tribunalul apreciaza ca separarea in fapt a sotilor din cauzele aratate este un element determinant al destramarii relatiilor de casatorie si ca durata mare a acestei separari, lipsind afectiunea si sprijinul reciproc, face ca relatiile de casatorie sa fie iremediabil vatamate.
    Pentru toate aceste motive apreciind ca relatiile de casatorie ale partilor sunt iremediabil vatamate, in baza art.296 si art.619 C.pr.civ., apelul va fi admis, schimbata sentinta in sensul ca va fi admisa actiunea si in baza art.38 alin.1 C.fam. si art. 617 alin.1 C.pr.civ., va fi desfacuta casatoria incheiata de parti la data de 28. 06.1980 si inregistrata sub nr. 363 in Registrul de stari civile ale Primariei Dr. Tr. Severin, din culpa comuna.
    Asupra cererii reclamantului de a reveni la numele avut anterior casatoriei, intrucat intre parti nu a intervenit o intelegere in legatura cu acest aspect, in baza art.40 alin.3 C.fam instanta va dispune ca reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de"V.".