PENAL.Furt calificat in forma continuata. Mentinere arestare preventiva in cursul judecatii

     Asupra prezentului recurs penal:
     Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau nr. .../P/2011, inregistrat  pe  rolul  Judecatoriei Buzau  la data de 28.12.2011 sub nr..../200, s-a  dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului ..., pentru savarsirea   infractiunilor furt calificat in forma continuata si port fara drept  de arma alba in locuri publice, prevazute de art. 208 al.1-209 al.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen.  si art.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicata , ambele cu aplicarea art. 37 al.1 lit.a C.pen. si art. 33 lit.a C.pen. .
     Prima instanta, la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, in camera de consiliu, prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 29.12.2011, in baza  art.3001  al.3 C.pr.pen., a constatat ca temeiurile care au determinat  arestarea preventiva a inculpatului ...,impun  in continuare  privarea  lui de libertate   si in consecinta a  mentinut  starea  de arest  a acestuia.
     Pentru a pronunta aceasta incheiere, prima instanta a retinut urmatoarele considerente:
     Prin  ordonanta  Parchetului de pe langa Judecatoria  Buzau nr.... din data de 05.12.2011 s-a dispus  punerea iin  miscare a actiunii penale  fata de  inculpat,  iar  prin   incheierea nr... din data de 05.12.2011, pronuntata  in  dosarul nr..../200/2011, s-a  luat masura  arestarii  preventive fata de acestia   pentru 29 zile.
     Inculpatul a formulat recurs impotriva incheierii nr..../05.11.2011, recurs ce a fost respins prin incheierea din data de 08.12.2011 pronuntata  de Tribunalul Buzau.
     S-a apreciat ca cercetarea in stare de libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate in randul societatii civile, determinat de cercetarea in stare de libertate a inculpatilor, invinuiti de comiterea unei infractiuni cu un grad ridicat de pericol social, pericol social  relevat  de natura  infractiunile ilicite, multitudinea infractiunilor, de  imprejurarile  concrete in care  au  fost intreprinse actiunile ilicite, respectiv modalitatea organizata in care a savarsit faptele, in alte localitati decat cea de domiciliu pentru a fi mai greu identificat, de faptul ca acesta a actionat impreuna cu alta persoana pentru care prezinta vagi urme de identificare, prin aceasta facand imposibila  depistarea acesteia precum si perseverenta de care a dat dovada , savarsind in timp de nici o luna 4 acte materiale
       In plus, pericolul concret si actual pentru ordinea publica retinut de instanta care a luat masura arestarii preventive, nu s-a diminuat, astfel ca se impune in continuare privarea de libertate a inculpatului.
       S-a mai retinut de asemenea ca inculpatul a dat dovada de perseverenta si temeritate infractionala, actiunile ilicite din prezenta cauza relevand un pregnant  comportament antisocial, o predispozitie spre savarsirea si a altor infractiuni in continuare, inculpatul savarsind faptele in stare de recidiva postcondamnatorie, intrucat nu expirase perioada de 823 zile din momentul in care a fost liberat conditionat la data de 11.01.2011 acesta recidivand astfel intr-un interval relativ scurt de timp, cu nesocotirea dispozitiilor legale in baza carora a  beneficiat de aceasta liberare conditionata.
     Pentru a aprecia daca se mentine sau nu pericolul social, prima instanta a avut in vedere atat temeiurile avute in vedere de instanta care a dispus arestarea preventiva, dar si comportamentul  anterior al inculpatului care rezulta din fisa de cazier judiciar a acestuia, care poate furniza indicii instantei chemata sa solutioneze o astfel de cerere.
     Desi inculpatul a precizat ca vina este in totalitate a sa, prima instanta a retinut ca prin modalitatea comiterii actiunilor ilicite retinute in sarcina sa in actul de sesizare,  acesta dovedeste o periculozitate sociala deosebita, el dand dovada de perseverenta si temeritate infractionala, pedepsele anterioare aplicate inculpatului nerealizandu-si scopul, toate acestea relevand un pregnant  comportament antisocial, o predispozitie spre savarsirea si a altor infractiuni, in continuare.
     Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul ....
     In motivarea recursului, recurentul, prin aparatorul desemnat din oficiu, a invederat instantei faptul ca in prezent nu mai subzista temeiurile avute in vedere la luarea masurii preventive in conditiile in care urmarirea penala s-a finalizat, recunoscand doua din faptele retinute in sarcina sa, celelalte doua nefiind savarsite de el.
     Tribunalul, examinand incheierea recurata, in raport de criticile formulate, de actele si lucrarile dosarului, dar si din oficiu in limitele motivelor de casare prevazute de art.3859 alin.3 C.pr.penala, constata ca recursul este nefondat, dupa cum se va arata in continuare:
     In mod corect prima instanta a apreciat ca temeiurile ce au determinat luarea masurii arestarii preventive a recurentului nu s-au schimbat si nici nu au incetat deoarece, sub un prim aspect, cerinta prevazuta de art.143 C.pr.penala, privind existenta probelor si indiciilor temeinice ce atesta participatia inculpatului la savarsirea faptelor, este in continuare satisfacuta, in acest sens remarcandu-se faptul ca mijloacele de proba administrate in decursul urmaririi penale creeaza presupunerea rezonabila ca recurentul este autorul faptelor deduse judecatii.
     Ca atare, una dintre conditiile de baza avute in vedere la momentul dispunerii masurii preventive, aceea prevazuta de art.143 Cod procedura penala, este in afara oricarei indoieli.
     Referitor la stadiul judecatii se constata ca verificarea masurii arestarii preventive s-a realizat ulterior inregistrarii cauzei la instanta de judecata, astfel incat pana la acest moment, nu a fost declansata cercetarea judecatoreasca, nu au fost luate declaratii recurentului, partilor vatamate, martorilor si nu au fost administrate alte probatorii.
     In raport de aceste considerente, prima instanta in mod judicios  a considerat ca nu este oportuna in acest stadiu procesual, cercetarea recurentului, in stare de libertate, atat sub aspectul incipient al cercetarii judecatoresti, cat si fata de natura si gravitatea infractiunilor pentru care recurentul este trimis in judecata.
     In ceea ce priveste gravitatea faptelor, Tribunalul observa ca, desi pericolul social concret al infractiunii ca fapta socialmente periculoasa, avut in vedere de legiuitor la momentul instituirii tratamentului sanctionator, nu se confunda cu pericolul social pe care il presupune lasarea in libertate a recurentului, cu toate acestea cele doua notiuni se afla in legatura directa de interdependenta.
     Starea de pericol concret pentru ordinea publica, prin cercetarea recurentului in stare de libertate rezulta din modul si imprejurarile in care acesta se sustine ca a savarsit infractiunile (acesta venind din alta localitate pentru a nu fi identificat), consecintele acestora, temerea, starea de nesiguranta si reactia comunitatii, in lipsa unei reactii ferme a autoritatilor statului fata de cei banuiti ca autori ai unor astfel de infractiuni, recurentul fiind liberat conditionat la data de 11.01.2011 din executarea unei pedepse privative de libertate pentru savarsirea unor infractiuni de acelasi gen, cu un rest neexecutat de de 823 zile inchisoare.
     Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat in jurisprudenta sa ca anumite infractiuni, prin gravitatea lor particulara si prin reactia publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificand astfel luarea si implicit mentinerea arestarii preventive, cel putin pentru o anumita durata de timp, acest pericol descrescand pe masura trecerii timpului (Letellier impotriva Frantei, hotararea din 26 iunie 1991).
     Pentru buna desfasurare a procesului penal, in sensul dispozitiilor art.136 al.1 C.pr.pen., la acest moment nu este oportuna cercetarea recurentului in stare de libertate, nefiind incidente nici dispozitiile art.139 al.1 C.pr.pen. .
     Avand in vedere cele retinute mai sus, Tribunalul, in baza dispozitiilor art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen., urmeaza sa respinga, ca nefondat, recursul formulat de recurentul ... impotriva incheierii de sedinta din data de 29.12.2011 a Judecatoriei Buzau pronuntata in dosarul nr...../200/2011 iar in baza art.192 al.2 C.pr.pen., sa-l oblige pe acesta la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, in care este inclusa si suma de 100 lei onorariu aparator din oficiu avansata Baroului de avocati Buzau din fondul special al Ministerului Justitiei.

   

1