Prima instanta. Contencios administrattiv.

Suspendare executare act administrativ privind sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de a conduce autovehiculele pe o perioada de 90 de zile pana la solutionarea actiunii pe fond.
Prin sentinta nr.503/CA/2009 a Tribunalului Bihor, s-a respins cererea de suspendare formulata de reclamantul D.S.I., in contradictoriu cu paratul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI BIHOR - SEFUL SERVICIULUI POLITIEI RUTIERE.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, in conformitate cu dispozitiile art.14 din Legea nr.554/2004  "in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond.
S-a retinut ca reclamantul a facut  dovada  introducerii plangerii prealabile in conditiile prevazute de art.7 din Legea nr.554/2004 impotriva adresei nr.271025/09.04.2009, conditie  sine qua non de admisibilitate a cererii de suspendare.
Referitor insa, la celelalte conditii impuse de prevederile art.14, ce trebuie indeplinite cumulativ, anume cazul bine justificat si paguba iminenta, instanta a retinut ca acestea nu au fost dovedite in cauza.
Astfel, contrar celor sustinute de reclamant, masura retinerii permisului de conducere in situatia savarsirii infractiunii prevazuta de art.86 al.2 din OUG 195/2002, este reglementata expres prin dispozitiile art.111 al. 1 lit.b din acelasi act normativ.
Ori, in sarcina reclamantului s-a retinut savarsirea infractiunii prevazuta de art.86 al.2 OUG, insa prin Ordonanta data in dosarul nr.6501/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, s-a dispus neinceperea urmaririi penale si aplicarea unei amenzi administrative.
Definitia masurii suspendarii dreptului de a conduce autovehicule este data prin interpretarea coroborata a dispozitiilor art.96 al.2 lit.b si respectiv art.97 al.3 din OUG nr.195/2002, potrivit carora perioada in care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un vehicul sau tramvai se considera suspendare .
Practica judiciara a statuat ca existenta unui caz bine justificat poate fi retinuta daca din imprejurarile cauzei ar rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a actului administrativ.
Ori,  reclamantul nu a invocat nici un alt motiv in masura sa creeze suspiciuni asupra legalitatii actului administrativ, altele decat cele legate de inaplicabilitatea temeiului juridic mentionat in cuprinsul acestuia.
Sub aspectul prejudiciului care i s-ar aduce reclamantului prin punerea in executare a masurii suspendarii dreptului de a conduce, instanta a retinut ca reclamantul nu a indicat in concret in ce consta iminenta presupusei pagube ce i s-ar cauza, ci s-a limitat doar a o afirma, prin preluarea textului de lege.
Fata de toate cele retinute, instanta a respins, ca neintemeiata, cererea de suspendare.
   Hotararea a ramas irevocabila prin nerecurare.