Inculpatul are antecedente penale, nu a recunoscut constant savarsirea faptei, s-a sustras urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, dovedind perseverenta in comiterea unor infractiuni de natura celei deduse judecatii, dupa cum rezulta din fisa...

Individualizare
Decizie penala

      Inculpatul are antecedente penale, nu a recunoscut constant savarsirea faptei, s-a  sustras urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, dovedind perseverenta in comiterea unor infractiuni de natura celei deduse judecatii, dupa cum  rezulta din fisa de cazier judiciar a acestuia.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., dec. nr. 52/A/25 mai 2010)

      Prin sentinta penala nr. 44 pronuntata de Judecatoria Beclean s-a dispus condamnarea inculpatului CS pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 mod. si completata  prin Legea nr. 49/2006 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. penal , la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
      S-a facut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 lit. "a" si "b" C. penal.
      S-a stabilit in favoarea Baroului BN suma de 200 lei reprezentand onorariu aparator din oficiu ( cuv. av. CC), suma ce se va plati din fondul M.J.
      Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului, din care suma de 200 lei reprezentand onorariul aparatorului din oficiu.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul CS.
Apelul declarat nu este fondat.
Astfel, contrar sustinerilor apelantului, probele testimoniale au facut dovada imprejurarii ca si la data de 29.10.2007 cat si la data de 12.03.20087 inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism fara a poseda un permis legal de conducere.
Martorii audiati in apel, la solicitarea inculpatului nu au putut inlatura celelalte probe testimoniale administrate in cauza, cu privire la savarsirea faptei din 29.102007 de catre inculpat. Martorul B T care sustine ca a fost soferul inculpatului o perioada de 5 ani, a afirmat ca in perioada cat a condus autovehiculele detinute de inculpat, nu stie ca inculpatul sa fi fost oprit in trafic de catre organele de politie pentru ca ar fi condus fara permis, fara sa sustina insa  ca el ar fi fost cel care a condus in octombrie 2007 autoturismul proprietatea inculpatului, aspect ce a fost relatat insa de catre martorul L M.
Sub acest aspect declaratiile celor doi martori nu se coroboreaza. De altfel, declaratia martorului LM este singurul sub aspectul conducerii autoturismului de catre martorul BT la 29.10.2007 si nu de catre inculpat, necoroborandu-se cu nicio alta proba administrata in cauza, pe parcursul  urmaririi penale sau al cercetarii judecatoresti.
Cu privire la fapta imputata inculpatului, pretins savarsita la 12.03.2008, atat probele testimoniale administrate in cauza, cat si inculpatul, in mod constant (la urmarirea penala si prin declaratia data in instanta in apel f.78,79) au facut dovada ca inculpatul a fost cel ce a condus autoturismul proprietate personala, marca Alfa Romeo, de la domiciliul sau situat  in localitatea Bata, in mun. Bistrita si retur, fara sa posede permis de conducere eliberat in conditii de legalitate.
Sustinerile inculpatului cu privire la faptul ca ar detine permis de conducere eliberat de autoritatile irlandeze nu au fost dovedite de acesta in niciun fel, din adresele de la f.47-48 si f.52-55 dos de urm.penala, rezultand cu certitudine ca inculpatul nu detinea la data savarsirii faptelor nici permis de conducere eliberat de autoritatile romane si nici permis de conducere eliberat de autoritatile din Irlanda.
In ce priveste modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, s-a apreciat ca aceasta s-a facut corect, cu aprecierea atat a pericolului concret pentru ordinea publica, a faptelor savarsite cat si a persoanei inculpatului si a atitudinii sale fata de acestea. Inculpatul are antecedente penale, nu a recunoscut constant savarsirea faptei, s-a  sustras urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, dovedind perseverenta in comiterea unor infractiuni de natura celei deduse judecatii, dupa cum  rezulta din fisa de cazier judiciar a acestuia.
Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat ca hotararea atacata este temeinica si legala, nefiind dat niciun motiv de desfiintare a acesteia, astfel ca in temeiul art.379 pct.1 lit."b" Cod procedura penala s-a respins ca nefondat apelul inculpatului.
In temeiul dispozitiilor art. 192 alin.2 Cod procedura penala s-a dispus obligarea inculpatului apelant la plata cheltuielilor judiciare in apel, in favoarea statului, in cuantum de 110 lei.