Evaziune fiscala ; Fals intelectual la legea contabilitatii ; Fals in inscrisuri sub semnatura privata ; Spalare de bani ;

Prin rechizitoriul Biroului Teritorial Sibiu al D.I.I.C.O.T. din 12.04.2006 s-a pus in miscare actiunea penala si a  fost trimis in judecata inculpatul P G, pentru savarsirea  infractiunilor de evaziune fiscala, fals intelectual la legea contabilitatii, fals in inscrisuri sub semnatura privata, participatie improprie la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalare de bani (aferenta anilor 2003-2004), fapte prevazute de art.11 lit.c din Legea 161/2003, ulterior modificata prin Legea 241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal, art.40 din Legea 82/1001 rap. la art.289 alin.1 Cod penal, art.290 al.1 Cod penal, art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.290 alin.1 Cod penal si art.23 lit.b si c din Legea 656/2002, toate cu aplicarea art.33 lit.a si b Cod penal si art.41 alin.2 Cod pr.pen.
Din actul de sesizare au rezultat urmatoarele :
Inculpatul  a avut calitatea de asociat unic si administrator la S.C. G I  S.R.L.
In perioada anilor 1999-2003 nu a inregistrat cu stiinta, in contabilitate, o parte din veniturile realizate, inregistrand totodata cheltuieli care au avut la baza operatiuni nereale in sensul ca a intocmit si inregistrat facturi de aprovizionare fictive. Prin aceste operatiuni se sustine ca s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de 3.299.638.320 lei (ROL).
S-a mai retinut si ca a falsificat mai multe inscrisuri. Astfel, a efectuat cu stiinta, inregistrari inexacte in contabilitatea societatii pe care o administra, ceea ce constituie infractiunea de fals intelectual savarsita in forma continuata. Totodata a falsificat un numar de 41 de facturi de aprovizionare si chitante de plata prin contrafacerea scrierii si subscrierii, comitand astfel infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata. S-a retinut si imprejurarea ca a determinat cu intentie pe numitii P D I, P M si I M sa falsifice o serie de inscrisuri sub semnatura privata, acestia actionand fara vinovatie.
In fine, actul de sesizare a mai stabilit ca inculpatul  in perioada 2003-2004 a detinut, dobandit si folosit suma de 1.444.000.000 lei (ROL). Banii proveneau din infractiunea de evaziune fiscala, fiind folositi ulterior la creditarea societatii, urmata de restituiri catre sine la diferite intervale de timp, ceea ce ar constitui infractiunea de spalare de bani.
In cauza a fost interogat inculpatul, si au fost audiati mai multi martori. La dosar se gasesc procesul verbal de control incheiat de Directia Generala a Finantelor Publice Sibiu, facturi fiscale, rapoarte de constatare tehnico-stiintifica a scrisului, relatii furnizate de Oficiul Registrului Comertului, alte inscrisuri. In timpul cercetarii judecatoresti au fost efectuate doua expertize contabile si s-a cerut opinia tuturor expertilor.
Din probele administrate in cauza au rezultat urmatoarele:
Inculpatul a fost asociat unic si administrator la S.C. G I  S.R.L.. Obiectul principal de activitate al societatii era recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile , sens in care erau achizitionate o serie de asemenea produse de la diverse societati, fiind apoi comercializate catre beneficiul S.C. Remat .
In actul de sesizare s-a retinut ca in perioada anilor 1999-2003 s-a inregistrat in contabilitatea S.C. G I S.R.L. un numar de 128 facturi fiscale false, de aprovizionare, de la furnizori inexistenti. In acelasi timp nu s-au inregistrat in contabilitate o parte din veniturile realizate. Prin aceste modalitati, inculpatul a creat statului un prejudiciu de 3.299.638.320 lei (ROL).
Acuzatia adusa inculpatului a fost intemeiata numai in parte. Astfel, din verificarile incrucisate efectuate in contabilitatea S.C. G I S.R.L. si S.C. REMAT . a rezultat ca inculpatul nu a inregistrat cu stiinta in contabilitatea firmei sale 19 facturi fiscale de vanzare catre beneficiar cu o valoare totala de 512.457.824 lei (ROL), toate acestea in perioada decembrie 2001-decembrie 2002. Inculpatul nu a contestat aceasta situatie dar intr-o aparare de conjunctura a invocat argumente neconvingatoare de genul ca ar fi predat actele contabilei, dar nu a stiut care anume pentru ca in aceasta calitate au fost mai multe persoane, etc.
Cert este ca, asa dupa cum a reiesit din expertiza contabila , a cauzat Bugetului de stat un prejudiciu total de 144.605.933 lei (ROL) compus din 135.215.095 lei (ROL) reprezentand TVA si 9.390.838 lei (ROL) reprezentand impozit pe venit.
Inculpatul a mai fost acuzat si pentru ca in perioada anilor 1999-2003 s-au inregistrat in contabilitatea S.C. G I  S.R.L. 128 facturi fiscale false de aprovizionare de la diversi furnizori, care nu indeplinesc calitatea de document justificativ. Despre 107 dintre acestea se arata ca apartin altor societati comerciale decat celor care le-au emis, iar 21 facturi nu au fost comercializate prin distribuitori autorizati. In acest fel, inregistrarile contabile  nu ar reflecta operatiuni reale cu consecinta evidentierii unor cheltuieli fictive si implicit diminuarea impozitului pe profit si deducerea nelegala a TVA.
Din continutul rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica a scrisului a reiesit ca 41 din  cele 128 facturi, aparent emanand de la diversi furnizori din tara, au fost scrise de invinuit , trei dintre acestea au fost scrise de sotia lui, martora P M  si doua au fost scrise de fiul lui, P D .
Se impune aici a fi lamurite doua aspecte.
Primul vizeaza imprejurarea daca facturile si, respectiv inregistrarile contabile reflecta sau nu operatiuni reale. Desi in rechizitoriu s-a sustinut ca operatiunile ar fi fost fictive din raportul de expertiza al expertului B G , si din supliment, a reiesit ca marfurile achizitionate cu cele 128 de facturi au intrat in totalitatea lor in circuitul economic, societatea inregistrand venituri din vanzarea acestora si TVA aferenta acestor venituri . Cumparatorul marfurilor achizitionate de inculpat prin cele 128 de facturi, a fost S.C. Remat , operator specializat in colectarea fierului vechi. Legat de acest aspect, expertiza contabila ulterioara, a celor trei experti, nu a continut un punct de vedere, clar, transant, oferind instantei doar variante intre care sa opteze. Cert este insa ca nici cei trei experti preocupati mai mult de  aspecte colaterale, nu au negat de plano  realitatea operatiunilor comerciale in sine.
A doua imprejurare se refera la o eventuala falsificare a facturilor de catre inculpat sau de catre alte persoane (sotie, fiu si contabila) la instigarea acestuia.
Fara indoiala ca inculpatul a completat personal cel putin o parte din facturi, asa cum a rezultat din rapoartele de constatare tehnico-stiintifica mentionate anterior, dar in imprejurari care denota ca nu a facut-o cu intentia comiterii unor falsuri. In declaratiile date la urmarirea penala si la instanta nu a negat completarea de facturi, dar a precizat ca  a scris facturile unor tigani care nu stiau sa scrie si ii cereau acest lucru . Aceasta imprejurare a fost confirmata si de martora P M, sotia inculpatului care relateaza ca majoritatea celor de la care sotul ei achizitiona fier vechi erau tigani nestiutori de carte si ii cereau sa scrie el facturile . Sustinerea inculpatului si relatarea martorei s-au coroborat si cu declaratiile martorei I M, fosta contabila a firmei, care a aratat ca l-a vazut pe inculpat cum completa facturi care aveau doar stampilele furnizorilor si ca ea personal a completat facturi dupa dictarea inculpatului,  care erau scrise doar cu creionul de acesta . In tot acest context mai trebuie avute in vedere si doua imprejurari notorii, respectiv ca intra in preocuparile membrilor etniei rome colectarea deseurilor de fier vechi si ca in foarte multe cazuri acestia sunt analfabeti.
In finalul consideratiilor despre operatiunile de achizitionare a deseurilor metalice si actele ce s-au intocmit in legatura cu ele se mai impune inca o precizare. Inculpatul nu a verificat datele de identificare ale furnizorilor din cele 128 facturi fiscale care l-ar fi putut conduce la constatarea ca unele dintre acestea nu sunt inscrise in Registrul Oficiului National al Registrului Comertului sau ca altele au date de identificare inexistente sau atribuite altor societati. Expertii contabili au aratat insa ca desi avea obligatia solicitarii de la acestia a datelor de identificare, totusi nu avea posibilitatea materiala a verificarii lor. Or, aceasta imposibilitate obiectiva nu poate fi imputata inculpatului cu titlu de culpa.
Asa fiind, nu se poate retine in sarcina inculpatului ca s-ar face vinovat de evaziune fiscala si fals material in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu cele 128 facturi.
Cat priveste determinarea de catre inculpat, cu intentie, a martorilor P M, P D I si I M, sa savarseasca infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata este de observat ca cerandu-le sa scrie unele dintre facturi, de altfel putine la numar dovedite ca apartinandu-le, aceasta nu poate fi retinuta ca atare. Solicitarea inculpatului, asa cum reiese din analiza probelor, s-a facut in contextul aratat si descris amanuntit de martora I M. Este greu de crezut ca daca inculpatul ar fi urmarit sa-i determine la a comite un fals, sa procedeze de o maniera atat de evidenta, cum ar fi dictarea datelor firmelor sau scrierea lor  initiala de el insusi cu creionul.
Pentru aceste considerente nici participatia improprie la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata nu poate fi retinuta ca fiind comisa, lipsindu-i intentia ca element al laturii subiective.
In discutie mai este infractiunea de spalare de bani in variantele prevazute de art.23 lit.b si c din Legea nr.656/2002, cu privire la suma de 1.444.000.000 lei (ROL) cu care inculpatul ar fi creditat societatea, stiind ca acestia provin din evaziune fiscala. Cu alte cuvinte, inculpatul a avut calitatea de subiect activ al ambelor infractiuni.
In opinia Ministerului Public este posibil ca aceeasi activitate infractionala sa fie susceptibila de a primi doua incadrari juridice distincte, pentru infractiuni savarsite una subsecvent celeilalte. Un asemenea punct de vedere nu poate fi primit pentru ca s-ar incalca principiul non bis in idem.
Infractiunea de spalare a banilor, asemenea infractiunilor de tainuire si favorizare a infractorului sunt infractiuni distincte de infractiunile prin care s-a obtinut produsul infractiunii. Caracterul subsecvent al infractiunii de spalarea banilor reiese din imprejurarea ca ea deriva dintr-o alta infractiune care  este situatia premisa. Deci subiectul activ al celor doua infractiuni nu poate fi una si aceeasi persoana.
Sub un alt aspect nu este dovedit ca banii cu care inculpatul si-a creditat societatea provin din evaziune fiscala. In primul rand, cum reiese din depozitiile martorilor I M, contabila firmei in perioada decembrie 2000-martie 2005, si P I, seful filialei Remat , aceasta din urma societate facea cu intarziere platile catre societatea inculpatului, ceea ce il obliga ca aproape lunar sa isi crediteze firma . In al doilea rand, din depozitiile altor martori cum ar fi P V si I C , rezulta ca in perioada anilor 1999-2004, l-au imprumutat pe  inculpat cu sume cuprinse intre 10 milioane lei (ROL) si 40 milioane lei  (ROL) pentru ca acesta sa-i plateasca pe cei care ii aduceau marfa.
Apararii astfel formulate de inculpat nu i-a fost opusa nici o proba din partea acuzarii, nici prin rechizitoriu si nici in timpul cercetarii judecatoresti.
Fata de aceasta, Tribunalul nu a putut retine ca exista infractiunea de spalare de bani.
In concluzie, s-a  retinut ca inculpatul se face vinovat de infractiunea de evaziune fiscala, doar cu privire la cele 19 facturi care nu au fost inregistrate in contabilitate, sustragandu-se in acest fel de la plata obligatiilor fiscale catre stat. In legatura  cu aceasta a fost trimis in judecata si pentru infractiunea de fals intelectual prevazuta de art.40 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. Infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005 este o infractiune complexa, omisiunea de evidentiere in actele contabile a unor operatiuni comerciale fiind inclusa in continutul laturii obiective a infractiunii de evaziune fiscala.
In baza art.334 C.pr.pen. s-a  schimbat incadrarea juridica a infractiunii de fals intelectual prev. de art.40 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2  C.pen. in infractiunea de evaziune fiscala prev. de art.9 lit.b din Legea  nr.241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. In situatia data sunt aplicabile si prevederile art.13 Cod penal ca urmare a succesiunii in timp a mai multor legi penale si aplicarea  celei mai favorabile dintre acestea.
Pentru infractiunea de spalare de bani prev. de art.23 lit.b si c din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. inculpatul a fost achitat in conformitate cu art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a C.pr.pen.
De asemenea, pentru infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale prev. de art.290 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. si participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art..31 alin.2 C.pen. rap. la rt.290 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. inculpatul a fost achitat in conformitate cu art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen.
Pentru infractiunea de evaziune fiscala inculpatul a fost condamnat, iar la individualizarea pedepsei s-a  avut in vedere ca nu are antecedente penale, are o varsta relativ  inaintata, dar si ca a avut o pozitie procesuala oscilanta. S-a  tinut  cont de caracterul continuat al infractiunii si de cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Fata de toate acestea a fost condamnat la 2 ani si 6 luni inchisoare.
In conformitate cu art.65 alin.2 C.pen. i s-a  aplicat si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen. pe o durata de 2 ani.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. i s-a aplicat pedeapsa accesorie a  interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a, b si c C.pen. S-a impus si interzicerea dreptului de a desfasura o activitate de  natura aceleia de care s-a folosit la savarsirea infractiunii in raport de imprejurarile concrete ale faptelor.
Avand in vedere prevederile art.81 alin.1 Cod penal si apreciindu-se ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia s-a  dispus suspendarea conditionata a pedepsei inchisorii.
In baza art.71 alin.5 C.pen. s-a  dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii pedepsei inchisorii.
De asemenea, s-a  dispus si suspendarea pedepsei complementare.
I s-a  atras atentia inculpatului, conform art.359 C.pr.pen. asupra cauzelor de revocare a suspendarii conditionate prevazute de art.83 C.pen.
Actiunea civila exercitata de ANAF – Directia Generala a Finantelor Publice  a fost intemeiata in parte pentru suma de 14.461 lei, reprezentand prejudiciul produs ca urmare a neplatii obligatiilor banesti catre stat in urma neinregistrarii celor 19 facturi fiscale. Suma se compune din 13.522 lei reprezentand TVA si 939 lei reprezentand impozit pe venit, conform calculelor facute in suplimentul la raportul de expertiza .
La plata acestei sume a fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. G I  S.R.L, conform art.14 si 16 C.pr.pen. si art.998 si 1003 Cod civil.