Contestatie decizie de pensionare

     Contestatie decizie de pensionare.

( Tribunalul Mehedinti - s.c.  41/13.03.2013)

     Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. 667/101/2013 reclamantul N.I. a chemat in judecata pe parata  Casa Nationala de Pensii Publice - Comisia Centrala de Contestatii  Bucuresti pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea in totalitate a hotararii nr. 3670/17.12.2012, obligarea paratei sa procedeze la o recalculare corecta a drepturilor banesti stabilite cu titlu de pensie prin decizia nr. 108206/30.08.2011, obligarea paratei la plata retroactiva a drepturilor legal cuvenite incepand cu anul 2011 cu incuviintarea aplicarii ratei de inflatie la suma datorata.
      In fapt reclamantul a aratat ca in anul 1999 prin decizia nr. 108206 a fost pensionat pentru limita de varsta si munca depusa. Ulterior, in anul 2006 a adresat Casei de Pensii o cerere de recalculare a pensiei stabilite prin decizia  susmentionata, aceasta recalculare facandu-se in luna  august 2011. Impotriva acestei decizii de recalculare a formulat contestatie la Tribunalul Mehedinti, parata invocand Legea 263/2010 sub aspectul procedurii prealabile.
      In dovedirea celor sustinute reclamantul a depus la dosar Hotararea nr. 3670/17.12.2012.
       In aparare, Casa Judeteana de Pensii Mehedinti a formulat si a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si mentinerea ca temeinica si legala a Hotararii 3670/17.12.2012  aratandu-se ca in mod corect Comisia Centrala de Contestatii a constatat corect ca Casa Judeteana de Pensii prin decizia nr. 108.206 din 21.03.2012 nu a valorificat sumele reprezentand plata orelor suplimentare prin acord global intrucat aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent conform Anexei 15 la normele de aplicare a prevederilor legii 263/2010 precum si salariile brute inscrise in adeverinta nr. 1051/24.06.2011 eliberata de SC Teleconstructia SA intrucat potrivit art. 165 din Legea 263/2010 la determinarea punctajelor anuale aferente perioadelor anterioare datei de 01.04.2001, se utilizeaza salariile brute sau nete in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in carnetul de munca.
      De asemenea, s-a mai aratat ca prin aceeasi hotarare a Comisiei de Contestatii s-a retinut atat situatia de fapt cat si situatia de drept, reclamantul neprecizand in fapt si nici in drept motivele pentru care intelege sa formuleze contestatie impotriva hotararii nr. 3670/17.12.2012. Ori, comisia de contestatii a prezentat pe larg in hotarare perioadele privind stagiul de cotizare valorificat, perioadele de grupa valorificate cat si veniturile care nu au fost valorificate.
S-au anexat la dosar decizia de pensie contestata, hotararea nr. 3670/17.12.2012, decizia de pensionare nr. 108206/21.03.2013 precum si Ordinul CNPP nr. 1147/19.09.2011.
La termenul din data de 13.03.2013 reclamantul a depus la dosar un memoriu prin care a descris natura activitatii desfasurata  in cadrul societatii Teleconstructia SA.
      Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata si retine urmatoarele:
      Contestatorul N.I.  este pensionar pentru limita de varsta incepand cu data de 01.09.2011 conform deciziei de pensie nr. 108206/21.03.2012.
Contestatorului i s-a retinut un stagiu  total  de cotizare realizat de 41 ani 6 luni si 29 de zile si o pensie de 1209 lei.
Impotriva acestei decizii de pensionare , contestatorul a formulat  contestatie la Comisia Centrala de contestatii, nemultumit de faptul ca la stabilirea drepturilor de pensie nu  au fost  valorificate si sumele  reprezentand  ore suplimentare, acord global si prime, precum si salariile brute inscrise in adeverinta nr. 1051/24.06.2011 eliberata de SC Teleconstructia SA Bucuresti.
      Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza: principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;"
      De asemenea, potrivit art. 165 alin. (2) , (3)  si (4) din Legea nr. 263/2010:
  "  (2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
    (3) Sporul de vechime care se utilizeaza la stabilirea punctajelor lunare este urmatorul:
    a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:
    - 3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5 - 10 ani;
    - 5% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10 - 15 ani;
    - 7% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15 - 20 ani;
    - 10% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani;
    b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:
    - 3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 3 - 5 ani;
    - 6% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5 - 10 ani;
    - 9% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10 - 15 ani;
    - 12% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15 - 20 ani;
    - 15% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani.
    (4) Pentru perioadele de dupa 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel inscris in carnetul de munca sau in alte acte doveditoare."
        Totodata, pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prevede urmatoarele:
    "V. Sporuri cu caracter permanent, in conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale:
    - sporul de vechime in munca (a se vedea pct. I);
    - sporul pentru lucru in subteran, precum si pentru lucru pe platformele marine de foraj si extractie;
    - indemnizatia de zbor;
    - sporul pentru conditii grele de munca;
    - sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
    - sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
    - alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute in contractele colective si individuale de munca."
     Totodata, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 pronuntata in recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte si a decis ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, subliniind faptul ca pentru aceste sume s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat.
     Or, potrivit principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, preluat de art. 2 lit.c din legea nr. 263/2010,  fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.   Inalta Curte a mai retinut ca la aceeasi concluzie se ajunge avand in vedere si prevederile pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, potrivit carora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate in considerare formele de retribuire dupa timp, or timpul de lucru in program prelungit era considerat, potrivit legislatiei atunci in vigoare, timp normal de lucru si era retribuit ca atare.
    Aceste drepturi trebuie luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor si pentru faptul ca, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
     De asemenea, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte si a stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, vor fi luate in calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
    Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca dispozitiile pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 pot fi inlaturate, intrucat intra in contradictie atat cu prevederile anterioare din acelasi act normativ, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.
     In privinta sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, in forma sa initiala, prevedea ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat in sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie erau avute in vedere salariul de baza si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intrasera anterior in aceasta baza.
     Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau in calcul salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt inregistrate in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau care sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
      Aceeasi prevedere este preluata si de art. 165 din legea nr. 263/2010.
     Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual, atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar in pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
     Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.
     Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, precum si a Legii nr. 263/2010 in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.
    In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor.
          In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.
     Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).
    In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.
      Avand in vedere ca din adeverinta nr. 1051/24.06.2011 reiese ca  contestatorul a beneficiat de sporuri  cu caracter permanent, acordate  conform prevederilor Legii  nr. 57/1974 si  contractelor colective de munca pe unitate iar pentru acestea s-a  achitat de catre unitate  contributia  pentru asigurari sociale si pensia suplimentara, conform prevederilor legale, in mod netemeinic paratele au refuzat valorificarea acestor sume la stabilirea drepturilor de pensie ale contestatorul, motiv pentru care urmeaza a fi admisa contestatia si dispusa anularea   deciziei nr. 108206/30.08.2011 si a hotararii nr. 3670/17.12.2012, cu obligarea paratei Casa Judeteana de Pensii Mehedinti la emiterea unei noi decizii de pensii  valorificand  adeverinta nr.1051/24.06.2011 emisa de Teleconstructia SA.