Lege penala mai favorabila. Aplicarea legii penale in timp

Dosar  nr. 5616/4/2011

TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALA
DECIZIA PENALA NR. 580/R
Sedinta publica din data de 19 04 2011
Tribunalul constituit din :
PRESEDINTE  - TERCEANU GEANINA
JUDECATOR -  BOMBOS ANA OTILIA
JUDECATOR – CONSTANTIN GRATIELA
GREFIER – POPESCU VLAD-ROBERT

Ministerul Public – Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, a fost reprezentat  prin procuror PETRESCU PETRONELA.

Pe rol se afla solutionarea recursului formulat de condamnatul SI, impotriva sentintei penale nr. 662/17 03 2011, pronuntata de Judecatoria  Sectorului 4 Bucuresti, in dosarul nr. 5616/4/2011.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta recurentul SI, personal, aflat in stare de arest si asistat de aparator din oficiu, cu delegatie avocatiala depusa la dosar, fila 8.
Procedura de  citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei procedura de citare legal indeplinita.
  Nemaifiind cereri de formulat sau exceptii de invocat, Tribunalul acorda cuvantul in dezbateri asupra fondului cauzei.
Aparatorul din oficiu al recurentului, avand cuvantul, solicita admiterea recursului formulat de condamnat impotriva sentintei penale nr. 662/17 03 2011, pronuntata de Judecatoria  Sectorului 4 Bucuresti, in dosarul nr. 5616/4/2011, apreciind ca sentinta penala nu este legala si temeinica. Totodata apreciaza faptul ca recurentul a recunoscut fapta si a regretat-o sens in care apreciaza ca fiind oportuna aplicarea art. 320 ind.1 Cpp,  in sensul reducerii pedepsei cu o treime.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, solicita respingerea recursului formulat de recurentul condamnat, ca nefondat, invederand faptul ca dispozitiile art. 320 ind. 1 Cpp, nu sunt incidente decat cauzelor aflat pe rol si in care nu s-a inceput cercetarea judecatoreasca, iar in cazul recurentului hotararea este deja definitiva.
Recurentul, avand ultimul cuvant, invedereaza faptul ca lasa la aprecierea instantei solutia ce va fi pronuntata.
TRIBUNALUL,

Prin  sentinta penala nr. 662 din 17 martie 2011 pronuntata de  Judecatoria sectorului 4 Bucuresti, in dosar nr. 5616/4/2011, in baza art. 461 alin. 1 lit. d C.pr.pen.a respins ca neintemeiata, contestatia la executare formulata de petentul condamnat SI, detinut in Penitenciarul Bucuresti Jilava.
In baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. a obligat petentul la plata sumei de 350 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
Onorariul aparatorului din oficiu care a asigurat asistenta juridica a petentului condamnat  s-a  virat  din fondul MJLC catre Baroul Bucuresti.
Pentru a  pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut  ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sub nr. 5616/4/2011, petentul condamnat SI, detinut in Penitenciarul Bucuresti Jilava, a formulat contestatie la executarea deciziei penale nr. 96/11.02.2008 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, solicitand sa i se aplice dispozitiile Legii nr. 202/2010, in sensul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsa, intrucat a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care s-a dispus condamnarea sa.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a constatat urmatoarele:
In prezent petentul se afla in executarea unei pedepse de 5 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
Raportand situatia prezentata la motivele invocate de petent in contestatia la executare, instanta a constatat faptul ca prin Legea nr. 202/2010, in vigoare cu incepere de la data de 25.11.2010, a fost introdus in Codul de procedura penala art. 3201, care prevede posibilitatea solutionarii cauzei in baza acordului inculpatului de recunoastere a vinovatiei intervenit inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, caz in care limitele de pedeapsa se reduc cu 1/3 in cazul pedepsei inchisorii.
Instanta a apreciat ca norma mentionata este o norma de procedura cu consecinte pe planul dreptului material, fara a indeplini insa conditiile pentru a fi considerata o lege penala mai favorabila. Consecintele in planul dreptului material sunt conditionate de aplicarea procedurii prevazute de art. 3201 C.pr.pen., conditie care evident nu este indeplinita in cazul cauzelor penale definitiv solutionate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 202/2010. In cazul in care se cauta sa se determine o norma careia i s-ar putea aplica principiul legii mai favorabile (mitior lex), trebuie cautate criteriile de deosebire a normelor carora li se aplica principiul mitior lex, respectiv obiectul de reglementare al acestora, scopul in realizarea caruia au fost create si in mod obligatoriu natura ori caracterul acestora, nu doar rezultatul la care conduc cu privire la raspunderea penala. Instanta a considerat ca nu se poate face aplicarea art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. in cauzele aflate pe rolul instantelor la intrarea in vigoare a acestui text de lege si in care s-a inceput cercetarea judecatoreasca, de vreme ce nu s-a urmat procedura simplificata de judecata doar pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, prevazuta de acest articol.
Altfel ar insemna ca legea noua de procedura sa se aplice tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie, inclusiv persoanelor condamnate definitiv sau proceselor ce se afla in caile de atac, ceea ce este absurd. Intentia legiuitorului a fost aceea de a acorda inculpatului care a recunoscut savarsirea faptelor si a facilitat o desfasurare mai eficace a procesului penal prin solicitarea ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, o compensatie constand in reducerea cuantumului pedepsei aplicate, dar simpla recunoastere a vinovatiei, fara ca judecata sa se faca in baza actelor de la urmarirea penala, exact in conditiile art. 3201 alin. 1 - 6, nu poate duce la reducerea cuantumului pedepselor aplicabile inculpatului. Totodata, chiar in ipoteza in care s-ar considera ca dispozitiile art. 3201 C.pr.pen. reprezinta o norma de drept material, susceptibila de a fi considerata o lege penala mai favorabila, datorita prevederii unei cauze de reducere a pedepsei, instanta constata ca prevederile mentionate nu atrag aplicarea dispozitiilor art. 14-15 C.pen.
Astfel, daca art. 13 C.pen., aplicabil in cazul unei succesiuni de legi intervenite inainte de solutionarea definitiva a unei cauze penale, face referire la notiunea de „lege penala mai favorabila” – notiune care include si interventia unor cauze de reducere a pedepsei, art. 14 si art. 15 C.pen., aplicabile in cazul pedepselor definitive, fac referire doar la interventia unei legi penale care prevede o pedeapsa mai usoara.
Or, prin introducerea art. 3201 C.pr.pen. nu s-a produs o modificare a pedepsei prevazute de Codul penal pentru savarsirea infractiunii pentru care a fost condamnat petentul in sensul prevederii unor pedepse mai usoare, pedeapsa pentru infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea petentului ramanand tot inchisoarea si avand aceleasi limite speciale, astfel incat nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 14 sau 15 C.pen.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs  petentul SI criticand  sentinta pentru nelegalitate  si netemeinicie. Se invedereaza ca a recunoscut fapta si a regretat-o sens in care, solicita aplicarea art.  dispozitiilor 320 ind.1 Cpp,  in sensul reducerii pedepsei cu o treime.
Examinand legalitatea  si temeinicia  sentintei  penale  atacate, prin prisma motivelor invocate  cat si  din oficiu, sub toate  aspectele  de fapt  si de drept, potrivit  disp  art. 385/6 teza  finala  C.p.p.,  Tribunalul  constata ca  recursul este nefondat urmand a fi  respins,  in considerarea  urmatoarelor argumente:
Conform art. 320/1 C.p.p. astfel cum a  fost  introdus prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010, pina la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal, sau prin inscris  autentic ca recunoaste  savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si  solicita ca judecata  sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Potrivit alin.7 al  art. 320/1 C.p.p.  in situatia mai sus-aratata, instanta pronunta  o hotarire de condamnare  a inculpatului care beneficiaza de reducerea  cu o treime a  limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii.
Din analiza  coroborata a  acestor  texte  de lege rezulta ca inculpatul poate beneficia  de reducerea  pedepsei in limitele aratate de lege in situatia in care mai inainte de  inceperea cercetarii judecaresti, recunoaste fapta  savarsita.
Cercetarea judecatoreasca  este momentul de inceput  al procesului penal iar in speta, contestatorul care  solicita  reducerea pedepsei, sustinand  ca  poate  fi aplicata legea penala mai  favorabila a fost condamnat in anul 2008, prin sentinta penala nr. 96 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti ,  modificata  si definitiva prin decizia  penala  nr. 405/27.06. 2008 a  TB Sectia I Penala si respective,  prin decizia penala  nr.1147 din 15. 09. 2008 a CAB.
Prin urmare, la data  intrarii in  vigoare a dispoz. art. 320/1 C.p.p.  la care petentul face  referire acesta se afla  deja in executarea pedepsei   de 5 ani si 6 luni inchisoare  aplicata prin sentinta  penala mai sus-mentionata  si ramasa definitiva in anul 2008.
Instanta de fond a apreciat in mod corect, ca nu se poate  face  aplicarea disp. art. 320/1 alin. 7 C.p.p. intrucat  petentul se afla  in executarea unei pedepse  aplicate prin sentinta penala nr.  96/11. 02. 2008 , cu mult  timp inainte de intrarea in vigoare a legii nr. 202/2010.
Scopul acestui text de lege  consta in accelerarea judecarii cauzelor ce are  ca  efect  diminuarea cheltuielilor efectuate de stat cu desfasurarea unui proces  penal.
Prin introducerea art. 320/1 C.p.p.  nu  s-a produs  o modificare a pedepsei prevazuta de  Codul penal pentru  savarsirea infractiunii in raport cu care a fost  condamnat petentul , in sensul prevederii unei pedepse  mai usoare, ci  dimpotriva,  limitele  de pedeapsa  pentru  infractiunea pentru  care a acesta  fost  condamnat la pedeapsa  inchisorii in a carei executare se afla  au ramas  neschimbate.
Prin urmare, in opinia  instantei,  dispozitiile art. 320/1  C.p.p. nu constituie : “ legea penala mai favorabila” pentru a putea  fi  aplicata petentului in contestatia  formulata  ci dimpotriva,  vointa  legiuitorului a fost clara in sensul ca  acesta se aplica numai in cazul unui proces penal  care  se afla in faza de debut, respectiv, in faza  inceperii cercetarii judecatoresti.
In consecinta,  Tribunalul, in baza art. 385/15 pct 1 lit b C.p.p.  va  respinge  ca  nefondat,  recursul  declarat de  petentul SI impotriva sentintei penale nr. 662 din 17 martie 2011 pronuntata de  Judecatoria sectorului 4 Bucuresti, in dosar nr. 5616/4/2011.
In baza art. 192  alin. 2 C.p.p.  va  obliga  recurentul la plata sumei  de 150 lei  cheltuieli judiciare  catre stat.
Onorariul avocat din oficiu  se va avansa din  fondurile  Ministerului  Justitiei.
PENTRU  ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge  ca  nefondat,  recursul  declarat de  petentul S I impotriva sentintei penale nr. 662 din 17 martie 2011 pronuntata de  Judecatoria sectorului 4 Bucuresti, in dosar nr. 5616/4/2011.
Obliga  recurentul la plata sumei  de 150 lei  cheltuieli judiciare  catre stat cont IBAN ...; cod fiscal 4340633, deschis la Trezoreria sector 4 Bucuresti , beneficiar Tribunalul Bucuresti.
Onorariul avocat din oficiu  se va avansa din  fondurile  Ministerului  Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 19.04. 2011.

 PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
Terceanu Geanina    Bombos Ana-Otilia Constantin Gratiela

          Grefier,
Popescu Vlad- Robert