Carte funciara

     Prin sentinta  civila  nr. 2213/2011 , pronuntata  in  dosar  nr.  34.1/208/2006, instanta a admis in parte actiunea reclamantei AMT, prin mandatar BM in contradictoriu cu parata SC M SA, intervenienta RHE prin mandatar RPA    si paratul-intervenient __.
      S-a dispus rectificarea inscrierilor din CF  ___ in sensul radierii dreptului de proprietate intabulat la 2 iulie 1997 in favoarea SC M SA, dreptul vizand imobilele " hala de productie si uscatorie", edificate asupra nr. top. __/2, si revenirea la situatia anterioara.
      S-a  dispus inscrierea in cartea funciara a dispozitivului sentintei civile nr__/1998 pronuntata de Judecatoria Caransebes in dosar nr. _./1996, urmand se radia dreptul de proprietate al Statului Roman asupra nr. top. _./2 si a se inscrie dreptul de proprietate in favoarea reclamantei in cota de 1/1 parti ( teren si constructii).
      Parata SC M SA a fost  obligata sa plateasca reclamantei echivalentul in lei a 50.000 euro la data platii, reprezentand despagubiri precum si  sa  lase  in deplina proprietate reclamantei imobilul din CF_ Caransebes, nr. top. _. Pasune  cu hala de productie si uscatorie.
     A  fost respinsa actiunea reclamantei in ce priveste plata chiriei, a restului de daune materiale si a daunelor morale solicitate intervenientei RHE precum si  cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta RHE.
      Parata  si  Intervenienta au fost obligate sa plateasca reclamantei fiecare suma de 28 lei cheltuieli de judecata.
     Au fost respinse  cererile paratei SC M SA si intervenientei RHE pentru cheltuieli de judecata.
     Pentru a  hotari astfel  instanta  a  retinut  ca , prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 1603/11 aprilie 2005 reclamanta AMT prin mandatar BM a chemat in judecata parata SC ___SA solicitand rectificarea inscrierilor din CF 3558 , revenirea la situatia anterioara in coala de carte funciara, obligarea paratei la a-i lasa in deplina proprietate imobilele mentionate, evacuarea acesteia din imobile.
     In motivarea cererii reclamanta arata ca desi prin sentinta civila 1651/21 mai 1998 s-a dispus radierea Statului Roman din CF 3558  si revenirea la situatia anterioara in aceasta coala de carte funciara, operatiunea inscrierii drepturilor in coala de carte funciara nu a putut fi realizata, intrucat de la data inceperii procesului si pana cand sentinta civila amintita a devenit irevocabila, SC__.. SA si-a inscris in mod fraudulos dreptul sau de proprietate asupra imobilelor identificate ca fiind construite pe nr. top. 3573/2.
     Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulate, apreciind ca actiunea formulata este inadmisibila, intrucat nu sunt indeplinite disp. art. 36 si 38 din Legea 7/1996 iar pe de alta parte SC __.SA i s-a emis atestat de  atestare a dreptului de proprietate i certificat in care sunt incluse inclusiv constructiile edificate asupra nr. top. 3573/2. pe de alta parte s-a aratat faptul ca este inadmisibila si prin  raportare la dispozitiile Legii 10/2001.
     In cauza mentionata a formulat cerere de interventie in interes propriu intervenineta RHE care a aratat ca a aflat intamplator despre existenta litigiului dintre reclamanta si parata, solicitand la randul sau restituirea in natura a imobilului, restabilirea situatiei anterioare, inscrierea in CF 3558 a intervenientei in calitate de proprietara, intrucat imobilele din coala de carte funciara amintita au fost proprietatea defunctului SI - tatal sau.
     Prin sentinta civila nr. 2362/2005 Judecatoria Caransebes a declinat competenta de solutionare a cauzei catre Tribunalul Caras-Severin, motivand ca litigiul este reglementata de disp. speciale ale Legii 10/2001. Impotriva  sentintei pronuntate de Judecatoria Caransebes a formulat recurs reclamanta AMT recursul fiind admis prin decizia civila nr. 738/2005 , prin acre s-a dispus casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecatoriei Caransebes, aratandu-se ca stabilirea competentei este o consecinta a obiectului cauzei, obiect care depinde si de solutia data cererii de interventie in interes propriu.
     Impotriva acestei decizii a Tribunalului Caras-Severin a formulat contestatie in anulare parata SC M SA dar si intervenienta RHE. Contestatia formulata de aceasta din urma a fost admisa, si rejudecandu-se recursul reclamantei AMT impotriva sentintei civile prin care s-a declinat competenta de solutionare in favoarea Tribunalului Caras-Severin, calea de atac a fost admisa si cauza trimisa spre continuarea judecatii Judecatoriei Caransebes ( decizia civila nr. 1195/R/2005 a Tribunalului Caras-Severin).
     Dosarul s-a reinregistrat la Judecatoria Caransebes sub nr. 34/2006, iar cu prilejul rejudecarii reclamanta si-a intregit cererea de chemare in judecata solicitand obligarea paratei la 900.000 euro daune morale ( fila 197 dosar 34/2006, volumul I). De mentionat ca sub acest aspect reclamanta si-a mai intregit  ulterior cererea de chemare in judecata ajungandu-se chiar pana la dezbaterea pe fond a cauzei, pretentiile acesteia sa se ridice la suma de 1.300.000 euro despagubiri  si daune morale solicitate de la parata SC MSA si 800.000 euro reprezentand daune morale solicitate de la intervenienta RHE ( fila 53 dosar 34.1/208/2010).
     Prin sentinta civila nr. 455/2009 , fata de noile cereri ale reclamantei, Judecatoria Caransebes a admis exceptia de necompetenta materiala si a trimis dosarul in vederea judecarii catre Tribunalul Caras-Severin.
     La randul sau, Tribunalul Caras-Severin a invocat din oficiu exceptia de necompetenta materiala, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Caransebes si a sesizat Curtea de Apel Timisoara cu privire la conflictul negativ de competenta intre cele doua instante.
     Prin sentinta civila nr. 22/20 iulie 2009 Curtea de Apel Timisoara a stabilit ca in ceea ce priveste competenta de solutionare a cauzei, aceasta revine Judecatoriei Caransebes.
     Impotriva deciziei amintite a formulat recurs parata SC M SA, iar ICCJ  a Romaniei, prin decizia nr. 949/16.02.2010 a stabilit ca atat cererea principala cat si cererile incidentare sunt de competenta Judecatoriei Caransebes, indiferent de obiectul acestora.
     Cauza s-a reinregistrat la Judecatoria Caransebes sub nr. 34. 1/208/2006/28 mai 2010 fiind astazi dedusa judecatii. In cadrul  rejudecarii, atat reclamanta, cat si intervenienta si-au nuantat cererile formulate initial in fasa primei instante, astfel ca obiectul dedus judecatii il reprezinta pentru fiecare in parte capetele de cerere mentionate in cuprinsul concluziilor scrise, cu un plus pentru intervenienta care atat pe parcursul procesului, cat si in cadrul dezbaterilor pe fondul cauzei ( dezbateri ce au avut loc in sedinta publica din 19.09.2011), a aratat ca doreste si anularea sentintei civile nr. 1651/1998, intrucat sentinta nu ii este opozabila intervenientei atata timp cat nu a fost citata la proces.
     In cauza s-au administrat proba cu inscrisuri si cea testimoniala, probe din a caror analiza instanta a retinut urmatoarele:
     Prin sentinta civila nr. 1651/1998, pronuntata de  Judecatoria Caransebes in dosar nr. 3708/C/1996, s-a admis actiunea civila formulata de reclamanta AMT impotriva  Statului Roman prin Consiliul Local __..si Comisia pentru aplicarea Legii 112/1995 din cadrul Consiliului Judetean __.., dispunandu-se radierea dreptului de proprietate al Statului Roman - drept inscris asupra imobilelor din CF 3558 Caransebes -  si revenirea la situatia anterioara in coala de carte funciara, cand proprietar la imobilelor era PA. De mentionat ca reclamanta AMT este  succesoarea proprietarei tabulare PA( certificat de mostenitor fila 18, dosar 1603/2005).
     Impotriva acestei sentinte a declarat apel Consiliul  Judetean Caras-Severin, insa prin decizia civila 1997/ 28 octombrie 1998, calea de atac a fost respinsa. Apoi,  a formulat recurs tot Consiliul Judetean Caras-Severin, dar si aceasta cale de atac s-a respins, potrivit deciziei civile nr. 673/16 martie 1999 a Curtii de Apel  Timisoara. se poate retine deci,  ca sentinta Judecatoriei Caransebes a devenit irevocabila la 16 martie 1999.
     Periplul procesual nu s-a finalizat insa aici, caci impotriva sentintei civile 1651/1998 s-a declarat de SC M SA  contestatie in anulare. Acesta a motivat ca nu  a fost citata de catre instanta, desi avea interes in cauza. Prin sentinta civila 2923/1999 Judecatori Caransebes a respins contestatia in anulare,  iar solutia judecatoriei a ramas irevocabila la 21 iunie 2000, prin  respingerea apelului si recursului - ambele declarate de  SC M SA.
     Ulterior, impotriva aceleiasi sentinte civile 1651/1998 a formulat revizuire Consiliul Local Caransebes, cerere respinsa prin sentinta civila 2230/2005 care  ramas irevocabila la 24 octombrie 2005 prin respingerea recursului declarat in cauza.
     Astfel, dupa ce impotriva sentintei civile 1651/1998 s-au declarat toate caile de atac posibile - atat ordinare cat si extraordinare - desigur ca s-a solicitat Biroului de Carte Funciara radierea dreptului de proprietate al Statului Roman , revenirea la situatia in care proprietara era d-na PA, si apoi inscrierea ac proprietar  reclamantei AMT  succesoarea proprietarului tabular. Numai ca, situatia in cartea funciara se schimbase in decursul acestui interval de timp, intrucat la 2 iulie 1997 in  baza adresei 622/1997 si a adeverintei 5557/1997 ( fila 28 dosar 1603/2005) emisa de catre Primaria __, se inscrie in CF 3558 nr. top 3573/2 Pasune in R cu hala de productie si uscatorie dreptul de proprietate al paratei SC M SA asupra constructiilor, dobandit  cu titlul " achizitie proprie". Desi s-a aparat in cadrul  procesului prin faptul ca asupra imobilului dreptul sau de proprietate este atestat de certificat emis de catre Ministerul Industriei si Comertului ( fila 31 dosar), se  poate observa ca acest certificat s-a emis la 12 octombrie  1998, deci ulterior datei la care s-a inscris in CF  3558 dreptul de proprietate al paratei, in temeiul  adeverintei mentionate. Oricum, este cert ca inscrierea  dreptului nu s-a facut in baza certificatului de atestare al dreptului de proprietate.
     Este de neacceptat ideea ca dreptul de proprietate asupra constructiilor existente asupra nr. top. 3573/2 a fost inscris in favoarea SC M SA in baza unei simple adeverinte care atesta existenta constructiilor, si in  care se mentioneaza ca acestea sunt proprietatea SC M SA. Ca situatia este departe de a fi asa, rezulta indubitabil si din considerentele altei hotarari judecatoresti ( decizia civila nr. 1071/2004 a  Curtii de Apel Timisoara), unde se motiveaza respingerea actiunii formulate de SC M SA pentru instituire drept de superficie, prin aceea ca aceasta societate comerciala nu a  dovedit prin nici o proba ca este proprietara constructiilor. Mai mult decat atat, parata nu are nici macar calitatea de constructor,ea insasi exprimandu-se fara echivoc in sensul ca o asemenea calitate ar avea Statul Roman  ( adresa, fila 17 dosar 1603/2005). In situatia de fata atat parata SC M SA ( care a solicitat si a obtinut inscrierea unui drept de proprietate ce nu-i apartinea), cat si Primaria __.. ( care a eliberat o adeverinta ce nu corespunde adevarului) au dat dovada de rea credinta. Reaua credinta a Primariei ___.. este cu atat mai mare, cu cat era in deplina cunostinta asupra imprejurarii ca la  17 iunie 1997 inca se afla pe rolul instantelor judecatoresti problem clarificarii titularului dreptului de proprietate supra imobilelor din CF 3558 __. -  la acea data se derula judecata la instanta de fond in  dosarul nr. 3708/1996 in care s-a pronuntat sentinta civila 1651/1997,
si, chiar daca Primaria ___ nu a fost parte in proces, era in deplina cunostinta de cauza pentru simplul motiv ca este de notorietate ca aceleasi persoane din cadrul compartimentului juridic reprezinta in fata instantelor atat interesele Primariei cat si ale Consiliului Local ___..
     Vazand deci reaua credinta evidenta cat si faptul ca din punct de vedere juridic nici doctrina si nici practica judiciara nu recunosc " achizitia proprie" ca mod de dobandire a dreptului de proprietate, apreciem ca  inscrierea dreptului in favoarea SC M SA este lovita de nulitate, astfel ca se va rectifica inscrierea din CF 3558 Caransebes, in sensul ca se va radia dreptul de proprietate al SC M SA si se va  reveni la situatia anterioara. Apoi, se vor inscrie in cartea funciara dispozitiile sentintei civile nr. 1651/1998 urmand a se radia dreptul de proprietate al Statului Roman si a se reveni la situatia anterioara ( proprietar PA) - asa cum s-a dispus de altfel  iar  in  cele din  urma se va inscrie dreptul de proprietate al reclamantei, conform certificatului de mostenitor. S-au avut in vedere disp. art. 34 alin. 1 din Legea 7/1996 precum si adagiul latin " fraus omnia corrumpit ".
     Vazand ca reclamanta si-a precizat cererea de  chemare in judecata, in sensul ca a invocat disp. art. 480 Cod civil in precizarea de la fila 4 a dosarului 1603/2005, cat si in cuprinsul concluziilor scrise - unde desi vorbeste din nou despre evacuare invoca ( probabil din cauza faptului ca nu este specializat in drept)  acelasi text de lege specific revendicarii, se va obliga parata SC M SA sa lase in deplina proprietate reclamantei imobilul din CF 3558 Caransebes nr. top. 3573/2 Pasune in Racovita cu hala de productie si uscatorie. S-au avut in vedere disp. art. 480 Cod civil, conform caror reclamanta trebuie sa se bucure de toate atributele dreptului de proprietate  ( ius utendi, ius fruendi, ius abutendi).
     Se va respinge actiunea in ceea ce priveste plata chiriei pentru ca pe de o parte intre parti nu a existat un  asemenea raport juridic ( si nici nu poate exista cel putin pana la ramanerea irevocabila a  prezentei hotarari judecatoresti), iar pe de alta parte la dosar nu  s-a depus nici un fel de proba in urma analizarii careia instanta sa poata evalua, eventual, cuantumul  chiriei pentru toata aceasta perioada.
     In schimb, instanta va obliga parata SC M SA sa plateasca reclamantei 50.000 euro ( echivalent in lei la data platii), considerand ca in speta s-au dovedit existenta faptei ilicite ( inscrierea cu rea credinta a dreptului de proprietate), intinderea prejudiciului ( apreciat ca justa si dreapta despagubire in acest mod, pentru lipsirea reclamantei de toate atributele dreptului de proprietate inca din anul 1999), precum si  legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si  prejudiciul produs. S-au avut in vedere disp. art. 998, 999 Cod civil, precum si disp. art.   1 din  Primul protocol aditional pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In temeiul acelorasi texte de lege se va respinge actiunea in privinta  restului despagubirilor materiale, iar in ce priveste daunele morale, consideram ca acestea sunt nejustificate si nedovedite, atat in raport cu parata cat si cu  intervenienta.
     In fine se va respinge cererea intervenientei RHE intrucat aceasta nu a dovedit calitatea sa procesuala. Astfel, atat din extrasul de CF 3558 __( in extenso) cat si din expertiza tehnica intocmita de ing. CE ( care a realizat practic un istoric al modului in care a fost transmis dreptul de proprietate de-a lungul timpului), rezulta ca  imobilele asupra caror poarta litigiul s-au aflat in proprietatea antecesorului intervenientei SI a asociatului acestuia FL insa din anul 1941 imobilele au fost vandute numitei PA, antecesoarea reclamantei.  Contractul incheiat in 1941 nu a fost prezentat instantei ( fiind insa credibila motivatia oferita de mandatar BM in sensul ca in momentul in care bunicii sai au fost fortati de autoritatile vremii sa paraseasca imobilul in care locuiau nu au avut voie sa ia alte bunuri in afara celor ce constituiau strictul necesar),  dar transmiterea dreptului a devenit opozabila " erga omnes" prin inscrierea in  coala de carte funciara. Astfel, ea este opozabila inclusiv intervenientei RHE. Este adevarat, in  egala masura ca SI. FL, PA au avut calitatea de asociati, dar activitatea comerciala comuna nu implica in nici un fel punerea in discutie a dreptului de proprietate asupra imobilelor din CF 3558 __.. In plus, era posibil ca tocmai punere ala dispozitia Fabricii de butoaie a respectivelor imobile, sa reprezinte contributia def. PA la desfasurarea activitatii comerciale. In mod evident imobilul a fost nationalizat de la PA, iar faptul ca protocolul de preluare - primire poarta si  semnatura lui SI si a asociatului FL, este doar consecinta faptului ca  si acestia foloseau ( in calitate de asociati cu PA)  imobilul nationalizat.