REGRESUL COMITENTULUI IMPOTRIVA ANGAJATULUI MEDIC

REGRESUL COMITENTULUI IMPOTRIVA ANGAJATULUI MEDIC           Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
        Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr _/200/20.06.2012 reclamanta SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE SIGURANTA SAPOCA a solicitat in contradictoriu cu parata _ pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna pe calea actiunii in regres obligarea paratei la plata sumei de 32885 lei reprezentand jumatate din suma la care au fost obligati in solidar prin sentinta penala nr _/13.10.2011 a Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, sentinta ramasa definitiva la data de 26.03.2012 conform deciziei penale nr _/26.03.2012 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia I Penala pe care a achitat-o cu ordinul de plata nr _/18.05.2012 Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Buzau pentru prejudiciul cauzat de catre parata, la plata sumei de 1500 lei reprezentand jumatate din cuantumul cheltuielilor judiciare la care au fost obligati in solidar prin sentinta penala nr _/13.10.2011 a Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti achitata cu ordinul de plata nr _/17.05.2012 Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, de 200 lei reprezentand cheltuieli judiciare la care au fost obligati prin decizia penala nr _/26.03.2012 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia I Penala achitata cu ordinul de plata nr 910/17.05.2012 Curtii de Apel Bucuresti, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acesata cauza si la plata dobanzii legale aferente incepand cu data de 19.05.2012 pana la data platii efective.
In motivarea in fapt a actiunii reclamanta a invederat ca parata a fost angajatul acesteia in perioada 01.02.1991-02.05.2012 , in cadrul Laboratorului de Sanatate Mintala ( ambulatoriu) ca medic psihiatru, in principal obligatiile medicului psihiatru din cadrul LSM sunt consultul/evaluarea bolnavilor psihic, stabilirea diagnosticului si recomandarea tratamentului de specialitate pe baza de reteta
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Buzau, prin Rapoartele de Control nr ../26.06.2006 si _/31.07.2006 a constat nereguli in ceea ce priveste modul de eliberare al medicamentelor in ambulatoriu de catre parata sesizand organele de cercetare penala
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau nr _/P/ 2006 in data de 20.10.2007 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a paratei sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si inselaciune prev de art 290 Cp si art 215 alin 1,2 C.p.
Prin actul de sesizare s-a retinut ca parata a completat lunar in registrul de consultatii, in perioada iunie 2004-iunie 2006, datele unui numar de 15 pacienti diagnosticati cu dementa senila si datele unui numar de 10 pacienti diagnosticati cu alte boli, carora le-a prescris , fara sa-i consulte, 288 de retete gratuite pentru medicamentul Ariceput- utilizat  in tratamentul bolii Alzheimer si al dementei vasculare, o parte din acesti pacienti nu au intrat niciodata in posesia medicamentelor.
Instanta de judecata a retinut ca medicul Cristache Maria a prescris medicamentul Ariceput unui numar de 21 de bolnavi fara a-i consulta vreodata, numai pe baza datelor furnizate de reprezentantii firmei PFIZER si de catre unii medici de familie, completa retetele cu date de identificare ale pacientilor, trecea diagnosticul Alzheimer ( desi multi dintre acesti nu sufereau de aceasta boala) si medicamentul Ariceput, le semna si le stampila apoi anunta telefonic reprezentantul firmei Pfizer pentru a lua medicamentele sau retetele ( pe care le completa si mergea la farmacii pentru a lua medicamentele ) si a le duce medicilor de familie _, a prescris medicamentul Ariceput si dupa decesul unor pacienti, pe care nu i-a consultat niciodata astfel cum se retine in sentinta penala nr 2527/13.10.2011 a prescris medicamentul Ariceput pacientului _, 39 ani, desi acesta suferea de epilepsie si oligofrenie iar Colegiul Medicilor si al Farmacistilor acest medicament prescris pentru alte boli decat dementa senila nu are o baza stiintifica.
A mai sustinut reclamanta ca in urma cercetarii penale s-a constatat ca in realitate parata a consultat o singura data doar 4 din cei 25 pacienti, in sentinta penala nr _./13.10.2011 , prin activitatea infractionala desfasurata de parata acesta si-a incalcat indatoririle impuse in calitatea de medic psihiatru, consecinta acestei conduite fiind prejudicierea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Buzau, care a fost pusa in situatia sa deconteze integral c/val medicamentului Ariceput, medicament care in numeroase cazuri nu a fost primit de bolnavi sau aspartinatori acestora, iar 15 pacienti fiind in evidente cu alte afectiuni decat dementa senila Alzhimer
Prin sentinta penala nr _/13.10.2011 a Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, sentinta ramasa definitiva la data de 26.03.2012 conform deciziei penale nr _ /26.03.2012 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia I penala a fost condamnata la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz contra intereselor publice si la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual, s-au contopit pedepsele stabilite anterior si s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, in baza art 81 alin 1,2 C.p. cu referire la art 71 C.p. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, a fost obligata in solidar cu spitalul , parte responsabila civilmente, sa plateasca partii civile CJAS Buzau suma de 65770,07 lei reprezentand despagubiri, 3000 lei cheltuieli avansate de stat.
Avand in vedere prevederile sentintei penale nr _/2011 ale adresei nr _/09.05.2012 a CJAS Buzau si a titlului executoriu a achitat cu ordinul de plata nr _/18.05.2012 suma de 32885 lei Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Buzau pentru prejudiciul cauzat acesteia de catre parata, cu ordinul de plata nr _/17.05.2012 suma de 1500 lei iar cu OP 910/17.05.2012 a achitat suma de 200 lei reprezentand cheltuieli judiciare
Din cuprinsul sentintei penale se constata vinovatia exclusiva a paratei cu privire la fapta pentru care a fost condamnata, inclusiv pentru prejudiciul cauzat CJAS Buzau, nu s-a retinut culpa Spitalului de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca, comitent
Termenii raspunderii comitentului pentru faptele cauzatoare de prejudicii ale prepusilor il constituie obligatia de a garanta despagubirea celor care au suferit daune prin actiunile comise de prepusi, este un caz exceptional de raspundere fara culpa, este riscul de activitate pe care comitentul trebuie sa-l suporte caci paguba a fost cauzata de aceasta extindere prin prepusi, a propriei  activitati, in ultima analiza insa, prepusii si nu comitentii platesc daunele , plata pe care el, comitentul, o garanteaza
In drept au fost invocate art 1384-1385 C. civ.
In ceea ce priveste parata, acesta prin intampinarea depusa la filele 35-38 dosar a  solicitat respingerea actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata, motivat de faptul de reclamanta a solicitat in temeiul art 1384-1385 C. civ, actiunea in regres, obligarea unor sume de bani care reprezinta jumatate din suma la care prin hotararea judecatoreasca penala pronuntata s-a dispus obligarea solidara a acestora, la desdaunarea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Buzau
Drept urmare, reclamanta a platit o suma de 32885 lei reprezentand jumatate din suma la care instanta de fond a dispus obligarea solidara, de asemenea a fost platita si suma de 1500 lei reprezentand jumatate din cheltuielile judiciare privind desfasurarea procesului penal respectiv, in faza fondului si de asemenea obligarea la plata sumei de 200 lei reprezentand cheltuieli judiciare in faza recursului, a cheltuielilor de judecata si a dobanzilor legale aferente incepand cu data de 19.05.2012 pana la data platii efective.
Reclamanta in calitate de comitent a platit suma respectiva catre partea civila din procesul penal si anume Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Buzau considerand ca aceasta fractie de plata i se cuvine pentru obligatia de plata existenta stabilita in cadrul procesului penal, este necesar insa a se avea in vedere si faptul ca reclamanta facand respectiva plata in mod implicit si-a recunoscut culpa in stabilirea prejudiciului respectiv produs de acesta in cadrul activitatii pe care a desfasurat-o sub egida unitatii spitalicesti
Chiar daca ipotetic s-ar putea discuta despre faptul ca plata respectiva a fost facuta cu buna credinta de catre acesta si pentru a peintampina in acelasi timp o eventuala pornire la executare silita de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Buzau, in realitate a apreciat ca operand plata sub toate cele trei aspecte pretinse, de netagaduit reclamanta a recunoscut culpabilitatea ei in ceea ce priveste existenta in sine a prejudiciului stabilit in procesul penal, culpabilitate care a considerat-o reclamanta ca reprezentand jumatate din intregul prejudiciu
In mod normal, atata vreme cat in cadrul procesului penal nu s-a stabilit o fractie de solidaritate intre parti in producerea prejudiciului respectiv, inseamna in mod implicit ca acesta culpa si a comitentului exista, ea a fost ca atare recunoscuta si pentru a nu exista riscul platii unor dobanzi sau penalitati a inteles sa faca plata, numai in limita a ½ din toate cele 3 capete de cerere privind constituirea prejudiciului stabilit in procesul penal, pentru diferenta de ½ din sumele respective reclamanta a lasat deschisa calea de a se desdauna CJAS Buzau de la acesta
A mai sustinut parata ca suma platita de reclamant este de fapt procentul de culpabilitate al sau apreciat unilateral iar o asemenea plata facuta in mod benevol nu poate in nici un caz sa fie ulterior solicitata de catre reclamant de la o persoana pe care el, in nume propriu o considera vinovata pentru producerea prejudiciului respectiv, pentru cealalta fractie ramasa neachitata catre CJAS Buzau cel putin pana la data promovarii actiunii care face obiectul judecatii
In dosarul cauzei nu exista elemente certe, concludente, de natura sa duca la concluzia pe care a formulat-o reclamantul in sensul ca, in producerea prejudiciului respectiv a existat numai o vinovatie exclusiva a paratei care a aratat ca numai in varianta in care reclamantul ar fi achitat catre CJAS Buzau intreaga suma pretinsa sub fiecare din cele 3 capete ale petitului cererii de chemare in judecata se nastea in mod firesc dreptul acestuia de a primi de la parata o fractie care ar reprezenta contributia acesteia la producerea prejudiciului, pana la promovarea actiunii CJAS Buzau nu a intreprins nici un demers pentru obtinerea sumelor cu care s-a considerat de instanta penala ca ar fi fost prejudiciata.
Daca din cele din urma s-ar putea discuta despre existenta unei responsabilitati civile a sa , o asemenea responsabilitate nu ar putea in nici un caz depasi cota de ½ din valoarea prejudiciului produs, fiind necesar ca in acest litigiu civil sa se stabileasca punctual din punct de vedere valoric responsabilitatea sa, procentual.
In drept au fost invocate art 115 C.p.civ, respectiv art 205 NCPC.
Reclamantul a depus la fila 47-48 dosar raspuns la intampinare prin care a solicitat in temeiul art 1489 Nc civ obligarea paratei si la plata dobanzii legale aferente incepand cu 20.06.2012, data cererii de chemare in judecata, reiterand in esenta motivarea cererii introductive.
Parata a depus la fila 59 dosar note iar la filele 67-81 dosar note scrise prin care a aratat ca nu solicita cheltuieli de judecata, reiterand in esenta motivarea intampinarii formulate.
Instanta a administrat proba cu inscrisuri in cadrul careia au fost atasate in copie: sentinta penala nr _/13.10.2011 a Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, extras doctrina, adresele nr _/17.05.2012 si nr 6220/09.05.2012 emise de CJAS Buzau, adresele nr _/07.05.2012 si nr _/15.05.2012 emise de Judecatoria sectorului 4 Bucuresti, Ordine de Plata nr ../18.05.2012, nr ../17.05.2012, nr ../17.05.2012 comunicarea titlului executoriu nr ../2011, adresa nr ../14.05.2012 emisa de reclamanta, , extras HG 144 /2010.
Analizand intregul material probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Raspunderea pentru faptele juridice ilicite cauzatoare de prejudicii , raspunderea civila delictuala, pe temeiul art 103 din Legea 71/2011 este guvernata de legea in vigoare in momentul savarsirii faptei ilicite, insa, dupa intrarea in vigoare a noii reglementari,  modurile de stingere a obligatiilor nascute din raspunderea civila delictuala sunt supuse dispozitiilor acestuia, indiferent de data la care s-a nascut obligatia, art 118 din Legea 71/2011.
      Din motivarea in fapt a actiunii, instanta va retine ca  parata a fost angajatul reclamantei  in perioada 01.02.1991-02.05.2012 , in cadrul Laboratorului de Sanatate Mintala ( ambulatoriu) ca medic psihiatru, aspect necontestat de acesta.
Prin sentinta penala nr _/13.10.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, filele 6-14 dosar, parata a fost condamnata la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual, au fost contopite pedepsele si aplicata acesteia pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale si a celei accesorii pe un termen de incercare de 4 ani, au fost obligate in solidar reclamanta -ca persoana responsabila civilmente si parata la plata catre CJAS Buzau, parte civila, a sumei de 65770,07 lei reprezentand despagubiri, obligate in solidar la 3000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Aceasta sentinta a ramas definitiva la data de 26.03.2012 , conform deciziei penale _/26.03.2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I Penala, prin care a fost respins ca nefundat recursul declarat .
Din motivarea sentintei de mai sus se poate retine ca parata nu a consultat periodic un numar de 25 pacienti carora le-a prescris Ariceput pentru tratamentul bolii Alzheimer ( desi 10 dintre acestia erau diagnosticati cu alte afectiuni) cu consecinta producerii unei pagube in patrimoniul CJAS Buzau ( contravaloarea medicamentului aratat, suportat integral) si a falsificat registrul de consultatii al reclamantei prin atestarea unor fapte necorespunzatoare adevarului, respectiv ca a consultat 25 de pacienti.
Din examinarea inscrisului depus la fila 22 dosar, se va retine ca Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a comunicat reclamantei titlu executoriu nr _/2011 punand in vedere acesteia ca in termen de 15 zile sa achite suma de 200 lei , de  3000 lei  in solidar cu parata, sub sanctiunea art 130 Cod proc fisc.
Ulterior, la data de 07.05.2012 , reclamantului i s-a comunicat de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, prin adresa de la fila 20 dosar, ca deoarece parata a achitat suma de 1500 lei din cei 3000 lei cheltuieli judiciare la care partile au fost obligate in solidar , fiind rugata sa depuna diligentele necesare pentru a achita si acesta respectivele cheltuieli.
Reclamanta, prin Ordinele de Plata nr _/17.05.2012, nr _/17.05.2012 a achitat restul de 1500 lei si 200 lei cheltuieli judiciare in discutie, filele 22-23 dosar.
CJAS Buzau, prin adresa nr ../17.05.2012 a adus la cunostinta reclamantei ca parata a achitat la data de 16.05.2012 in contul sau suma de 32885,07 lei din suma totala reprezentand despagubirile la care partile au fost obligate in solidar si ca parata nu doreste sa dea curs intalnirii propuse de reclamanta, fila 19 dosar.
Prin Ordinul de Plata nr _/18.05.2012 reclamanta a achitat in contul CJAS Buzau suma de 32885 lei, reprezentand despagubiri conform sentintei penale de mai sus, fila 21 dosar.
In acest context, instanta va inlatura sustinerile paratei potrivit carora reclamanta ar fi fost cea care a luat initiativa de a achita cate ½ din sumele datorate de parti in solidar, ca ar fi dorit prin respectiva plata sa-si asume o vinovatie in cauzarea prejudiciului .
          Raspunderea comitentului a fost reglementata in scopul de a proteja victima, care va obtine in conditii mai sigure repararea integrala a prejudiciului, ceea ce justifica recunoasterea dreptului de regres al comitentului ce a platit despagubirile impotriva prepusului, acesta fiind tinut sa suporte , in cele din urma, consecintele  faptei sale ilicite. In acest sens, art 1384 alin 1 C. civ dispune ca cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva celui care a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.
Actiunea in regres a comitentului este o actiune civila de drept comun, intrucat comitentul, prin plata despagubirilor, se subroga in drepturile victimei, art 1596 lit c C. civ, deci este vorba de o subrogatie personala care opereaza de drept.
Comitentul are dreptul de a recupera integral de la prepusul sau despagubirile platite, deci actiunea in regres nu se va diviza, intrucat comitentul este considerat un codebitor solidar care plateste o datorie facuta in interesul exclusiv al unui alt codebitor solidar, aplicandu-se prin asemanare  art 1459 C. civ.
Instanta apreciaza ca in speta nu intervine cazul prevazut de art 1384 alin 4 C. civ invocat de parata intrucat ,dat fiind modul in care a fost savarsita fapta ilicita de acesta descrisa in cuprinsul hotararilor judecatoresti de mai sus, titluri executorii, avem de-a face cu o disociere a raportului de prepusenie fata de contractul de munca decurgand din natura specifica a exercitarii profesiei de medic, din autonomia pe care o implica exercitarea respectivei profesii.
Desi incadrat pe baza de contract de munca, medicul asigura asistenta medicala , nu pe baza unor indrumari de specialitate date de conducerea unitatii sanitare, ci in mod independent, pe baza pregatirii sale in profesie.
Sub aspectul asistentei medicale acordate, medicul nu este asadar un prepus al organizatiei sanitare in care este incadrat, ci raspunde singur si personal, pe temeiul  fostului art 998-999 C. civ. Medicul actioneaza ca prepus, in acele situatii in care este pusa in discutie indeplinirea ori neindeplinirea unor indatoriri de serviciu, care chiar daca nu sunt straine de asistenta medicala, sunt stabilite prin regulamente sanitare, independent de natura tratamentului prescris, cum ar fi de exemplu, efectuarea vizitelor si contravizitelor, respectarea programului de garzi, etc, situatii ce nu sunt incidente in speta.
Pentru determinarea consecintelor ce decurg intre comitent si prepus, din efectuarea de catre comitent a platii despagubirilor, indiferent daca este partiala ori integrala, trebuie avut in vedere ca raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia, solidaritatea dintre comitent si prepus sunt prevazute in folosul " victimei", constituind masuri de garantare a intereselor acesteia, platind despagubirile comitentul nu face altceva decat sa avanseze, in locul prepusului, despagubirile pe care acesta din urma de datoreaza. Ceea ce prevaleaza este raspunderea pentru fapta proprie, fiind echitabil ca faptuitorul singur sa suporte repararea prejudiciului pe care l-a cauzat prin fapta sa.
Pozitia comitentului nu este pozitia unui codebitor solidar, pur si simplu. Solidaritatea comitentului apare numai in raporturile cu victima , ca garant al prepusului fata de victima.
Parata nu a descris in intampinare, nu a sustinut si nici nu a rezultat din hotararile penale in discutie, ca activitatea ilicita pe care a desfasurat-o ar fi fost determinata, total sau partial, de ordinele ori instructiunile primite de la comitent, pentru a putea opera o culpa proprie a comitentului care ar fi concurat cu aceea a prepusului.
In considerarea celor ce preced, instanta va  admite capele de cerere principale din actiunea precizata, va obliga parata la plata catre reclamanta a sumelor de 32885 lei reprezentand c/val prejudiciu  , de 1500 lei reprezentand cheltuieli judiciare , de 200 lei reprezentand cheltuieli judiciare.
Instanta , fata de principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat, in temeiul art 1489 C. civ , art 1381 C. civ cu re fart 1385 alin 1 si 2 C. civ instanta va admite capatul de cerere accesoriu si va  obliga parata la plata catre reclamanta a dobanzii legale practicate de BNR , aferente sumelor de mai sus, calculate incepand cu data de 19.05.2012 si pana la data platii efective a respectivelor sume.
Instanta avand in vedere pe de o parte principiul disponibilitatii partii in procesul civil, iar pe de alta parte art 274 C.p.civ va lua act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.