APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE - CRITERII

La data de 31.01.2014 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Campina cauza penala  privind pe inculpatul MC.
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Campina emis la data de 30.01.2014  sub nr. 1840/P/2013 a fost pusa in miscare actiunea penala si trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul MC pentru savarsirea in concurs a infractiunilor de lovire sau alte violente prev. de art 180 alin. 1 Cp, violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 Cp, amenintare, prev. de art. 193 Cp, si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cp, cu aplic. art. 33 lit. a Cp, constand in aceea ca, in dimineata zilei de 11.05.2013, a adresat amenintari cu moartea partii vatamate HA, a refuzat sa paraseasca domiciliul acesteia, a patruns fara drept in locuinta ei, a lovit-o in zona fetei si s-a dedat in public la manifestari prin care s-a adus atingere bunelor moravuri si s-a tulburat linistea publica.
Prin incheierea de sedinta din data de 24.04.2014, judecatorul de camera preliminara, in baza art. 346 al. 2 Cpp, a constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, dispunand inceperea judecatii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt: in dimineata zilei de 11.05.2013, in jurul orei 05:30, inculpatul MC si numitii BV si DA se aflau la domiciliul partii vatamate HA, in curte. In locuinta se aflau mama partii vatamate si fiul minor al acesteia, in varsta de patru ani. Inculpatul MC era in stare avansata de ebrietate. In aceste imprejurari, a inceput sa aiba un comportament deosebit de violent, atat fizic cat si verbal.
Dupa plecarea numitilor BV si DA, inculpatul i-a adresat amenintari cu moartea si cu alte acte de violenta numitei HA, a lovit-o in zona fetei si a refuzat sa paraseasca curtea, desi i s-a cerut expres aceasta.
Speriata, HA a intrat in casa si a apasat butonul de panica solicitand interventia agentilor de paza de la Bidepa. La momentul sosirii agentilor de paza, inculpatul MC se afla in curte, asezat la masa, iar partea vatamata a deschis usa locuintei si din prag le-a cerut sa faca demersuri sa-l scoata pe inculpat din curte, deoarece a provocat scandal, a lovit-o, a amenintat-o si a refuzat sa paraseasca imobilul. Brusc, inculpatul MC a patruns in casa, in bucatarie, unde se aflau mama partii vatamate si fiul minor al acesteia, fiind scos afara de catre agentii Bidepa. In acest timp, inculpatul a continuat sa adreseze amenintari cu moartea si cu alte acte de violenta numitei HA. In locuinta a urinat pe hol. Pe strada, pe partea carosabila, s-a dezbracat de tricou si s-a dus la gardul proprietatii partii vatamate, expunandu-si organul genital. In acest timp, profera amenintari la adresa partii vatamate, referindu-se la fapte indreptate atat asupra ei, cat si a fiului ei minor. A fost nevoie ca agentii Bidepa sa foloseasca sprayul lacrimogen si sa solicite interventia organelor de politie.
La sosirea echipajului de politie, inculpatul a continuat sa se manifeste extrem de violent. S-a opus puternic incatusarii si conducerii la sediul politiei, a intrebuintat cuvinte insultatoare, i-a impins, imbrancit, amenintat si scuipat pe agentii de politie CV si DA si pe subofiterul IJJ Prahova AM. Sus-numitii au declarat in cursul urmaririi penale ca nu li s-a creat o stare de temere, considerand amenintarile ca reactie a unui om foarte beat, care are nevoie de ajutor medical. De altfel, din cauza manifestarilor care nu au putut fi cenzurate, inculpatul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Voila.
Situatia de fapt retinuta rezulta cu certitudine  din mijlocele de proba administrate in faza urmaririi penale: proces-verbal de constatare (f. 5, 6), declaratiile partii vatamate (f. 11, 12, 44), declaratiile martorilor (f. 52-54, 56-61, 63, 64), proces-verbal de vizionare inregistrari si CD (50, 51) si alte inscrisuri (fisa de cazier judiciar - f. 68, acte de cautare - f. 69-90), coroborate cu probele administrate in faza cercetarii judecatoresti.
La termenul de judecata din data de 02.09.2014, persoana vatamata HA, fiind audiata in prezenta aparatorului ales, a aratat ca isi mentine plangerea prealabila formulata impotriva inculpatului pentru infractiunile de lovire si alte violente, amenintare si violare de domiciliu, savarsite in conditiile starii de fapt retinute in rechizitoriu. Totodata, persoana vatamata a aratat ca, in dimineata zilei de 11.05.2013, inculpatul a patruns fara drept in locuinta sa, a refuzat sa paraseasca domiciliul la solicitarea sa, a lovit-o si a amenintat-o cu moartea (f. 29).
Desi legal citat, inculpatul nu s-a prezentat in fata instantei la niciun termen de judecata, din procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere emise pe numele acestuia reiesind ca inculpatul este plecat din tara, astfel incat s-a dispus citarea acestuia prin afisare la sediul instantei, conform art. 259 al. 5 Cpp.
In cauza a fost incuviintata, la solicitarea Ministerului Public, si administrata proba testimoniala.
Astfel, la termenul de judecata din data de 11.11.2014, fiind audiat in calitate de martor, numitul MG a aratat ca isi mentine declaratia data in faza de urmarire penala in care a aratat ca la data de 11.05.2013, in jurul orei 5.35, a fost solicitat sa intervina la locuinta numitei HA, care actionase butonul de panica, si ajuns acolo aceasta a explicat ca a avut o petrecere si ca MC este singurul care refuza sa paraseasca domiciliul, este violent si refuza sa paraseasca locuinta la cererea ei. Fiind angajat al firmei de paza, a mai aratat martorul, l-a dat afara, dar inculpatul a fost violent, motiv pentru care a fost chemata politia in ajutor. Martorul a mai sustinut ca inculpatul era foarte beat, ameninta si  injura, pana a fost ridicat de organele de politie si dus la Spitalul Voila. Martorul a mai aratat ca era sofer la masina firmei de paza si a trebuit sa se duca sa aduca masina, insa colegii sai au vazut si gesturi vulgare ale inculpatului, precum si ca partea vatamata le-a spus ca inculpatul a urinat pe usa locuintei. De asemenea, martorul a mai invederat instantei ca la masa la care statea inculpatul cand au ajuns erau bautura si tigari si ca la sosirea agentilor Bidepa, partea vatamata le-a spus ca nu a putut sa-l dea afara pe inculpat, care devenise violent datorita consumului de alcool (f. 49).
Fiind audiata in calitate de martor la acelasi termen de judecata, numita HM, mama persoanei vatamate, a aratat ca la data de 11.05.2013, dimineata, era in locuinta fiicei sale, cand a auzit zgomot si pe fiica sa agitata, cautand butonul de panica, spunandu-i ca este o persoana de sex masculin care s-a imbatat si care vrea sa o violeze, incercand sa intre peste ele in casa. Martora a mai aratat ca inculpatul chiar a intrat peste ele in casa, proferand ¬amenintari, le-a injurat si, dupa ce fiica sa l-a dat afara, a urinat pe usa, s-a dezbracat pe strada, le-a batjocorit si a amenintat-o atat pe persoana vatamata, cat si pe copilul acesteia. Martora a mai invederat ca au intervenit firma de paza si ulterior organul de politie pentru a-l imobiliza pe inculpat (f. 50).
La acelasi termen de judecata, martorul DA a aratat ca la data de 11.05.2013, dimineata, era de serviciu si a fost solicitat sa intervina, impreuna cu colegii, la domiciliul persoanei vatamate HA, unde erau deja agentii Bidepa, iar inculpatul MC era in mijlocul strazii, facand scandal, adresand injurii persoanei vatamate, facand gesturi obscene si amenintand cu acte de violenta si cu moartea, toate acestea pe fondul unui consum exagerat de alcool. Martorul a mai aratat ca l-au dus pe inculpat la sediul politiei, unde a avut aceeasi atitudine fata de toti lucratorii, si apoi l-au dus la Spitalul Voila. Totodata, martorul a mai precizat ca pana au ajuns, inculpatul nu fusese imobilizat de firma de paza (f. 51).
Martorul MA a declarat in fata instantei la termenul de judecata din 11.11.2014 ca la data de 11.05.2013, dimineata, era de serviciu la politie si a fost solicitat sa intervina la domiciliul numitei HA, unde a fost gasit inculpatul, in mijlocul strazii, facand scandal si avand o atitudine agresiva, adresand amenintari cu moartea si cu violente, facand totodata gesturi obscene. Martorul a mai precizat ca el si colegii sai politisti  au fost cei care l-au imobilizat pe inculpat, cei de la firma de paza doar scotandu-l din curtea imobilului partii vatamate. Totodata, a precizat ca inculpatul s-a manifestat extrem de agresiv, fiind foarte beat, si a insultat si amenintat pe toata lumea cu care a intrat in contact, inclusiv personalul medical de la Spitalul Voila (f. 52).
Fiind audiat in calitate de martor la acelasi termen de judecata, numitul CV a aratat ca la data de 11.05.2013, dimineata, era de serviciu si a fost solicitat sa intervina la domiciliul persoanei vatamate HA, unde a fost gasit inculpatul in mijlocul strazii, asezat pe axul drumului, fiind intr-o stare avansata de ebrietate, amenintand, injurand si adresand injurii, in primul rand partii vatamate si apoi organelor de politie si celor de la Bidepa. Martorul a mai aratat ca l-au imobilizat si incatusat pe inculpat, care ulterior i-a scuipat si amenintat pe toti. Totodata, martorul a precizat si ca, desi partea vatamata era in locuinta, inculpatul continua din strada sa-i adreseze injurii si amenintari cu violente si cu moartea (f. 53).
La termenul de judecata din 09.12.2014, a fost audiat in calitate de martor numitul IA, care a declarat in fata instantei ca la data de 10 mai 2013, seara, a lucrat de serviciu ca agent de interventie la SC Bidepa SRL, fiind solicitati pentru a interveni la locuinta partii vatamate HA, unde l-au gasit pe inculpat dezbracat, proferand amenintari si injurii la adresa partii vatamate, a mamei si fiului ei. Potrivit martorului, inculpatul se afla intr-o vadita stare de ebrietate si facea gesturi obscene, adresand cuvinte vulgare partii vatamate. Totodata, martorul a precizat ca a solicitat si sprijinul organelor de politie, care au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat si l-au dus la sediu (f. 65).
Fiind audiata in calitate de martor la termenul de judecata din 22.01.2015, numita DA a invederat instantei ca in seara de 10 noiembrie 2013 a mers la restaurantul Stedesa impreuna cu prietenul sau BV, ca in restaurant se aflau si partea vatamata si inculpatul, care se aflau la aceeasi masa, si ca in jurul orei 3:00 partea vatamata a plecat acasa cu taxiul, dupa care martora, prietenul acesteia si inculpatul s-au deplasat cu taxiul la domiciliul persoanei vatamate, cu precizarea ca nu isi aminteste daca persoana vatamata ii invitase. Martora a mai mentionat ca inculpatul era baut si a injurat-o pe partea vatamata pentru ca nu voia sa o lase sa o pupe. Martora a sustinut ca inculpatul a injurat-o si pe ea, motiv pentru care i-a solicitat prietenului ei sa plece, moment in care  inculpatul a zis ca el mai ramane si o sa-si cheme un alt taxi. Martora a mai aratat ca, pe parcursul sederii sale la domiciliul partii vatamate, inculpatul a inceput sa tipe si partea vatamata l-a rugat sa nu mai faca acest lucru, intrucat ii trezeste copilul. Martora a arata ca a mai fost in locuinta partii vatamate la diverse petreceri, insa niciodata nu au fost scandaluri. A precizat, totodata, ca si in locuinta partii vatamate s-a consumat alcool (f. 78).
Potrivit disp. art. 5 alin. 1 NCp, intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014 “in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila". Identificarea legii penale mai favorabile se face din perspectiva a patru criterii: conditiile de incriminare, cerintele privind tragerea la raspundere penala, conditiile de sanctionare si consecintele condamnarii. Aplicarea interpretarii legii penale mai favorabile presupune operatiuni de verificare a dispozitiilor ambelor legi pentru fiecare institutie in parte si  o comparare finala, o evaluare si o alegere a uneia din cele doua legi ca fiind mai favorabila. Insa, totodata, potrivit deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale si in conformitate cu teoria aplicarii unitare a legii mai favorabile, urmeaza a se aprecia ca legea penala mai favorabila pentru inculpate este vechea reglementare penala, nu in raport de cuantumul pedepsei, ci in raport de modalitatea de executare a acesteia, intrucat prevederile vechiului cod penal relative la suspendarea conditionata a executarii instituie conditii de aplicare mai putin restrictive decat art. 91 si urmatoarele din NCp, precum si in raport de tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni in cazul succesiunii de legi penale in timp, avand in vedere ca potrivit art. 39 al. 1 lit. b din NCp, atunci cand se stabilesc numai pedepse cu inchisoarea se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, iar potrivit art. 34 al. 1 lit. b Cp in acelasi caz se aplica pedeapsa cea mai grea, sporul de pedeapsa fiind facultativ, iar nu obligatoriu, astfel ca instanta, apreciind dispozitiile Codului penal mai favorabile inculpatului, urmeaza a le aplica in speta, dispozitiile noului cod penal instituind din acest punct de vedere un regim sanctionator mai sever.
In drept: faptele inculpatului MC, care in dimineata zilei de 11.05.2013, a adresat amenintari cu moartea partii vatamate HA, a refuzat sa paraseasca domiciliul acesteia, a patruns fara drept in locuinta ei, a lovit-o in zona fetei si s-a dedat in public la manifestari prin care s-a adus atingere bunelor moravuri si s-a tulburat linistea publica, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de lovire sau alte violente prev. de art 180 alin. 1 Cp1969, violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 Cp1969, amenintare, prev. de art. 193 Cp1969, si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cp1969.
La individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala a codului penal anterior, iar conform art. 72 Cp, va avea in vedere imprejurarile si modul de comitere a infractiunilor, starea de pericol creata pentru valorile sociale ocrotite de  normele penale incriminatoare, natura si gravitatea rezultatului produs, dar si circumstantele personale ale inculpatului, care este in varsta de 31 de ani, are studii gimnaziale, nu este cunoscut cu antecedente penale, insa s-a sustras urmaririi penale si judecatii, considerente in raport de care va aplica acestuia cate o pedeapsa cu inchisoarea, in cuantum dozat corespunzator realizarii scopului educativ - preventiv al pedepsei.
In raport de cele retinute, avand in vedere ca faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata au fost savarsite in concurs real, facand aplicarea disp. art. 33 lit. a si 34 lit. b Cp1969, instanta urmeaza a aplica inculpatului o pedeapsa rezultanta cu inchisoarea, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, violare de domiciliu, amenintare si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice.
Ca urmare a aplicarii unei pedepse principale cu inchisoarea, instanta, conf. art. 71 Cod penal1969, va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice) si lit. b Cod penal 1969 (dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat).
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in temeiul art. 71 si art. 64 Cod penal 1969, cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Dreptului Omului care, in conformitate cu disp. art. 11 alin. 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea  nr.30/1994.
Astfel, in cauza Hirst contra Marii Britanii (hotararea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica "interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, automat, indiferent de durata condamnarii sau de natura ori gravitatea infractiunii" (aceeasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala, n. inst). Curtea a acceptat "ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului  daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru", insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul protocol aditional a fost incalcat, intrucat "legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri".
In consecinta, o aplicare automata, in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din primul protocol aditional.
Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta nu va aplica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza, aceasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunilor savarsite sau comportamentul inculpatului.
In acelasi sens este si Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, potrivit careia, dispozitiile art. 71 din Codul penal1969 referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza I - lit. c din Codul penal1969 nu se va  face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 din Codul penal 1969.
Astfel, natura faptelor savarsite si circumstantele producerii acestora determina instanta a aprecia ca aplicarea acestei pedepse accesorii se impune si, in consecinta, in temeiul art. 71 Cod penal 1969 si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal 1969, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Avand in vedere ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, instanta apreciaza ca sunt suficiente temeiuri pentru ca scopul educativ - preventiv al pedepsei sa poata fi atins si prin suspendarea conditionata a executarii acesteia, conform art. 81 Cod penal 1969, pe durata termenului de incercare calculat conform art. 82 Cod penal 1969.
Ca urmare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale, instanta, conform art. 71 alin. 5 Cod penal, va suspenda si executarea pedepsei accesorii, atragand totodata inculpatului atentia asupra disp. art. 83 Cod penal 1969 privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul in care in cursul termenului de incercare va savarsi din nou o infractiune.
Avand in vedere declaratia persoanei vatamate HA (f. 29), instanta urmeaza a lua act de faptul ca aceasta nu s-a constituit parte civila in procesul penal impotriva inculpatului.
Ca urmare a condamnarii, in baza disp. art. 274 alin. 1 C.p.p., inculpatul urmeaza a fi obligat sa plateasca cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul aparatorului din oficiu va ramane in sarcina statului, urmand a fi suportat din fondurile Ministerului Justitiei, prin decontare de catre Serviciul Contabilitate al Tribunalului Prahova catre Baroul Prahova.