PLANGERE IMPOTRIVA SOLUTIEI PROCURORULUI ADMISA. INFRACTIUNEA DE EMITERE FILA CEC FARA A AVEA DISPONIBIL BANCAR PREV. DE ART. 84 ALIN.1 PCT. 2 DIN LEGEA NR. 59/1934 MODIF. PRIN LEGEA NR. 83/1994. ELEMENTE CONSTITUTIVE

     PLANGERE IMPOTRIVA SOLUTIEI PROCURORULUI ADMISA. INFRACTIUNEA DE EMITERE FILA CEC FARA A AVEA DISPONIBIL BANCAR PREV. DE ART. 84 ALIN.1 PCT. 2 DIN LEGEA NR. 59/1934 MODIF. PRIN LEGEA NR. 83/1994. ELEMENTE CONSTITUTIVE.
       Cecul este un titlu la ordin, complet si formal care incorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat, la vedere o suma de bani mentionata in titlu. Cecul incorporeaza atat obligatia cat si dreptul corelativ, fara a mentiona cauza obligatiei deoarece in cazul cecului, cauza obligatiei este un element extern si nu are nici o influenta asupra titlului. Ca urmare, pentru existenta infractiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994 nu are relevanta raportul juridic obligational pe care se intemeiaza emiterea cecului deoarece acest aspect nu are relevanta nici pentru valabilitatea cecului.
        Judecatoria Bistrita- Sentinta Penala nr.826/2011

1
Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bistrita, petentul  A.E.G. a solicitat desfiintarea rezolutiei data de Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita pronuntata la data de 11.03.2011 in  dosarul nr. 171/II/2/2011, prin care a fost respinsa plangerea formulata impotriva Rezolutiei de neincepere a urmaririi penale fata de numita A.R. data in dosarul nr.2464/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, admiterea plangerii si trimiterea dosarului in vederea inceperii urmaririi penale fata de A.R. pentru savarsirea infractiunii de "emitere fila cec fara a dispune de suma necesara decontarii" prev.de art.84 alin.l pct.2 din Legea nr.59/1934.
       Analizand actele si lucrarile dosarului coroborate cu dispozitiile legale in materie, instanta retine urmatoarele:
            La data de 23.06.2010 a fost inregistrata la aceasta I.P.J. B-N sesizarea OTP Bank - Sucursala Bistrita, privind refuzul la plata a unei file CEC emisa in numele S.C. C.P. S.R.L.. Din continutul sesizarii rezulta ca S.C. C.P. S.R.L. Bistrita a emis spre incasare la data de 30.04.2010 fila CEC seria OTPV 1 AA, nr. 0006452 in suma de 100.000 lei, in favoarea numitului A.E.G., instrument refuzat la plata pe motiv " lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare ".
             In urma verificarilor efectuate de organele de cercetare penala s-a stabilit ca la data de 16.03.2009 a fost incheiat contractul de imprumut de consumatie dintre A.E.G.si A.R., administrator si unic asociat cu specimen de semnatura in banca al S.C. C.P. S.R.L, pentru suma de 100.000 RON pe o perioada de un an, respectiv pana la data de 16.03.2010.
La semnarea contractului petentul i-a solicitat intimatei o fila CEC in alb apartinand S.C. C.P. S.R.L. drept garantie pentru restituirea sumei imprumutate. Cu aceasta ocazie a fost emisa fila CEC seria OTPV1AA, nr.0006452, in alb, in numele S.C. C.P. S.R.L, doar semnata de catre A.R., fila CEC care a fost mentionata si in cuprinsul contractului de imprumut.
Cu ocazia audierii A.R. se justifica prin faptul ca imprumutul a fost facut intre persoane fizice, societatea administrata de catre aceasta neavand nicio datorie fata de A.E.G.. Totodata aceasta mai precizeaza ca s-a imprumutat in mai multe randuri de la petent, lasandu-i acestuia ca si garantie a restituirii banilor, mai multe file CEC in alb. Mai mult, S.C. C.P. S.R.L a intrat in insolventa, avand ca administrator pe SC. L..E. S.P.R.L. Bistrita, iar din tabelul definitiv al creditorilor nu reiese ca acesta ar avea vreo datorie fata de A.E.G. care nu a formulat vreo cerere in sensul inscrierii la masa creditorilor.
La data de 30.04.2010, A.E.G. a completat fila CEC ramasa garantie cu suma de 100.000 lei si a depus-o in banca pentru decontare, insa aceasta a fost refuzata la plata din lipsa disponibil.

       Retinand aceasta stare de fapt, raportat la probele administrate, respectiv declaratiile martorilor si rulajul contului S.C. C.P. S.R.L in perioada 1.01.2008-1.06.2010 s-a propus neinceperea urmaririi penale fata de A.R. pentru comiterea infractiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modificata prin Legea nr. 83/1994, intrucat faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, fara a se arata care ar fi acesta. In schimb s-a motivat solutia prin aceea ca, in prezenta cauza, nu poate fi vorba de savarsirea unei astfel de infractiuni, intrucat, in ceea ce o priveste pe numita A.R., aceasta desi avea calitatea de administrator al S.C. C.P. S.R.L nu a emis fila CEC pentru o obligatie a societatii in cauza, adica nici pentru plata efectiva a unei facturi emise catre societatea respectiva si nici ca si garantie pentru o viitoare obligatie a acestei societati. Faptul ca numita A.R. a dat ca si garantie fila CEC in cauza pentru un imprumut contractat ca si persoana fizica nu poate fi incadrat in prevederile articolului mentionat, deoarece filele CEC in cauza au fost eliberate de banca societatii administrate de A.R. si nu acesteia ca persoana fizica. Cu atat mai mult ca nu exista alte documente din care sa rezulte ca S.C. C.P. S.R.L s-ar fi obligat in vreun fel, prin semnarea vreunui contract, sa garanteze restituirea imprumutului primit de A.R..
Totodata, solutia este argumentata si in sensul ca numitul A.E.G. si-a asumat un risc prin solicitarea si acceptarea filei CEC emisa in numele S.C. C.P. S.R.L drept garantie pentru restituirea imprumutului acordat unei persoane fizice, chiar daca aceasta din urma are calitatea de administrator al acestei societati. Mai mult, petentul putea sa prevada la data la care a solicitat si acceptat fila CEC drept garantie, faptul ca este posibil sa nu-i fie restituita suma imprumutata, deoarece societatea emitenta nu avea nici o obligatie fata de acesta, cu atat mai mult cu cat acesta declara ca a imprumutat-o pe numita A.R. de mai multe ori, iar sumele imprumutate au fost restituite de fiecare data. Pentru toate aceste motive nu poate fi vorba de o intentie a numitei A.R. de a-l insela pe Albetel Emil Grigore cu ocazia emiterii filei CEC, fiind lipsit de importanta daca la data emiterii filei CEC societatea avea disponibilul banesc necesar decontarii acesteia sau daca a retras disponibilul banesc, deoarece, societatea nu avea vreo obligatie fata de A.E.G., iar fila CEC nu a fost emisa pentru plata unei datorii existente sau viitoare certe a societatii catre susnumitul.
       Prin rezolutia din data de 4.02.2011 procurorul a confirmat propunerea organelor de cercetare penala insusindu-si argumentele juridice expuse mai sus fara nici o nuantare.
            In data de 04.03.2011 s-a inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Bistrita, plangerea formulata de petentul A.E.G., impotriva solutiei date in dosarul nr. 2464/P/2010, solicitand desfiintarea acesteia si trimiterea in judecata a intimatei A.R., sub aspectul comiterii infractiunii prev.de art.84 alin.l pct.2 din Legea nr.59/1934. Prin rezolutia din data de 11.03.2011 data in dosarul nr. 171/II/2/2011, prim-procurorul a dispus respingerea ca neintemeiata a plangerii formulate de petent, impotriva solutiei date in dosarul nr.2464/P/2010, fata de intimata Andreica Raveca.
           S-a motivat ca din probatoriul administrat in cauza rezulta ca intre S.C. C.P. S.R.L  si petent nu s-a incheiat nici contract de fidejusiune si nici contract de gaj, pentru a fi antrenata raspunderea firmei si mai mult fila cec nici nu a fost stampilata pentru a fi apta sa produca efecte juridice.
           Pe de alta parte, se sustine ca pentru tragerea la raspundere penala a unei persoane pentru emiterea unui cec fara disponibil in cont, trebuie sa se cunoasca pe ce operatiune económico-financiara se sprijina, ca operatiunea economica financiara presupune in mod obligatoriu si cumulativ urmatoarele elemente esentiale: subiectii (furnizor, beneficiar), marfa predata sau serviciul prestat, valoarea, pretul care trebuie platit, modalitatea de plata, eventual scadenta.Daca datoria provine dintr-un imprumut neachitat, aceasta este o chestiune care se poate rezolva prin mijloacele dreptului civil, bineinteles in cursul termenului de prescriptie si cu plata taxelor de timbru aferente.
In prezenta cauza, exista un contract de imprumut intre doua persoane fizice. Or, o astfel de datorie nu poate fi convertita intr-o obligatie comerciala. Pe de alta parte, daca s-ar accepta ca infractiunea analizata subzista, ar insemna ca intra sub protectia legii o fapta care ar putea constitui infractiune conform art.272 alin.l pct. 3 teza a III-a din Legea 31/1990. Mai mult, ca la art.144/4 alin.l lit.c din acelasi act normativ se prevede ca este interzisa creditarea de catre societate a administratorului acesteia prin intermediul unor operatiuni precum: - garantarea directa sau indirecta, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorului ori o alta prestatie personala a acestora, daca valoarea este de peste echivalentul in lei a sumei de 5.000 Euro (alin.3 lit.a).
       S-a mai motivat ca nu subzista nici infractiunea de inselaciune, avand in vedere ca suma de bani a fost imprumutata anterior predarii filei cec, astfel ca litigiul constand in nerestituirea imprumutului, este unul de natura civila.
       Impotriva acestor solutii s-a facut plangere in termen de catre petentul-parte vatamata solicitandu-se initial retinerea spre judecare iar in fata instantei, trimiterea cauzei la parchet pentru inceperea urmaririi penale.
       S-a motivat de catre petent ca argumentatia cuprinsa in referatul organului de cercetare penala se intemeiaza pe rationamentul ca fila cec a fost emisa de S.C. C.P. S.R.L  , prin administrator A.R., pentru a garanta obligatia de restituire a sumei imprumutata de faptuitoare, astfel ca societatea nu avea nicio obligatie de plata a sumei respective. Mergand mai departe cu rationamentul, organul de cercetare penala arata ca petentul putea si ar fi trebuit sa prevada ca fila cec nu va fi decontata in imprejurarile lipsei unor raporturi juridice intre societatea comerciala administrata de faptuitoare si petent, astfel ca nu ne aflam in fata infractiunii de inselaciune. Aceasta argumentare nu are absolut nici un temei juridic.
Petentul precizeaza ca  prin sustinerile sale organul de cercetare penala neaga existenta actelor juridice de garantare a obligatiilor. In conceptia organului de cercetare penala contractul de fidejusiune nu exista sau, cel putin, nu da nastere la nici o obligatie in sarcina fidejusorului daca nu este dublat de o obligatie de plata distincta in sarcina aceleiasi parti. Deci doar debitorul obligatiei de restituire a imprumutului poate avea calitatea de garant al restituirii.
Astfel, ca asa cum se mentioneaza in contract, S.C. C.P. S.R.L. a garantat restituirea sumei imprumutate intimata prin emiterea filei cec. In imprejurarile in care aceasta prin calitatea sa de administrator avea puterea de a angaja legal societatea, emiterea filei cec in scopul garantarii obligatiei este legala, iar obligatia asumata, aceea de a deconta la scadenta fila cec, este valida. Doar in situatia in care intimata  ar fi restituit imprumutul anterior depunerii filei cec la banca, teoria lipsei obligatiei ar fi fost acceptabila din punct de vedere al raspunderii penale.
Totodata, cecul este un instrument de plata autonom fata de raportul juridic fundamental, astfel incat chiar in eventualitatea nulitatii raportului juridic fundamental, titlul este valabil, astfel ca discutiile referitoare la lipsa unei obligatii a societatii administrata de faptuitoare fata de subsemnatul petent nu are nici o relevanta pe plan juridic. Organul de cercetare penala emite o noua teorie cu privire la latura subiectiva a infractiunii, transferand analiza elementului subiectiv din sarcina faptuitorului in sarcina victimei, atunci cand sustine ca, desi faptuitoarea a remis fila cec pentru a intari convingerea ca va fi restituita suma imprumutata, petentul putea si trebuia sa prevada ca fila cec nu va fi decontata, astfel ca fapta nu constituie infractiunea de inselaciune in conventii, desi petentul nu a  formulat plangere pentru savarsirea infractiunii de inselaciune. Din moment ce petentul ar fi trebuit sa constientizeze inca din momentul incheierii contractului si remiterii cecului ca cecul nu va fi decontat, atunci si in privinta  intimatei trebuie retinuta aceasta imprejurare, respectiv ca trebuia sa stie ca cecul nu va fi decontat, mai ales ca este administrator al persoanei juridice, iar vointa persoanei juridice este identica cu vointa organelor de conducere. Prin urmare, petentului i-a fost remis cecul pentru a-l determina sa-i imprumute suma de 100.000 lei in imprejurarile in care stia ca cecul nu va fi decontat. In aceste imprejurari nu suntem in prezenta doar a infractiunii incriminata de art.84 din L.nr.59/1934, ci si in prezenta infractiunii de inselaciune, deoarece daca intimata  nu  i-ar fi oferit nici o garantie de restituire a imprumutului, nu i-ar fi dat banii.
Referitor la motivarea solutiei prim-procurorului, petentul apreciaza ca si aceste argumente sunt nesustinute pe plan juridic, aratand ca:
1. Pe cec nu se aplica stampila societatii emitente conform Normelor nr.4/2008 ale BNR, cecul fiind valabil doar prin aplicarea semnaturii reprezentantului legal. De altfel cecul a fost refuzat la plata de banca pentru lipsa disponibil, nu pentru lipsa unor mentiuni esentiale.
2. Cecul in alb este valabil, fiind reglementat de Legea nr.59/1934.
3. Cecul este un instrument de plata autonom, iar valabilitatea sa este analizata distinct de raportul juridic fundamental. A ne insusi teza potrivit careia in lipsa raportului juridic fundamental nu este valabil cecul, ar insemna sa negam insusi ratiunea pentru care au fost reglementate titlurile comerciale de valoare. De asemenea, a considera ca aceasta sustinere este fondata, ar insemna, de exemplu, ca avalizarea unui titlu de valoare ar fi in majoritatea cazurilor nula intrucat in majoritatea covarsitoare a cazurilor, in practica, avalul sete folosit pentru garantarea de catre administratorul unei societati comerciale a datoriei pe care societatea o are catre un tert, in favoarea caruia emite un bilet la ordin ori un cec.
4. Nici motivul de respingere a plangerii potrivit caruia nu se poate considera ca cecul este valabil emis, iar intimata a savarsit infractiunea incriminata de Legea nr.59/1934, pentru ca in aceste imprejurari intimata a savarsit si infractiunea prev.de art. 272 alin.l pct.3 teza a IlI-a din Legea nr.31/1990 nu are la baza un rationament logic. Este indiscutabil ca intimata a emis in numele societatii pe care o reprezinta o fila cec, ca aceasta fila cec intruneste toate conditiile de valabilitate prevazute de Legea nr.59/1934 si ca cecul nu a fost decontat din cauza lipsei disponibilitatilor banesti. Daca prin aceasta fapta intimata a comis si o alta infractiune decat cea prevazuta de Legea nr.59/1934, nu are efecte asupra existentei primei fapte.
Analizand materialul probator si argumentele expuse,  in temeiul art. 278/1 alin.8 lit.b C.p.p. instanta a admis ca fiind intemeiata plangerea formulata de catre petent si indreptata impotriva rezolutiei din 4.02.2011 data de procuror  in  dosarul nr. 2464/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, (mentinuta prin rezolutia prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita data in dosar nr. 171/II/2/2011), prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata intimata, si pe cale de consecinta desfiinteaza rezolutia atacata si trimite cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale fata de intimata A.R. sub aspectul savarsirii infractiunii de emitere fila cec fara a dispune de suma necesara decontarii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994.
       In motivarea solutiei s-au aratat urmatoarele:
           Obiectul prezentei cauze este infractiunea de emitere fila cec fara a avea la tras disponibil suficient, infractiune incriminata de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994. Ca urmare orice referire a organelor de urmarire penala la existenta sau inexistenta intentiei de inducere in eroare a partii vatamate sunt irelevante pentru analiza continutului constitutiv al acestei infractiuni. Nu s-a formulat plangere penala pentru inselaciune si nici in plangerea impotriva solutiei nu s-a sustinut ca faptuitoarea s-ar face vinovata de o astfel de infractiune.
        La analizarea intentiei infractionale necesara pentru existenta infractiunii de emitere fila cec fara acoperire nu se impune a se stabili daca faptuitoarea avea intentie de inducere in eroare a partii vatamate, aceasta imprejurare fiind esentiala pentru existenta inselaciunii.
       Infractiunea analizata este o infractiune de pericol incriminata tocmai pentru a se ocroti acele relatii sociale ce implica increderea in validitatea acestor instrumente de plata. Sub aspectul continutului constitutiv, aceasta infractiune presupune emiterea unei file cec fara a avea disponibil suficient, fapta comisa cu intentie. Infractiunea se consuma in momentul in care fila cec este refuzata la plata pentru lipsa disponibil.
        In aceasta cauza motivarea solutiei de neincepere a urmaririi penale a pornit de la premise eronate, asa cum a aratat si petentul in sustinerea plangerii, ignorandu-se aspecte esentiale legate de natura si caracterul cecului ca instrument de plata.
        Lipsa intentiei infractionale in cazul acestei infractiuni presupune ca emitentul sa nu cunoasca faptul ca nu are disponibil bancar, orice alta conditie insemnand a adauga la lege. Pe parcursul cercetarilor penale nu s-a verificat acest aspect desi s-a sustinut ca nu exista acest element constitutiv al infractiunii, motivarea bazandu-se pe imprejurari care nu au nimic in comun cu conditiile de emitere si decontare a filelor cec.
          Astfel, este real ca acel carnet de file cec a fost emis in baza unei conventii incheiate intre banca si S.C. C.P. S.R.L dar folosirea cecului de catre faptuitoare pentru plata unei datorii personale nu inlatura raspunderea penala a acesteia pentru comiterea infractiunii de emitere fila cec fara disponibil. Argumentul ca daca ar fi fost decontata fila cec faptuitoarea ar fi comis infractiunea prev. de art.272 alin.l pct. 3 teza a III-a din Legea 31/1990 presupune ca faptuitoarea sa fie aparata invocandu-i-se propria culpa.
          Organele de urmarire penala au ignorat  cu desavarsire notiuni legate de natura si caracterele cecului. Cecul este un titlu la ordin, complet si formal care incorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat, la vedere o suma de bani mentionata in titlu.
           Caracterul abstract al cecului inseamna, asa cum s-a subliniat in literatura de specialitate ( a se vedea Stanciu D.Carpenaru- Drept comercial roman, Ed. All Beck, 2004, pag. 508), ca cecul incorporeaza atat obligatia cat si dreptul corelativ, fara a mentiona cauza obligatiei deoarece in cazul cecului, cauza obligatiei este un element extern si nu are nici o influenta asupra titlului.
            Ca urmare, faptuitoarea care are specimen de semnatura in banca, emitand o fila cec refuzata la plata pentru lipsa disponibil, se face vinovata de comiterea infractiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, neavand nici o relevanta cauza obligatiei. Stabilind conditii noi pentru existenta infractiunii analizate, organele de urmarire penala nu numai ca au adaugat la lege dar au denaturat insasi caracterele si conditiile de valabilitate a cecului ca titlu comercial de valoare.
      Se mai impune a se arata ca opinia instantei supreme este in acelasi sens, respectiv prin Decizia nr. 4857/2004 a fost schimbata incadrarea juridica din infractiunea de inselaciune in emitere de fila cec fara acoperire retinandu-se ca intradevar incheierea unei conventii de imprumut a unor sume de bani neonorandu-se obligatia de restituire si emiterea unor cecuri fara acoperire in vederea restituirii imprumutului nu se circumscrie infractiunii de inselaciune dar prin emiterea filelor cec s-au incalcat disp. art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994.