Lipsa schitei de identificare a bunului in vederea punerii in executare

Lipsa schitei de identificare a bunului in vederea punerii in executare.

       Desi instanta a dispus intabularea dreptului de superficie asupra constructiilor si a portiunii de 48 mp nu a dispus si intocmirea unei variante de expertiza prin care aceasta suprafata sa fie determinata distinct si numerele topo in care se identifica sa fie dezmembrate corespunzator.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 44/3 februarie 2011, nepublicata)

       Prin sentinta civila nr. 310 din 18.05.2010 pronuntata de Judecatoria Bistritas-a admis in parte actiunea civila precizata, formulata de reclamantul BE in contradictoriu cu paratii PD, PF, SD, Municipiul Bistrita prin primar si Comisia Locala Municipala Bistrita prin primar, RD, RE, HO, HE si pe cale de consecinta s-a constatat existenta in patrimoniul reclamantului BE dreptul de proprietate asupra constructiei identificata in raportul de expertiza sub denumirea CL1 avand 46 m2 suprafata construita la sol, drept dobandit prin edificare, precum si a dreptului de superficie ce include dreptul de folosinta numai asupra terenului in suprafata de 46 m2 efectiv ocupat de constructia mentionata, teren identificat parte in CF 2120 Bistrita, nr. top. 598 si parte in CF 2108 Bistrita, nr. top. 636/9.
       S-a respins ca nefondata cererea reclamantului de constatare a dreptului de folosinta pentru suprafata de teren neocupata de constructie.
       S-a dispus inscrierea in cartea funciara 2120 Bistrita, nr. top. 598, precum si in cartea funciara 2108 Bistrita, nr. top. 636/9, a sarcinii ce afecteaza cele doua imobile, respectiv dreptul real de superficie apartinand reclamantului BE, drept constand in proprietatea asupra constructiei CL1 avand 46 m2 suprafata construita la sol si folosinta terenului de 46 m2 ocupat efectiv de constructie.
Impotriva sentintei  a declarat recurs reclamantul.
       Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate de recurent, dar si sub toate aspectele, potrivit art. 304? din Codul de procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:
       Reclamantul a investit instanta de fond cu  solicitarea de a i se constata dreptul de  superficie asupra constructiilor existente pe terenul inscris in cf nr. 2120 Bistrita nr. top 598  si cf 2108 Bistrita nr. top 639/9.
       Asa cum a retinut expertul desemnat in cauza, din terenul pretins de catre reclamant suprafata de 294 mp se identifica cu nr. top 596/1, iar suprafata de 409 mp formeaza parcela careia i s-a atribuit nr. top nou 636/9/1.
       Potrivit extraselor de carte funciara depuse la dosar, imobilul cu nr. top 598, in forma nedezmembrata inscris in cf nr. 2120 este  proprietatea numitilor PF, PE, PL, PM, PR, PF, PI; in timp ce parcela identificata in cf nr. 2108 Bistrita cu nr. top 636/9 este proprietatea orasului Bistrita.
Intr-un alt cadru procesual, in dosarul nr. 5695/2003 al Judecatoriei Bistrita, instanta investita cu o cerere a aceluiasi reclamant de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra aceluiasi teren , s-a stabilit in mod irevocabil ca terenul in discutie este cert proprietate a municipiului, in ceea ce priveste nr. top 636/9, precum si proprietate cooperatista, facand obiectul Legii 18/1991, in ceea ce priveste parcela cu nr. top 598.
In aceste conditii  puteau constitui in favoarea antecesorului reclamantului un drept de folosinta  unitatea administrativ teritoriala  si/ sau fostul CAP.
Contrar sustinerilor recurentului, simplul fapt al edificarii unei constructii nu da nastere unui drept de proprietate in patrimoniul constructorului neproprietar asupra terenului. Prezumtia prevazuta de art. 492 din Codul civil opereaza in favoarea proprietarului terenului si se rastoarna prin invocarea  unui drept de superficie care presupune o conventie prealabila sau concomitenta edificarii constructiei pe terenul aservit al superficiarului
       Conventia de constituire a dreptului de folosinta asupra terenului trebuie incheiata cu proprietarul acestuia, singurul in masura a consimti la dezmembrarea dreptului sau de proprietate.
       Recurentii au invocat in sprijinul cererii lor un contract de vanzare-cumparare sub semnatura privata incheiat cu numita SD la data de 5.06.1961, insa aceasta conventie nu este apta sa aduca in patrimoniul reclamantului dreptul de folosinta asupra terenului aferent constructiei cel putin pentru doua considerente.
       In primul rand nu s-a facut in cauza dovada faptului ca presupusa vanzatoare era proprietara terenului vandut. Asa cum s-a aratat mai sus, proprietatea a apartinut altor persoane, nicidecum  vanzatoarei SD, iar pretinsa transmisiune a dreptului de proprietate de la PM, vaduva lui PL, titulara doar a unui drept de uzufruct viager asupra nr. top 598 din cf nr. 2120, catre vanzatoarea S nu a fost dovedita prin niciun mijloc legal de proba.
       Pe de alta parte, contractul amintit viza insasi proprietatea asupra terenului, neputand fi izvor al dobandirii de catre reclamant a dreptului de folosinta, ca si componenta a dreptului de superficie.
       In aceste conditii, instanta nu se poate substitui vointei partilor si nu poate pronunta o hotarare constitutiva a unui dezmembramant al dreptului de proprietate.
       Lipsa de opozitie a mostenitorilor proprietarilor din cf nr. 2120 Bistrita nu justifica admiterea actiunii in privinta portiunii care face parte din  nr. top 598, de vreme ce nu exista un act constitutiv ( in sensul de negotium) al dreptului de superficie.
       Argumentul imposibilitatii folosirii locuintei de catre reclamant nu este intemeiat, deoarece acesta are la indemana posibilitatea de a cumpara terenul aferent constructiilor, de la proprietarii de drept.
       Cu toate acestea, in lipsa unui recurs promovat de catre parati, dreptul de superficie, in modalitatea admisa de prima instanta, ramane castigat in favoarea reclamantului, potrivit principiului non reformatio in pejus, consacrat de prevederile art. 296 teza a II-a din Codul de procedura civila, aplicabil si in procedura recursului, potrivit prevederilor art. 316 din acelasi cod.
  Din aceasta perspectiva, tribunalul constata ca recursul reclamantului este fondat, in ceea ce priveste critica  vizand imposibilitatea punerii in executare a hotararii atacate.
       Astfel, desi instanta a dispus intabularea dreptului de superficie asupra constructiilor si a portiunii de 48 mp (probabil dintr-o eroare de dactilografiere consemnata in dispozitiv ca fiind 46 mp, de vreme ce in cuprinsul considerentelor se vorbeste de terenul ocupat de constructii in suprafata de 48 mp, iar concluziile expertizei sunt certe in privinta suprafetei ocupate de constructii), nu a dispus si intocmirea unei variante de expertiza  prin care aceasta suprafata sa fie determinata distinct si numerele topo in care se identifica sa fie dezmembrate corespunzator. Mai mult, din schita anexata expertizei se poate lesne observa ca edificatele in discutie sunt amplasate partial pe nr. top 598 si partial pe nr. top 636/9.
       Intr-o atare situatie, verificand cauza sub toate aspectele in temeiul art. 304? din Codul de procedura civila, fiind vorba o hotarare care nu a fost supusa apelului, tribunalul constata ca recursul declarat in cauza este fondat, fiind necesara suplimentarea probatoriului in sensul aratat. Cum in recurs proba cu expertiza nu poate fi efectuata, iar modificarile  aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 202/2010 in privinta casarii cu retinere nu sunt aplicabile cauzei de fata, tribunalul in baza art. 312 alin.3 din Codul de procedura civila, constatand ca modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi, va admite recursul, ca casa hotararea si va trimite cauza spre rejudecare aceleasi instante de fond.
       Cu ocazia rejudecarii se va dispune completarea raportului de expertiza in sensul intocmirii unei variante de intabulare, tinand cont de dezlegarile de fapt si de drept cuprinse in prezenta decizie, numai in privinta constructiei si a terenului ce se afla sub aceasta, in suprafata de 48 mp.