Recurs privind individualizarea pedepsei din punct de vedere al modalitatii de executare.

      Recurs privind individualizarea pedepsei din punct de vedere al modalitatii de executare.
      
      Inlaturarea dispozitiilor art. 81 si urm. Cod Penal privitoare la acordarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei in raport de modalitatea de comitere a faptei, de gravitatea acesteia, de cuantumul prejudiciului creat.
      
      
(Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala -Decizia  Penala nr.883/R/21 aprilie 2011)
      
      
      Prin sentinta penala nr. 3/6.01.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti s-a dispus condamnarea, in baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 3201 alin. 7 Codul de procedura penala a inculpatei A. G. la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
      In baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 10.11.2010 pana la zi.
      Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal
      In baza art. 81 Cod penal s-a suspendat conditionat executarea pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal
      In baza art. 359 Codul de procedura penala s-a atras atentia inculpatei asupra disp. art. 83 Cod penal
      S-a facut aplic. art. 71 al. 5 Cod penal
      In baza art. 350 alin. 3 lit. b Codul de procedura penala s-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatei, daca nu e arestata in alta cauza.
      In baza art. 14 si 346 Codul de procedura penala rap. la art. 998-999 Cod civil a fost obligata  inculpata la plata sumei de 4000 lei cu titlu de despagubiri catre partea civila D.I.
      In baza art. 116 Cod penal s-a luat fata de inculpata masura de siguranta a interzicerii de a se afla in Municipiul Bucuresti pe o perioada de 3 ani dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
      In baza art. 348 Codul de procedura penala s-a dispus restituirea catre inculpata a sprayului paralizant inscriptionat ORIGINAL, folosit, indisponibilizat prin dovada seria H nr. 0028624/25.11.2010 si depus la Camera de Corpuri Delicte a Politiei Sectorului 2 Bucuresti.
      In baza art. 191 alin. 1 Codul de procedura penala a fost obligata inculpata la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
      Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Bucuresti in dosarul de urmarire penala nr. 10708/P/2010 si inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti la data de 03.12.2010 sub nr. 42379/300/2010 a fost trimisa in judecata in arest preventiv inculpata A.G. pentru savarsirea  infractiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. a Cp.
      In fapt, s-a retinut ca la data de 06.07.2010, in jurul orei 10.30, inculpata A. G. a sustras din locuinta partii vatamate D.I., situata in B. str. I.B. nr.ll, bloc , ap., sector , mai multe bijuterii din aur, cu complicitatea inculpatei S.M., care a patruns in locuinta partii vatamate cu acordul acesteia, sub pretextul ca distribuie detergenti si i-a distras atentia, prezentandu-i diverse produse de menaj in bucataria apartamentului.
      Prejudiciul cauzat de inculpata, prin savarsirea faptei, estimat de partea vatamata la 5000 lei, nu a fost recuperat, astfel ca partea vatamata D. I. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma mentionata.
      
      In cursul judecatii, in sedinta publica de la 06.01.2011, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, inculpata a formulat cerere de aplicare in cauza a prev. art. 3201 Codul de procedura penala precizand ca intelege sa recunoasca comiterea faptei astfel cum a fost retinuta in rechizitoriu, sa isi insuseasca in intregime materialul probator administrat in cauza si ca nu doreste administrarea de noi probe in cauza in afara celor administrate anterior.
      
      Fiind audiata, inculpata a recunoscut savarsirea faptei, declarand ca in data de 06.07.2010, dupa ce numita S.M., sub pretextul ca are de vanzare detergenti, a fost invitata de partea vatamata D. I., inculpata A.G. profitand de faptul ca usa de la intrare a ramas deschisa, a patruns, la randul sau, in locuinta partii vatamate si din dormitro a sustras mai multe bijuterii.
      
      Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei a fost realizat prin luarea bunurilor mobile din posesia partii vatamate, fara consimtamantul acesteia, in scopul insusirii pe nedrept; urmarea imediata a constat in schimbarea situatiei de fapt a bunurilor, prin trecerea acestora din sfera de stapanire a partii vatamate in cea a inculpatei, iar legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta tocmai din realizarea actiunii de luare care a avut drept consecinta schimbarea situatiei de fapt a bunurilor si punerea partii vatamate in imposibilitatea de a mai dispune de ele.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a actionat prevazand rezultatul faptei sale - trecerea bunurilor mobile in stapanirea sa - si urmarind producerea acestui rezultat. Prin urmare, in raport de dispozitiile art. 19, alin. 1, punctul 1, litera a Cod penal instanta retine ca inculpata a savarsit fapta cu vinovatie, sub forma intentiei directe.
      In privinta invinuitei S. M., avand in vedere ca aceasta se afla in Penitenciarul Poarta Alba, judetul Constanta, fiind arestata preventiv in dosarul nr. 35812/212/2010, aflat pe rolul Judecatoriei Constanta, s-a dispus disjungerea cauzei si formarea unui nou dosar, in vederea continuarii cercetarilor fata de aceasta, sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a Cp.
      La individualizarea pedepsei pentru inculpata A. G., instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal si prevederile art. 320 1 alin. 7 Cod procedura penala. privind reducerea cu 1/3 a limitelor pedepselor stabilite de lege pentru infractiunea dedusa judecatii, respectiv: dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.  In acest sens, instanta retine ca inculpata nu are loc de munca sau o ocupatie, nu a mai suferit condamnari pentru savarsirea de fapte penale si a avut o atitudine constant sincera pe parcursul procesului penal.
In temeiul art. 71 Cod penalsi a dispoz. art. 3 din Protocolul I la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale (astfel cum a fost interpretat prin hotararea data in cauza Hirst vs. Regatul Unit), vazand si decizia LXXI (71)/2007 data in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, instanta a interzis inculpatei, pe perioada executarii pedepsei principale, cu titlu de pedeapsa accesorie, doar drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal(respectiv de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat), apreciind ca interzicerea dreptului la vot ar fi o masura disproportionata in raport cu gravitatea faptei si constatand ca nu se pune problema interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal
      In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei inchisorii ce va fi aplicata, instanta a apreciat ca scopul pedepsei va putea fi atins si fara privarea de libertate, fata de periculozitatea sociala redusa a inculpatei si lipsa antecedentelor penale ale acesteia. In consecinta, in baza art. 81 din Codul Penal, instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare care va fi compus, in conditiile art. 82 din Codul Penal, din durata pedepsei la care se va adauga un interval de timp stabilit de lege la doi ani.
      Avand in vedere ca prejudiciul nu a fost recuperat, iar inculpata, pe de o parte, a recunoscut sustragerea bijuteriilor, iar, pe de alta parte nu a contestat evaluarea acestora facuta de catre partea vatamata, instanta, constatand indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, in baza art. 14 si 346 Codul de procedura penala rap. la art. 998-999 Cod civil a obligat-o pe inculpata la plata catre partea civila a sumei de 4000 lei cu titlu de despagubiri.
      Intrucat inculpata a comis infractiunea dedusa judecatii in alta localitate decat cea de domiciliu, instanta a apreciat ca prezenta acesteia in Municipiul Bucuresti prezinta pericol pentru ordinea publica, motiv pentru care va lua fata de inculpata masura de siguranta  prev. de art. 116 Cod penal pe o perioada de 3 ani dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
      In baza art. 348 Codul de procedura penala a dispus restituirea catre inculpata a sprayului paralizant inscriptionat ORIGINAL, folosit, indisponibilizat prin dovada seria H nr. 0028624/25.11.2010 si depus la Camera de Corpuri Delicte a Politiei Sectorului 2 Bucuresti, intrucat acest obiect nu a fost suspus confiscarii speciale.
      Impotriva sentintei penale a declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2, cu motivarea ca in mod gresit s-au aplicat dispozitiile art. 81 si urm. Cod penal, avand in vedere gravitatea deosebita a faptei, modul in care actiona inculpata, varsta inaintata a partii civile si urmarile faptei.
      Examinand sentinta penala raportat la motivul de recurs invocat de parchet si in limitele prevazute de art. 320 ind.1 Codul de procedura penala, Curtea constata ca recursul declarat de Ministerul Public este fondat, deoarece sentinta penala este netemeinica, sub aspectul individualizarii pedepsei aplicata inculpatei.
      Inculpata s-a prevalat in fata primei instante de dispozitiile art. 320 ind.1 Cod procedura penala., recunoscand in totalitate faptele comise si renuntand la administrarea probelor. In consecinta, temeiul pentru care se poate exercita calea de atac a recursului este individualizarea pedepsei aplicate, iar nu existenta vinovatiei.
      Referitor la incidenta procedurii prev. de art. 320 ind.1 Cod procedura penala, Curtea constata ca, desi instanta de fond a procedat gresit - in opinia Curtii - in sensul ca nu a luat o declaratie detaliata inculpatei, pentru a se stabili in ce masura aceasta recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa, manifestarea de vointa a inculpatei in sensul aplicarii acestei proceduri este neechivoca si clar exprimata, astfel ca in mod corect s-a trecut la judecarea cauzei in conditiile art. 320 ind.1 Cod procedura penala.
Curtea constata ca situatia de fapt si incadrarea juridica au fost corect stabilite de prima instanta, in mod corect retinand prima instanta ca fapta inculpatei intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a Cod penal.
Astfel, inculpata recunoaste comiterea infractiunii, recunoastere ce se coroboreaza cu declaratiile partii vatamate si cu raportul de constatare tehnico-stiintifica din care rezulta ca urmele papilare ridicate din locuinta partii vatamate, cu ocazia cercetarii la fata locului, apartin inculpatei, aspecte necontestate de aceasta, inculpata neformuland calea de atac.
      Potrivit art. 320 ind.1 Cod procedura penala, in cazul procedurii recunoasterii vinovatiei, instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii.
      Din punct de vedere al legalitatii, Curtea constata ca pedeapsa de 2 ani inchisoare, stabilita de prima instanta, respecta limitele prevazute de art. 320 ind.1 Cod procedura penala.
      Astfel, pentru infractiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a Cod penal, minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 ani.
      Reiese din coroborarea dispozitiilor legale ca, in aplicarea art. 320 ind. 1 al.7 Cod procedura penala., instanta nu putea stabili o pedeapsa mai mica de 2 ani  inchisoare.
      In consecinta, pedeapsa aplicata inculpatei, de 2 ani inchisoare, respecta limitele prevazute de lege, fiind egala cu minimul stabilit ca urmare a incidentei prevederilor art. 320 ind.1 Cod procedura penala.
      Ministerul Public critica individualizarea pedepsei din punct de vedere al modalitatii de executare.
      In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, Curtea constata ca prima instanta a dispus prin sentinta suspendarea conditionata a executarii pedepsei, apreciind in mod gresit ca sunt intrunite in totalitate conditiile prev. de art. 81 Cod penal
      Este adevarat ca inculpata nu are antecedente penale, insa modalitatea de comitere a faptei denota o specializare a inculpatei si o periculozitate ridicata a acesteia, iar nu redusa, asa cum in mod gresit a retinut prima instanta.
      Gravitatea faptei in concret este data de modalitatea de a actiona a  inculpatei, impreuna cu o alta persoana, de imprejurarea ca a fost aleasa o victima in varsta de 79 de ani, cu posibilitati reduse de aparare, de cuantumul prejudiciului creat prin sustragerea bijuteriilor partii vatamate si nerecuperat.
      Curtea nu poate ignora sustinerea procurorului, absolut corecta, din motivele scrise de recurs, in sensul ca, din practica judiciara a ultimilor 7 ani, se constata ca familii intregi din judetul Galati isi procura venituri prin sustragerea bunurilor printr-un mod identic de operare cu cel in cauza, deplasandu-se in alte orase din tara in acest scop si urmarind victime in varsta, aceeasi fiind situatia si in cazul inculpatei.
      In aceste conditii, se impune o reactie ferma a autoritatilor pentru stoparea acestui fenomen infractional si protejarea ordinii publice si a potentialelor victime ale infractiunii.
      Curtea apreciaza ca din acest punct de vedere prima instanta a dat dovada de o clementa deosebita, stoparea acestui fenomen si a acestui mod de operare nefiind posibila decat prin aplicarea unor pedepse corespunzatoare, cu executare in regim de detentie.
      In plus, Curtea observa ca asupra inculpatei, la momentul depistarii sale de organele de politie, s-a gasit un spray paralizant, folosit, ce a fost restituit acesteia in baza art. 348 Cod procedura penala chiar daca acesta nu a fost utilizat la comiterea faptei, este evidenta intentia inculpatei de a-l utiliza in cazul in care victima infractiunii ar fi avut o reactie de impotrivire, ceea ce denota inca o data in plus periculozitatea inculpatei.
Curtea apreciaza ca, in conditiile date, nu este indeplinita conditia referitoare la convingerea instantei ca, urmare aplicarii unei pedepse cu suspendarea conditionata, inculpata nu va mai comite alte infractiuni, cu atat mai mult cu cat se constata ca, dupa punerea sa in libertate in prezenta cauza, inculpata a fost arestata preventiv in alta cauza, aflandu-se in prezent in stare de detinere.
De altfel, din procesul verbal aflat la fila 63 dosar de urmarire penala rezulta ca amprentele acesteia au fost identificate ca avand legatura cu alte doua furturi comise in municipiul Bucuresti, cu privire la care se desfasoara cercetari.
Mai mult, din declaratiile date chiar de inculpata, in prezenta aparatorului din oficiu si in fata organelor de politie, rezulta ca aceasta a plecat din localitatea de domiciliu in scopul de a sustrage bunuri prin modalitatea de operare expusa anterior, si ca nu este prima data cand procedeaza in acest mod, deplasarile de acest gen facandu-le saptamanal.
Din imprejurarile prezentate rezulta cu evidenta faptul ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, neexistand nicio garantie ca inculpata nu va mai comite alte infractiuni ci dimpotriva se impune aplicarea unei pedepse cu executare in regim de detentie pentru a fi asigurat scopul preventiv al pedepsei.
      Pentru considerentele expuse, Curtea urmeaza a admite recursul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti impotriva sentintei penale nr. 3 din 06.01.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti.
      Va casa in parte sentinta penala recurata si rejudecand in fond, va inlatura aplicarea dispozitiilor art. 81 si urm. Cod Penal privitoare la acordarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei, precum si aplic. disp. art. 71 al. 5 Cod Penal, referitoare la suspendarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a si lit. b Cod Penal.
      Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
      Va constata ca recurenta inculpata este arestata in alta cauza, iar in cauza de fata a fost arestata de la 10.11.2010 la 07.01.2011.
      In temeiul art.192 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare in recurs raman in sarcina statului.




2