Acte ale autoritatilor publice

Acte ale autoritatilor publice
Tribunalul Mehedinti - sentinta din 03.02.2014. Sporul de 100% la salariul de baza peste timpul de lucru desfasurat in zilele de sambata, duminica (respectiv in perioada de repaus saptamanal) si sarbatori legale, aferent perioadei 01.01.2009 si pana la data pronuntarii prezentei hotarari si sporul de 25% la salariul de baza pentru timpul desfasurat pe timp de noapte pentru cele 2 ore de noapte desfasurate in schimbul 2 intre orele 22,00 - 24,00, pentru politisti.

Prin cererea adresata acestei instante la data de 03.07.2013, reclamantul GG a chemat in judecata pe paratii MINISTERUL AFACERILOR INTERNE si INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI MEHEDINTI, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestora la plata despagubirilor constand in sporul de 100% la salariul de baza peste timpul de lucru desfasurat in zilele de sambata, duminica (respectiv in perioada de repaus saptamanal) si sarbatori legale, aferent perioadei 01.01.2009 si pana la data pronuntarii prezentei hotarari si sporul de 25% la salariul de baza pentru timpul desfasurat pe timp de noapte pentru cele 2 ore de noapte desfasurate in schimbul 2 intre orele 22,00 - 24,00, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii a aratat ca, este angajat al Inspectoratului Judetean de Politie  Mehedinti avand calitatea de functionar public cu statut special si membru de sindicat in cadrul Sindicatului National al Politistilor SED LEX si ca a desfasurat activitate in zilele de repaus saptamanal .
Potrivit prevederilor art. l32 alin. l din Codul Muncii actualizat: "repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica", art.134 din acelasi act normativ stabile?te ca zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, ca fiind : "1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie, prima si a doua zi de Craciun, 2 zile pentru fiecare din cele doua sarbatori religioase anuale declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine pentru persoanele apartinand acestora".
A specificat faptul ca membrii de sindicat in numele carora a formulat ac?iunea, in calitate de politisti, si-au desfasurat si isi desfasoara activitatea inclusiv in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale.
Pentru aceasta situatie art.l37 din Codul Muncii actualizat prevede :
l)Salaria?ilor care lucreaza in unitatile prevazute de art. 135 precum si la locurile de munca revazute la art.136 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.
2)In cazul in care, din motive justificative, nu se acorda zile libere, salariatii, beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru".
In ceea ce privesc normele speciale specifice activitatii de politist, dupa ce Legea nr.360/2002 "Privind Statutul Politistului actualizata stabileste la art. 39 alin. l ca : "Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege".
In acelasi sens sunt si prevederile art. 2, art. 3 si 10 din Ordinului 577/2008, privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare si acordarea repausului saptamanal.
A mai sustinut ca, desi si-a desfasurat activitatea inclusiv in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale, conform programului de lucru stabilit prin dispozitia sefilor ierarhici, nu a primit nici contravaloarea sporului de 100%, nici compensarea cu timp liber corespunzator.
In drept, a invocat dispozitiile art. 39 din L. 360/2002, Ordinul M.A.I. 577/08.08.2008, Codul Muncii, L. 188/1999.
In dovedirea actiunii a solicitat proba cu inscrisuri si expertiza contabila.
Paratul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI MEHEDINTI, a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii.
Pe calea exceptiei, a invocat prescriptia dreptului la actiune pentru perioada 01.01.2009 - 03.07.2010, in cauza fiind incidente dispozitiile art. 2517 din L. 287/2009, privind C.civ., cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora termenul de prescriptie este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen si cum cererea de chemare in judecata a fost introdusa la 03.07.2013, rezulta ca drepturile aferente perioadei mai sus aratate, sunt prescrise.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Referitor la primul capat de cerere, respectiv plata sporului de 100% din salariul de baza, pentru activitatea desfasurata in zilele de repaus saptamanal si in cele in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, a aratat ca, reclamantul este  functionar public cu statut special, respectiv politist, in cadrul I.P.J. Mehedinti iar referitor la programul de lucru al politistilor, zilele de repaus, orele suplimentare si modalitatea compensarii acestora, potrivit art. 44 din L. 360/2002, privind Statutul politistului, serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu, politistul fiind obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii iar potrivit art. 39 alin. l si 2 din acelasi act normativ, durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile saptamana.
In aplicarea acestor dispozitii legale, programul de lucru, formele de organizare ale acestuia si acordarea repausului saptamanal, s-au stabilit prin Ordinul M.A.I. nr. 577/ 08.08.2008, publicat in M.O. nr .618 din 22.08.2008, care, in art. 2, stabileste:
(1) Durata programului de lucru al politistului este, de regula, 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana, cu un repaus saptamanal de 2 zile, de regula sambata si duminica.
(2) Acordarea zilelor de odihna saptamanala ce se cuvin politistului, in zile consecutive, poate fi amanata, in mod exceptional, numai daca interesele serviciului o impun, cel mult de doua ori intr-o luna, fara a depasi 30 de zile de la data la care persoana a fost la program.
(3) Durata maxima legala a programului de lucru nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata programului de lucru poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pentru o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana; iar in art. 14 al. 2 , se prevede ca, programul de lucru este stabilit astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege, iar intre doua zile de munca, timpul de repaus acordat politistului nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
Potrivit art. art. 15, pentru politistii care desfasoara activitatea in schimburi, precum si pentru cei care desfasoara activitati operative se asigura in cursul unei luni cel putin un repaus saptamanal, sambata si duminica, in zile consecutive, iar conform art. 16, orele efectuate in scopul asigurarii serviciului de permanenta se compenseaza prin acordarea de timp liber corespunzator, in zilele imediat urmatoare, iar cand nu este posibil, seful unitatii, pe baza unei planificari, acorda zilele de recuperare in urmatoarele 60 de zile lucratoare.
In ceea ce priveste perioada 01.01.2009 - 31.12.2009, actul normativ care reglementa salarizarea politistilor este O.G. nr. 38/ 2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la perioada 01.01.- 31.12.2010, salarizarea politistilor a fost reglementata de Legea - cadru nr. 330/ 2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care potrivit art. 20, munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care. in conformitate cu reglementarile in vizoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite. Munca astfel prestata si platita nu se compenseaza cu timp liber corespunzator, insa, potrivit dispozitiilor art. 30 alin.7 din acelasi act normativ, prevederile art.19 alin.2, art.20 si art.24 nu se aplica in anul 2010.
In ce priveste perioada 01.01-30.09.2011, salarizarea reclamantului a fost reglementata de Legea - cadru nr. 284/ 2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, aplicata prin Legea nr. 285/ 2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, care conform art. 9 alin. l prevede ca in anul 2011, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator.
Pentru perioada 01.01. - 31.12.2012, salarizarea reclamantului a fost reglementata de Legea - cadru nr. 284/ 2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, aplicata prin Legea nr. 283/ 2011 privind aprobarea OUG 80/2010, pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008, privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar si potrivit art. 7 al. 1 din OUG nr. 80/2010, in anul 2012, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar intrucat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestat in zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator.
Pentru anul 2013, salarizarea reclamantului a fost reglementata de Legea - cadrul nr. 284/2010, aplicata prin OUG nr. 84/2012, care potrivit art. 2, stipuleaza ca prevederile art. 7 al. 1 din OUG nr. 19/2012, aprobata cu modificari prin L. 182/2012 si ale art. 1 al. 4 si 5, art. 2, 3, art. 4 al. 1 si 2, art. 6, 7, 9, 11, art. 12 al. 2 si art. 13 ale art. II din OUG 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008, privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar , aprobata cu modificari si completari prin L. 283/2011, se aplica in mod corespunzator pentru anul 2013.
In concluzie, a aratat ca motivele invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata, pentru perioada 01.01.2008 - 31.12.2009, pretentiile acestuia sunt prescrise, iar pretentiile incepand cu data de 01.01.2010, avand in vedere prevederile art. 30 al. 7 din L. 330/2009, art. 9 al. 1 din L. 285/2010, art. 7 al. 1 din L. 283/2011 si art. 2 din OUG nr. 84/2010, sunt nefondate, cu atat mai mult cu cat orele lucrate de reclamant in zilele de repaus saptamanal si in zilele in care potrivit reglementarilor legale, nu se lucreaza, se incadreaza in prevederile art. 2 ale Ordinului MAI nr. 577/2008, respectiv in cadrul programului de lucru normal, acesta fiind compensat cu timp liber corespunzator.
Potrivit art. 16 din OG nr. 38/2003, pentru plata orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in cele in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza, este necesar sa existe dispozitia scrisa a sefului ierarhic superior, fara a depasi 120 de ore anual, in cazuri deosebite si poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite si cu incadrarea fondurilor bugetare aprobate, cerinte pe care reclamantul nu le indeplineste.
Referitor la cel de-al doilea capat de cerere, respectiv plata sporului de 25% la salariul de baza pentru cele 2 ore de noapte desfasurate in schimbul 2 intre orele 22,00 - 24,00, precizeaza ca si acesta este nefondat, avandu-se in vedere dispozitiile art. 23 din OG38/2003, pentru perioada 01.01.- 31.12.2009; dispozitiile Legii - cadrul nr. 330/2009, pentru perioada 01.01. - 31.12.2010 si dispozitiile Legii - cadrul nr. 284/2010, incepand cu 01.01.2011.
In drept, au fost invocate dispozitiile Codului civil, OG nr. 38/2003, L. 330/2009, L. nr. 284/2010, L. 285/2010, L. 283/2011, OUG nr. 84/2012, Ordinul MAI nr. 577/2008 si Ordinul MAI nr. s/629/2008.
Ataseaza practica judiciara.
Reclamantul a depus raspuns la intampinare, prin care a aratat ca sustinerile paratei sunt simple afirmatii si insiruiri de prevederi legale, care nu pot fi aplicabile in speta.
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada 01.01.2009 - 03.07.2010, a solicitat respingerea acestei exceptii, intrucat reclamantul s-a adresat cu cerere prin care a solicitat acordarea acestor drepturi care insa nu i-au fost acordate din cauza reglementarilor intervenite, iar pe fond, a aratat ca, prin cererea de chemare in judecata si asa cum a aratat si parata, au existat perioade cand nu s-au acordat drepturile cuvenite, raportat sa timpul lucrat efectiv pe timp de noapte, in zilele de repaus saptamanal, precum si in zilele de sarbatori legale, stare de fapt care poate fi dovedita cu graficele privind planificarea activitatii si pontajele lunare, precum si cu expertiza contabila.
Paratul Ministerul Administratiei si Internelor Bucuresti a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
De asemenea acesta a solicitat ca instanta de judecata sa examineze si sa se pronunte cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Administratiei si Internelor, pentru urmatoarele considerente:
Pentru a fi parte in proces trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: calitate procesuala, capacitate procesuala si existenta unui interes. Calitatea procesuala pasiva presupune existenta identitatii intre persoana paratului (M.A.I.) si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.
Titlul de parte in proces trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligatiei, ce formeaza continutul raportului juridic de drept material dedus judecatii, concretizat in speta in drepturi banesti, ca rezultat al raportului de serviciu incheiat de persoana in numele careia a fost formulata actiunea.
Or, in prezenta cauza, Ministerul Administratiei si Internelor nu figureaza ca subiect al raportului serviciu incheiat de membrul reclamantului.
Raportat la obiectul prezentei cauze, a invederat faptul ca stabilirea si acordarea diferitelor drepturi banesti, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv ce apartine angajatorului, subiect pasiv al raportului obligational dedus judecatii, care are obligatia verificarii conditiilor de acordare si de stabilire a drepturilor banesti solicitate.
Precizeaza ca, in situatia in care instanta de judecata ar admite ca intemeiata si fondata actiunea ce are obiectul prezentei cauze, dreptului persoanei in numele careia a fost formulata actiunea, ii corespunde obligatia corelativa de plata a acestora, ce cade in sarcina institutiei publice parate ce are personalitate juridica si cu care reclamantul are raporturi de serviciu, si nu in sarcina Ministerului Administratiei si Internelor.
Cu alte cuvinte, calitatea procesuala pasiva presupune existenta identitatii intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.
Din cuprinsul actiunii reiese faptul ca reclamantul isi desfasoara activitatea in cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Mehedinti, raporturile acestuia de serviciu derulandu-se cu aceasta unitate.
Astfel, calculul si plata oricaror drepturi banesti catre reclamant, s-au facut exclusiv de catre Inspectoratul de Politie Judetean Mehedinti, unitate al carei sef are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Potrivit art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea M.A.I., cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 12 alin. 5 din acelasi act normativ prevede ca ministrul afacerilor interne stabileste, prin ordin, conducatorii unitatilor si subunitatilor care au calitatea de ordonatori de credite.
Astfel, potrivit tabelului cuprinzand ordonatorii tertiari de credite din subordinea (inspectorului general al) Inspectoratului General al Politiei Romane si inlocuitorii legali ai acestora, din Anexa nr. 7 la Ordinul MAI . nr. S/79/2013 privind exercitarea calitatii de ordonator de credite in Ministerul Afacerilor Interne, seful Inspectoratului de Politie al Judetului Mehedinti are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Anexa nr. 12 la acelasi ordin stabileste drepturile si indatoririle ordonatorilor secundari si tertiari de credite din Ministerul Afacerilor Interne. Conform pct. 2 lit. a, ordonatorii tertiari de credite au dreptul de a angaja, lichida si ordonanta cheltuieli in limita alocatiilor bugetare aprobate, cu conditia ca respectiva cheltuiala sa fie prevazuta in mod expres intr-un act normativ si sa fie vizata pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-sef sau inlocuitorul acestuia.
Mentioneaza ca aceleasi prevederi legale se regaseau si in actele normative anterioare avand acelasi obiect de reglementare.
Conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, ministrul afacerilor interne, in calitatea sa de ordonator principal de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Asadar, stabilirea si plata drepturilor banesti de care beneficiaza fiecare politist in parte, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Mehedinti, sunt in competenta exclusiva a sefului acestei unitati, care este ordonator tertiar de credite.
Drept urmare, solicita a se constata ca raporturile de serviciu ale reclamantului se desfasoara cu Inspectoratul de Politie al Judetului Mehedinti, unitate al carei sef este direct raspunzator de plata drepturilor banesti cuvenite acestuia si in consecinta a solicita respingerea actiunii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Totodata, a invocat si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, aratand ca in conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, "dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege".
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 1 din actul normativ sus-mentionat, termenul de prescriptie este de 3 ani, astfel ca, in situatia de fata, avand in vedere data introducerii actiunii de catre reclamant, dreptul acestuia de a solicita achitarea drepturilor banesti in discutie este prescris pentru perioada 01.01.2009-03.07.2010.
Pe fondul cauzei a sustinut ca, in motivarea actiunii, reclamantul a invocat prevederile Codului muncii, insa acestea nu-i sunt aplicabile, intrucat are calitatea de functionar public cu statut special, raporturile acestuia de serviciu fiind reglementate de Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, in vigoare in perioada de referinta, potrivit carora orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre politistii incadrati in functii de inalti functionari publici, functionari publici de conducere si functionari publici de executie se vor plati cu un spor din salariul de baza, dupa cum urmeaza:
a) 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale de lucru;
b) 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare.
Cu un spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.
Alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca munca prestata potrivit alin. 1 poate fi compensata cu timp liber corespunzator,    la    cererea    politistului,    in    conditiile    in    care    orele    nu    au    fost    platite.
De asemenea, potrivit alin. 3 munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin. 1 se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa in scris de seful ierarhic, fara a se depasi 120 ore anual, iar in cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite si cu incadrarea in fondurile bugetare aprobate.
Prin urmare, reclamantul este obligata sa dovedeasca ca munca peste durata normala a timpului de lucru a fost efectuata in baza unor dispozitii scrise ale ordonatorului tertiar de credite, in conditiile existentei unui buget aprobat si al refuzului institutiei de a compensa cu timp liber corespunzator, la cererea politistilor, munca prestata, or O.G. nr. 38/2003 a fost abrogata de Legea - Cadru nr. 330/2009, care la randul ei, a fost abrogata de Legea - Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
Actul normativ care a abrogat O.G. nr. 38/2003, precum si cel aplicabil in prezent (Legea-Cadru nr. 284/2010"), au preluat dispozitiile privind reglementarea drepturilor de natura salariala care fac obiectul prezentului litigiu, acestea stabilind ca acordarea sporurilor pentru munca suplimentara si munca de noapte prestate de catre politisti, se face in acelasi conditii.
Astfel, potrivit art. 19 alin. 1 si 2 din Legea - Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, "orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie sau de conducere se compenseaza cu timp liber corespunzator, iar in cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, aceasta se plateste in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza".
Alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca "munca prestata peste durata normala a timpului de lucru si sporul prevazute la alin. 2 se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 de ore anual. in cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii".
De asemenea, potrivit art. 18 alin. 2 din Legea - Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, ..plata muncii prestate peste durata normala a timpului de lucru se poate face numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 de ore anual. in cazul prestarii de ore suplimentare, peste un numar de 180 de ore, anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii".
Fata de cele aratate , reclamantul - functionar public cu statut special din cadrul I.P.J. Mehedinti, este obligat sa dovedeasca ca munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru a fost prestata in baza dispozitiilor scrise ale sefului ierarhic in conditiile si limitele prevazute de lege, situatie pe care acesta nu a dovedit-o, cererea acestuia fiind  neintemeiata.
O noutate a Legii nr. 285/2010 o reprezinta dispozitiile art. 9 care mentioneaza faptul ca "munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator".
Mai mult decat atat, potrivit art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, "in anul 2012, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator".
De asemenea, dispozitiile art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, dispun faptul ca "prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012, si ale art. 1 alin. (4) si (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) si (2), art. 6, 7, Q, 11. art. 12 alin. (2) si art. 13 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013".
Avand in vedere aspectele prezentate, solicita respingerea actiunii reclamantului fie ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, fie ca neintemeiata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca, reclamantul are calitatea de politist, fiind functionar public cu statut special in cadrul I.P.J. Mehedinti.
In baza art. 248 Cod procedura civila instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive Ministerul Administratiei si Internelor, precum si asupra exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, invocata de paratii INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI MEHEDINTI si MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, pentru perioada 01.01.2009 - 03.07.2010.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive Ministerul Administratiei si Internelor, invocata de acesta se apreciaza ca intemeiata urmand sa fie admisa in conditiile in care reclamantul este functionar public cu statut special, politist si are raporturi de serviciu cu paratul Inspectoratul de Politie al judetului Mehedinti, iar obiectul cauzei il reprezinta drepturi salariale.
Dat fiind ca, pentru existenta calitatii procesuale pasive trebuie sa existe o identitate intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic iar paratul M.A.I. nu figureaza ca subiect al raportului de serviciu incheiat cu reclamantul, actiunea formulata impotriva acestui parat urmeaza sa fie respinsa ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Avand in vedere ca s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive , nu se mai impune analizarea celorlalte sustineri care privesc fondul cauzei invocate de catre M.A.I.
Conform art. 6 din L. 287/2009 - Cod Civil - legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare si aceasta nu are putere retroactiva.
In al. 4 al acestui articol se prevede ca" prescriptiile, decaderile si uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi, sunt supuse in intregime dispozitiilor legale care le-au instituit."
Prescriptia dreptului la actiune pentru perioada 01.01.2009 - 03.07.2010, a inceput sa curga sub legea veche, respectiv Decretul 167/1958 si, ca urmare dispozitiile legale aplicabile in cauza nu sunt cele din noul Cod civil, respectiv art.  2517, asa cum au fost invocate de catre parata si nici L. 554/2004, in speta fiind vorba despre un drept patrimonial.
Conform art. 1 din Decretul 167/1958, dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege, adica 3 ani asa cum rezulta din disp. art. 3 din acelasi act normativ.
In raport de aceste dispozitii legale si de data introducerii actiunii - 03.07.2013 - instanta apreciaza ca intemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de catre parati, astfel ca va fi admisa.
Pe fondul cauzei, se constata ca, reclamantul solicita contravaloarea orelor lucrate in zilele de repaus saptamanal si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, pentru perioada  01.01.2009 si pana la data pronuntarii sentintei  si sporul de 25% la salariul de baza pentru timpul desfasurat pe timp de noapte pentru cele 2 ore de noapte desfasurate in schimbul 2 intre orele 22 - 24.
Pentru perioada solicitata drepturile salariale ale reclamantului au fost reglementate prin acte normative distincte.
Astfel, cum s-a aratat mai sus, pentru perioada 01.01.2009 - 03.07.2010, instanta a constatat prescriptia dreptului la actiune.
Pentru perioada 04.07. - 31.12.2010, salarizarea politistilor a fost reglementata de Legea cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si care, in art. 20, stabileste ca munca prestata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite, munca astfel prestata si platita nu se compenseaza si cu timp liber corespunzator.  
In acelasi act normativ, respectiv art. 30 al. 7, se prevede ca, dispozitiile art. 19 al. 2, art. 20 si art. 24, nu se aplica in cursul anului 2010.
Pentru perioada 01.01. - 31.12.2011, salarizarea reclamantului este reglementata de Legea Cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si L. 285/2010, privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, aceasta din urma lege stabilind la art. 9 al. 1, faptul ca in anul 2011 munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator.
Pentru perioada 01.01. - 31.12.2012, salarizarea reclamantului s-a facut in temeiul L. 284/2010 si L. 283/2011 pentru aprobarea OUG nr. 80/2010, ordonanta care in art. 7 al. 1 prevede ca in anul 2012, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator.
Pentru anul 2013, salarizarea reclamantului este reglementata de L. 284/2010, OUG nr. 84/2012, ordonanta care, la art. 2 stabileste, printre altele ca, prevederile art. 7 din OUG nr. 80/2010, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013.
Asa cum rezulta din dispozitiile legale mai sus citate, pentru perioada ianuarie 2010 - 31 decembrie 2013, legiuitorul nu a mai prevazut posibilitatea platii pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in zilele in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, situatie in care actiunea reclamantului urmeaza sa fie respinsa.
Cat priveste sporul de noapte pentru orele lucrate in intervalul 22,00 - 24,00, se retine ca prin raportul de expertiza s-a constatat ca reclamantul a desfasurat o astfel de activitate pentru o perioada de 10 ore, pentru care i se cuveneau 23 lei.
Dispozitiile legale incidente cu privire la acest spor pentru anul 2009 sunt art. 23 din OG nr.38/2003 si Ordinul MAI S/629/2008, dar pentru ca instanta a constatat prescris dreptul la actiune pentru aceasta perioada, nu se mai impune analizarea fondului cauzei.
Pentru perioada 04.07. 2010 - 31.12.2010, dispozitiile legale incidente sunt cele ale L. nr.330/2009 care, in art. 18, stabileste ca, personalul care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Pentru anul 2011 si pana in prezent, dispozitiile legale incidente sunt cele ale L. 284/2010 care,  in art. 17, reia practic continutul art. 18 din L. 330/2009.
Cum in speta se constata ca, reclamantul a desfasurat activitate pe timp de noapte doar 2 ore in intervalul 22,00 - 24,00 (10 ore pentru intreaga perioada), se apreciaza ca nu sunt indeplinite cerintele prevazute de lege, respectiv de a se fi lucrat cel putin 3 ore/noapte, astfel ca, cererea este nefondata, urmand a fi respinsa. Cauza de mai sus este irevocabila prin respingerea recursului formulat impotriva sentintei.