Ordonan?a Pre?eden?iala

Dosar nr. 786/214/2012
R O M A N I A

JUDECATORIA COSTESTI
SENTINTA CIVILA Nr. 539
Sedinta publica de la 09 Mai 2012
PRESEDINTE Maria Ruxandra Ionescu Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantii R I. M (  ENE), C M. D  ( NITA), N M. C si pe parata N M. L A, avand ca obiect - ordonanta presedintiala.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Costesti la data de 03.04.2012, sub nr. de dosar 786/214/2012, reclamantii R I M, C M. D, N M. C au solicitat instantei, in contradictoriu cu parata N L, ca, pe calea ordonantei presedintiale, sa dispuna interzicerea provizorie a oricarui act de instrainare al paratei,cu privire la imobilul ce face obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 2049/19.06.2006, a carui nulitate absoluta au solicitat-o in dosarul nr. 784/214/2012, prin dispunerea notarii interzicerii in cartea funciara; dispunerea provizorie a dreptului ca toti copii defunctului N Il. M, rezultati atat din prima, cat si din cea de-a doua casatorie, sa aiba acces in imobilul (casa si curte), pana la solutionarea cererii inregistrata cu nr. 784/214/2012, sub darea unei cautiuni, in situatia in care instanta dispune.
In motivare, reclamantii au aratat, in esenta, ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2049/19.06.2006 de catre BNP Parvu Emilia si Chirita - Nicolescu Ariadna, sotii N M si N A au vandut paratei (fiica), imobilul situat in comuna Mirosi, sat Surdulesti, jud. Arges, compus din suprafata de 2.033 teren curti-constructii, o casa de locuit, o bucatarie si un grajd, amplasate pe acest teren, pozitionate cadastral la nr. 287.
In cuprinsul contractului, s-a mentionat, in mod fals, ca terenul a fost dobandit de autorul N M, prin inzestrare de la parintii sai, iar constructiile au fost edificate cu N A.
Pe rolul Judecatoriei Costesti, a fost inregistrat dosarul nr. 783/214/2012, avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 99210/20.06.1997, emis pe numele lui N M.
In temeiul art. 581 Cod proc civila, au formulat prezenta cerere deoarece exista posibilitatea instrainarii imobilului de catre parata si, astfel, drepturile si interesele reclamantilor ar fi mult prejudiciate. Prin aceasta masura provizorie, se inlatura piedicile care s-ar putea ivi in cazul unei eventuale vanzari si prevenirea unei pagube, a carei reparari ar necesita mijloace pecuniare foarte mari si timp.
Urgenta si vremelnicia masurii solicitate este nascuta si din faptul ca unul dintre copiii defunctului N Il. M, respectiv reclamantul N C, nu are unde sa locuiasca si nici un fel de venit, fiind intr-o situatie nefericita, singura lui speranta fiind casa unde s-a nascut si a copilarit. Conform cartii sale de identitate, figureaza cu domiciliul in sat Surdulesti, comuna Mirosi, jud. Arges.
In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art. 581-582 Cod proc civila.
Reclamantii au anexat, in copie, actele lor de stare civila, titlul de proprietate nr. 99210/20.06.1997; schita cadastrala a imobilului; contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2049/19.06.2006 de catre BNP Parvu Emilia si Chirita - Nicolescu Ariadna; procura judiciara; dovada privind inregistrarea actiunilor in constatare, mentionate in cerere.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 20 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.
In termen legal, parata N L a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii, aratand ca instanta nu poate fi investita cu o cerere privind notarea interdictiei de vanzare, o astfel de cerere trebuind a fi adresata de persoana interesata catre OCPI, conform legii nr. 7/1996. Inadmisibil este si cel de-al doilea petit, avand in vedere ca proprietatea privata este inviolabila. Pe de alta parte, nu sunt intrunite conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, deoarece aparenta dreptului de proprietate opereaza in favoarea paratei, iar in cauza nu exista urgenta in ce priveste accesul reclamantilor in imobil, avand in vedere ca cererea acestora este formulata dupa 6 ani de la incheierea contractului de vanzare-cumparare. Nu exista nici o paguba iminenta, ce nu s-ar putea repara, daca reclamantii nu au acces la imobil, iar instanta nu poate prejudeca fondul cauzei.
In drept, paratii au invocat disp. art. 115 Cod proc civila.
Prin precizarea inaintata la dosar in sedinta publica din 24.04.2012, reclamantii au indicat drept temei al cererii lor dispozitiile art. 876 alin. 2, art. 881 alin. 2 teza a doua; art. 902 alin. 1, alin. 2 pct. 1, 8, 14, 19 din Noul Cod civil.
Prin precizarea inaintata la dosar in sedinta publica din 08.05.2012, reclamantii au aratat, in esenta, ca Judecatoria Costesti are competenta materiala sa dispuna masurile provizorii solicitate; partile au un autor comun, NM si s-au nascut si au crescut in casa in litigiu, ce nu a fost demolata niciodata, iar in prezent aceasta este locuita, cu voia paratei, de o persoana straina, ce nu are legatura cu familia. Au invederat instantei ca sunt intrunite toate conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale.
Din oficiu, instanta a procedat la administrarea interogatoriului reclamantului NC. A incuviintat ambelor parti proba cu inscrisurile anexate cererilor.
Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii cererii de ordonanta presedintiala, conform art. 137 alin. 1 Cod proc civila, instanta retine ca reclamantii si-au intemeiat primul capat de cerere, privind notarea in cartea funciara a interdictiei judecatoresti de vanzare, pe dispozitiile art. 876 alin. 2, art. 881 alin. 2 teza a doua; art. 902 alin. 1, alin. 2 pct. 1, 8, 14, 19 din Noul Cod civil.
Potrivit art.  902 alin. 1, alin. 2 pct. 1, 8, 14, 19 din Noul Cod civil, invocate de reclamanti, pot fi notate in cartea funciara numai drepturile, faptele sau raporturile juridice prevazute de lege (art. 876 alin. 2 NCC). Printre acestea nu se regaseste interdictia judecatoreasca de a instraina un imobil inscris in cartea funciara. Art. 902 pct. 1 vizeaza institutia punerii sub interdictie a persoanei fizice, astfel cum este reglementata prin dispozitiile art. 164 NCC; pct. 8 are in vedere interdictia conventionala de instrainare a unui drept inscris, deci acea interdictie care a fost convenita de parti; pct. 14 se refera la notarea de catre proprietarul imobilului a  intentiei de a instraina, iar nu la interdictia de a instraina.
In sfarsit, pct. 19 prevede notarea actiunilor pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, a actiunii in partaj, a actiunilor in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, a actiunii revocatorii, precum si a oricaror alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise
Reclamantii, prin procurator, au recunoscut ca au apelat la dispozitiile art. 902 alin. 2 pct. 19 si au notat in cartea funciara litigiul avand ca obiect constatarea nulitatii absolute  a contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 2049/19.06.2006 de catre BNP Parvu Emilia si Chirita - Nicolescu Ariadna, incheiat in favoarea paratei.
Deoarece dispozitiile invocate de reclamanti ca si temei al primului capat de cerere, conditioneaza notarea in cartea funciara de prevederea expresa in lege a imprejurarii ce se intentioneaza a fi notata, iar imprejurarea aratata de reclamanti nu se regaseste nici in enumerarea prevazuta de art. 902 NCC si nici intr-o alta dispozitie a legii, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii acestui petit, invocata de parata.
Prin cel de-al doilea petit al cererii, reclamantii solicita dispunerea provizorie ca toti copii defunctului N Il. M (reclamantii si parata) sa aiba acces in interiorul imobilului (casa si curte).
Desi aparatorul paratei a invocat inadmisibilitatea acestui petit, ca urmare a inviolabilitatii domiciliului si, pe de alta parte, a neindeplinirii conditiilor impuse de art. 581 Cod proc civila, instanta apreciaza ca, astfel cum este reglementata ordonanta presedintiala, acestea sunt aparari de fond, pe care le va analiza ca atare.
Referitor la inviolabilitatea domiciliului paratei, instanta retine ca acesta este un drept fundamental nu numai la nivel national, fiind prevazut de art. 27 din Constitutia Romaniei, dar si la nivel international, garantat de Conventia europeana pentru apararea drepturilor fundamentale ale omului.
 Potrivit art. 8 din Conventie, orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si corespondentei sale (alin. 1). Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirii faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.
In fata instantei, reclamantii au sustinut ca parata N L nu mai locuieste in gospodaria din Surdulesti, deoarece s-a mutat in Italia, iar in prezent, in gospodarie domiciliaza o alta persoana, straina de familie.
Chiar asa fiind, Curtea a stabilit in jurisprudenta sa ca exercitarea continua a dreptului de proprietate, subsecventa unei stapaniri efective a unui imobil cu titlu de locuinta, este o dovada puternica a legaturii pe care persoana si-a pastrat-o cu imobilul respectiv, pe toata perioada in care a locuit in alta tara (cu atat mai mult cu cat, la plecarea sa, si-a lasat mobilierul in locuinta), legatura suficienta pentru a include imobilul in notiunea de "domiciliu", in sensul art. 8 din Conventie (Curtea EDO, cauza Gillow contra Marii Britanii, hotararea pronuntata in 24.11.1986).
Instanta constata ca parata detine un titlu de proprietate asupra gospodariei din Surdulesti, respectiv contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 2049/19.06.2006 de catre BNP Parvu Emilia si Chirita - Nicolescu Ariadna. Pe de alta parte, este greu de crezut ca, la plecarea sa in alta tara, a luat cu ea mobilierul din casa parinteasca, astfel ca sunt elemente suficiente pentru a aprecia ca imobilul din Surdulesti continua a fi "domiciliu" pentru parata, in sensul art. 8 din Conventie.
Nu poate fi contestat ca autorizarea provizorie a accesului reclamantilor in acest imobil, reprezinta o ingerinta in dreptul paratei la respectarea domiciliului sau, ingerinta ce poate fi incuviintata de catre instanta numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de alin. 2 al art. 8, respectiv: sa fie prevazuta de lege; sa urmareasca un scop legitim; sa fie necesara intr-o societate democratica.
Deoarece in notiunea autonoma de "lege", Curtea include atat dreptul scris, cat si jurisprudenta nationala (Curtea EDO, cauza Sunday Times contra Marii Britanii, hot din 26 aprilie 1979), iar in practica instantelor judecatoresti este intalnita reintegrarea in domiciliu a unui membru de familie, pe calea ordonantei presedintiale, instanta apreciaza ca indeplinita cea dintai conditie.
De asemenea, in enumerarea limitativa a scopurilor legitime pe care statul le poate urmari atunci cand ia o masura ce poate constitui o ingerinta in dreptul la domiciliu al unei persoane, se regaseste si "protejarea drepturilor si libertatilor altora", in speta, protejarea dreptului reclamantilor de a locui in imobilul in litigiu, astfel ca si cea de-a doua conditie este indeplinita.
Referitor la cea de-a treia conditie, Curtea EDO a stabilit, in conformitate cu jurisprudenta sa constanta ca notiunea de necesitate "implica faptul ca o ingerinta corespunde unei nevoi sociale imperioase si, in special, este proportionala cu scopul legitim urmarit" (cauza Moustaquin c. Belgiei, hot din 18 februarie 1991). Astfel, motivele ce impun luarea masurii trebuie sa fie pertinente si suficiente (masura sa fie corespunzatoare pentru a atinge scopul urmarit), iar "exigenta proportionalitatii impune pastrarea unui just echilibru intre scopul urmarit si dreptul la domiciliu, tinand seama de importanta dreptului si de intensitatea atingerii ce i-a fost adusa" (cauza Berrebah c Olandei, hot. din 21 iunie 1998).
In sustinerea cererii de autorizare a accesului in locuinta paratei, reclamantii au invocat faptul ca doar unul dintre ei, respectiv reclamantul Nita Constantin, nu are in prezent unde sa locuiasca, iar in cartea de identitate figureaza cu domiciliul in Surdulesti.
In primul rand, instanta constata ca nu se ofera nici un argument relativ la persoana reclamantilor R M si C D, astfel ca, in privinta acestora, masura solicitata nu corespunde unei nevoi sociale imperioase.
Pe de alta parte, masura nu este justificata nici din perspectiva situatiei personale a reclamantului N C.
La interogatoriul ce i-a fost administrat din oficiu, reclamantul a aratat ca in casa parinteasca locuia cam doua saptamani pe an (deoarece nu se intelegea cu parintii, mai ales cu mama vitrega, astfel ca tatal i-a spus sa plece, deoarece are probleme in familie), deci o perioada foarte scurta de timp pentru a putea considera ca acest imobil reprezinta domiciliul reclamantului. Faptul ca s-a nascut si a copilarit in casa parinteasca (astfel cum se arata in precizarea actiunii) nu poate constitui un argument suficient pentru a considera ca reclamantul are dreptul de a se muta in acest imobil, cu atat mai mult cu cat casa a fost instrainata surorii sale vitrege, chiar de catre tatal sau, in urma cu sase ani.
Desi sustine ca in prezent se afla la mila altor persoane pentru a-i oferi o locuinta, astfel ca este imperios necesar ca instanta sa o oblige pe parata N L (sora vitrega) sa-i permita accesul in casa parinteasca, instanta nu intelege ratiunea pentru care reclamantul nu solicita acelasi lucru (gazduire) uneia din surorile sale bune (reclamantele din prezenta cauza), fiecare din acestea avand o locuinta proprie (astfel cum a recunoscut la interogatoriu).
Retinand si lipsa de relevanta a faptului ca reclamantul N C figureaza in cartea de identitate cu domiciliul in Surdulesti, instanta apreciaza ca  acesta nu a oferit motive suficiente pentru a justifica obligarea paratei la a-i permite accesul in locuinta sa.
Pentru aceleasi considerente, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite nici cerintele art. 581 Cod procedura civila, referitoare la urgenta masurii si la necesitatea luarii acesteia pentru pastrarea unui drept al reclamantilor care s-ar pagubi prin intarziere, esentiale in prezenta cauza fiind aspectele legate de lipsa unei locuiri continue a reclamantilor in imobilul ce a constituit casa parinteasca si care a fost instrainat paratei, in urma cu sase ani, chiar de catre tatal lor.
In consecinta, in temeiul art. 581 Cod proc civila si art. 8 din C.E.D.O., instanta va respinge ca inadmisibil primul capat de cerere, privind  dispunerea interzicerii provizorii a oricarui act de instrainare al paratei, cu privire la imobilul ce face obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 2049/19.06.2006, a carui nulitate absoluta au solicitat-o in dosarul nr. 784/214/2012, prin dispunerea notarii interzicerii in cartea funciara si ca nefondat cel de-al doilea capat de cerere, avand ca obiect dispunerea provizorie ca toti copiii defunctului N M sa aiba acces in imobilul (casa si teren) din Surdulesti, comuna Mirosi.
 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite in parte exceptia inadmisibilitatii, invocata de parata.
Respinge ca inadmisibil primul capat de cerere formulat de reclamantii R I. M (  E), C M. D (N), N M. C, in contradictoriu cu parata N M. L.
Respinge ca nefondat al ll-lea capat al cererii de ordonanta presedintiala, avand ca obiect dispunerea provizorie a dreptului reclamantilor de acces in imobilul din Mirosi, Surdulesti, judetul Arges.
Cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica de la 09 Mai 2012.
*