InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Curtea de Arges-Arges

divot fara minori

(Sentinta civila nr. 31/MF din data de 13.01.2010 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges-Arges)

Domeniu Chemare in judecata (actiuni, cereri) | Dosare Judecatoria Curtea de Arges-Arges | Jurisprudenta Judecatoria Curtea de Arges-Arges

Dosar nr. /216/2009                                                    divort fara minori
R O M A N I A
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES
COMPLET SPECIALIZAT MINORI SI FAMILIE
SENTINTA CIVILA Nr. 31/MF
Sedinta publica de la 13 ianuarie 2010
Completul compus din:
PRESEDINTE M.U.
Grefier E. P.

Pe rol, fiind spre solutionare actiunea civila de minori si familie, inregistrata sub numarul 1778/216/29 iulie 2009, formulata de reclamanta M.M.M, domiciliata in municipiul C., judetul A., impotriva paratului M. E.M., domiciliat in municipiul C., judetul A., avand ca obiect divort fara minori.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns: avocat C.A. A., pentru reclamanta, paratul M.E.M., asistat fiind de avocat R. G., in baza procurii judiciare autentificata sub nr. 1640/3 septembrie 2009 (fila 14), martorii B.D., B.V., G.T.M. si G.A.A., lipsind reclamanta M.M.M., reprezentata fiind de avocat C.A.A., in baza imputernicirii avocatiale nr. 109/28 iulie 2009 (fila 4) si a procurii judiciare autentificata sub nr. 2713/29 iulie 2009 (fila 15).
Procedura legal indeplinita.
Actiune timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 39 lei si timbru judiciar in valoare de 0,3 lei (fila 3).
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:
Reclamanta, prin procurator, precizeaza ca insista in actiunea de divort.
Paratul, personal, precizeaza ca nu este de acord cu divortul.
S-au audiat martorii B.D., B.V., G.T.M. si G.A.A., declaratiile acestora fiind atasate la dosarul cauzei.
Partile, prin aparator, precizeaza ca nu mai au cereri de formulat in cauza si solicita acordarea cuvantului asupra fondului.
Instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul asupra fondului.
Avocat C.A.A, pentru reclamanta, solicita admiterea actiunii si sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina exclusiva a paratului si revenirea reclamantei la numele purtat anterior casatoriei, acela de B., motivele invocate in cuprinsul actiunii de divort fiind reale. Nu solicita cheltuieli de judecata. In continuare, adauga ca in casatorie a existat dragoste la inceput insa cu trecerea timpului, desi reclamanta a incercat sa se intoarca in tara, paratul nu a dorit o apropiere de sotie si nici ca aceasta sa-i incurce afacerile, astfel incat raporturile de familia s-au vatamat grav iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Avocat R.G., pentru parat, precizeaza ca din probele administrate in cauza a rezultat ca partile s-au cunoscut cu un an inainte ca reclamanta sa fie majora si acestea s-au casatorit. In timpul casatoriei partile nu au achizitionat nici un bun. Reclamanta a plecat in strainatate exclusiv din dorinta sa, intrucat si-a dorit foarte multi bani. In prezent reclamanta are pe altcineva in strainatate si nu a avut curajul sa discute cu paratul, care a fost socat de introducerea actiunii de divort si care o iubeste in continuare. Solicita respingerea actiunii ca fiind nedovedita.
Avocat C.A.A., pentru reclamanta, in replica, precizeaza ca reclamanta a venit personal in tara unde a stat doua saptamani pentru ca a dorit sa divorteze, fiind chiar prezenta la primul termen de judecata. Reclamanta lucreaza cu contract ca dansatoare si nu face nimic imoral.

INSTANTA

Asupra actiunii civile de divort de fata, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Curtea de Arges sub nr. 1778/216/29 iulie 2009, reclamanta M.M.M. l-a chemat in judecata pe paratul M.E.M. pentru desfacerea casatoriei incheiata intre parti la data de 3 noiembrie 2001 in C., judetul A.
 In motivarea cererii s-a aratat, in esenta, ca motivele de divort sunt legate de neintelegerile permanente survenite ca urmare a reprosurilor pe care paratul i le adreseaza reclamantei pe considerentul ca nu aduce bani acasa. A mai sustinut reclamanta ca paratul are un comportament neadecvat, are viciul jocurilor de noroc si intretine relatii extraconjugale cu alte femei, astfel incat relatiile de familie sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.
La data de 25 noiembrie 2009 paratul a formulat intampinare (fila 13), prin care a solicitat respingerea actiunii de divort ca neintemeiata, motivele invocate de reclamanta nefiind reale.
S-au depus acte in legatura cu obiectul cauzei (procura judiciara de reprezentare a paratului - fila 14, procura judiciara de reprezentare a reclamantei - fila 15, dovada resedintei reclamantei in strainatate - fila 16, certificatul de casatorie al partilor - fila 17) si s-au citat partile.
Reclamanta a fost reprezentata prin mandatar, avocat cu procura speciala (fila nr. 15), in temeiul art. 614 Cod procedura civila, avand resedinta in strainatate.
S-au audiat martorii G.A.A. (filele 20-21), G.T.M. (filele 22-24), B. V. (filele 25-26) si B. D. (filele 27-28).
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Reclamanta M.M.M. si paratul M.E.M. s-au casatorit la data de 3 noiembrie 2001, iar din casatoria lor nu au rezultat copii.
Casatoria dintre parti s-a incheiat la data de 3 noiembrie 2001, exact in ziua in care reclamanta a implinit varsta de 18 ani, paratul fiind mai mare cu 9 ani decat reclamanta, sotii cunoscandu-se cu un an de zile inainte, cand reclamanta era inca minora.
Din coroborarea depozitiilor martorilor, precum si din pozitiile exprimate de reclamanta si parat, rezulta ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, culpa apartinand in egala masura ambilor soti. 
Din declaratiile martorilor audiati in cauza, desi in mare parte acestea sunt contradictorii, s-a conturat modul in care s-au derulat relatiile de familie intre parti. Astfel, la scurt timp dupa incheierea casatoriei, reclamanta a plecat la munca in strainatate, unde se afla si in prezent, revenind in tara numai pentru perioade scurte de timp. Intre soti au intervenit neintelegeri din cauza pozitiei diferite fata de plecarea reclamantei in strainatate, precum si fata de conceperea sau adoptia unui copil. Reclamanta dorea sa munceasca in strainatate si sa obtina astfel multi bani, amanand momentul nasterii unui copil, in timp ce paratul nu mai vroia ca sotia sa sa plece in strainatate si dorea neaparat un copil, chiar si adoptat.
Martora G.A.A. (fila 20-21), prietena a ambilor soti,  a relatat ca reclamanta vroia sa plece in strainatate, sa castige multi bani, ca in Italia dansa intr-un club, iesind si cu clientii in oras dupa program. Aceeasi martora a mai declarat ca a avut impresia ca reclamanta, care ii facea confidente, locuia cu un barbat in Italia. A mai aratat ca paratul dorea un copil, dar reclamanta tot amana acest moment intrucat nu vroia sa ramana insarcinata. Despre relatiile dintre soti, martora a aratat ca paratul era mai afectuos iar reclamanta mai rece, aceasta fiind multumita doar cand era plimbata sau ii cumpara haine. A mai relatat ca paratul a muncit si el in Italia cca. 4 luni de zile, apoi a muncit la un restaurant si ulterior si-a deschis o firma. Despre reclamanta, martora a precizat ca aceasta, de cca. 5 ani de zile, de cand o cunoaste, venea de 2 ori pe an acasa si statea 2 saptamani.
Martorul G.T.M. (filele 22-24), prieten al ambilor soti, a relatat ca ii cunoaste pe acestia inca inainte de casatorie, partile casatorindu-se din dragoste, la un an de zile de cand se cunosteau. Despre reclamanta, a aratat ca a plecat initial in Japonia sa lucreze intr-un club de noapte, pentru ca dorea sa castige multi bani pe celea cea mai usoara. Apoi reclamanta a plecat in Italia, unde se afla si in prezent, prestand aceeasi activitate ca si in Japonia. Martorul a aratat ca in toti acesti ani, reclamanta a stat in tara in perioadele dintre contracte, de 3 saptamani sau maxim 6 luni de zile. A mai spus ca reclamanta se invatase cu acest trai de nivel inalt, cu haine scumpe, cheltuia foarte mult si isi dorea sa vina cat mai rar in tara. Martorul a mai declarat ca a fost surprins de actiunea de divort, dar ca a aflat de la o cunostinta ca reclamanta si-a gasit pe cineva in Italia. A mai aratat ca in ultimii doi ani de zile intre soti erau discutii deoarece paratul nu mai vroia ca reclamanta sa plece in strainatate, ci vroia sa aiba un copil impreuna, in timp ce reclamanta nu dorea acest lucru ci sa plece din nou in strainatate. Martorul a apreciat ca si in conditiile in care sotii locuiau in tari diferite si pastrau legatura telefonic, intalnindu-se la diverse intervale de timp, casnicia partilor era una normala. A mai precizat ca paratul a stat o vreme in strainatate, dar ca reclamanta nu il dorea acolo, motivand ca nu pot locui impreuna din diverse motive. Despre parat, a aratat ca a lucrat permanent, iar reclamanta a trimis bani doar la infiintarea unei societati a paratului cu tatal reclamantei, in rest reclamanta cheltuind banii obtinuti de ea numai in interesul sau. In timpul casatoriei sotii isi gestionau separat veniturile realizate, paratul platind cheltuielile aferente apartamentului domiciliu comun, cei doi nerealizand nici un bun impreuna.
Martorul B.V. (filele 25-26), tatal reclamantei, a relatat ca  paratul a fost cel care a trimis-o pe reclamanta in Japonia pentru a castiga multi bani, lucrand ca dama de companie. Despre parti, a aratat ca s-au casatorit fara stirea parintilor reclamantei, ca s-au cunoscut intr-un bar iar paratul i-a propus reclamantei sa-i aranjeze sa plece in Japonia sa lucreze ca dama de companie. Despre parat, a auzit ca juca jocuri de noroc si se intalnea si cu alte femei. Martorul a apreciat ca scopul pentru care s-au casatorit partile a fost ca paratul sa o trimita pe reclamanta in Japonia "sa faca bani". De la reclamanta martorul a aflat ca, intr-o ocazie, paratul i-a dat o palma acesteia pentru ca "pusese de-o parte 1000 de dolari", desi banii pe care-i realiza reclamanta in strainatate erau trimisi paratului. A mai aratat martorul ca dupa introducerea actiunii de divort, reclamanta nu a mai avut acces in apartamentul domiciliu comun si ca a fost escortata de tatal paratului pentru a-si lua lucrurile personale si ca de la acea data sotii nu s-au mai intalnit.
Martora B.D. (filele 27-28), mama reclamantei, a relatat ca reclamanta a plecat la munca in strainatate la cererea paratului, dar ca acesta a fost la un moment dat nemultumit de banii trimisi de sotia sa iar relatiile dintre soti s-au racit. A mai aratat martora ca sotii nu s-au mai intalnit din ianuarie 2009, ca reclamanta i-a povestit ca paratul i-a dat o palma pentru ca pusese niste bani de-o parte, iar despre parat a auzit ca umbla si cu alte femei si se ocupa de jocuri de noroc.
Referitor la opunerea paratului fata de actiunea de divort a reclamantei, toti martorii audiati au relatat in sensul ca paratul este nemultumit de motivele invocate de reclamanta in cuprinsul actiunii si ca ar dori o explicatie de la reclamanta.
Fara sa se poata stabili cu exactitate cum au ajuns sotii sa locuiasca in tari diferite, pe de o parte din cauza imprejurarii ca fiecare dintre ei a sustinut ca a fost initiativa si dorinta celuilalt, iar pe de alta parte deoarece martorii audiati, fiind parintii reclamantei si prietenii care au locuit in tara cu paratul, sunt subiectivi si partinitori, totusi se poate aprecia ca cei doi soti au o culpa comuna in destramarea casniciei lor.
Potrivit disp. art. 2 din Codul familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.
Cei doi soti, asa cum rezulta din depozitiile martorilor, au manifestat diferente esentiale de opinii cu privire la locuinta, la munca si obtinerea de venituri, la traiul in comun, interese si viziuni total contradictorii cu privire la copii. Astfel, reclamanta a dorit mereu sa locuiasca si sa munceasca in strainatate, sa obtina astfel venituri importante indiferent de activitatea prestata, dorind un trai de lux si nu a vrut sa aiba un copil cu paratul. In mod total contrar, paratul a vrut ca sotia sa sa ramana in tara, sa locuiasca impreuna, era nemultumit de natura muncii prestate de reclamanta in strainatate, evitand sa vorbeasca despre acest subiect si isi dorea un copil din aceasta casnicie, chiar si adoptat. Toate aceste diferente majore au fost motive de discutii intre parti, toti martorii audiati, in special cei doi prieteni ai sotilor, relatand despre aceste neintelegeri intre parti.
Domiciliul comun, tara in care urmau sa locuiasca si sa munceasca sotii si mai ales dorinta si hotararea de a avea sau nu un copil din casatoria lor, sunt aspecte esentiale si hotaratoare pentru o familie.
In mod surprinzator cei doi martori, prieteni comuni ai sotilor, dupa cum ei insisi au precizat, persoane care au fost in apropierea sotilor in extrem de putinul timp petrecut de acestia impreuna (in cei 8 ani de casnicie, cca. o luna de zile pe an), au relatat ca partile au avut o casnicie normala si ca toti au fost surprinsi de divortul acestora, deoarece paratul o iubeste pe reclamanta si doreste sa continue casatoria cu aceasta. Ne intrebam cum pot cei doi martori, care la randul lor sunt casatoriti intre ei, sa aprecieze ca este normala o casatorie in care sotii petrec impreuna cca. o luna pe an, in conditiile in care cei doi soti nu se intelegeau nici cu privire la tara in care sa locuiasca, nici macar sa locuiasca impreuna in strainatate, nici cu privire la modalitatea de obtinere a veniturilor si nici cu privire la nasterea sau adoptia unui copil. La ce se reduce atunci o casnicie, ce defineste o casatorie normala? Fata de modalitatea in care s-a incheiat casatoria partilor, in ziua in care reclamanta a devenit majora, partile cunoscandu-se cu un an de zile inainte, cand aceasta era inca minora, fata de timpul extrem de scurt in care sotii au convietuit, fata de diferentele esentiale intre acestia cu privire la casnicia lor, se apreciaza ca aceasta este o casatorie formala, lipsita de continut.
In afara de toate aceste aspecte, suspiciunile fiecaruia dintre soti cu privire la infidelitatea celuilalt si acuzatiile aduse reciproc, chiar nedovedite cu probe, sunt suficiente pentru a contura un climat lipsit de incredere si respect intre soti, tensiunile dintre acestia fiind evidentiate si de imprejurarea ca de la data introducerii actiunii de divort partile nu s-au mai intalnit, ultima data intalnindu-se inainte de ianuarie 2009.
Cu privire la pozitia paratului de a se opune la divort, desi acesta a sustinut ca se bazeaza pe dragostea ce i-o poarta reclamantei, a rezultat din depozitiile martorilor ca este de fapt rezultatul nemultumirii paratului ca nu a fost consultat de reclamanta cu privire la decizia de a divorta, fata de motivele invocate in cererea de chemare in judecata, precum si a pretentiei ca reclamanta sa-i dea o explicatie. Desi paratul a sustinut ca doreste continuarea acestei casatorii, apreciind ca nu exista motive de divort si ca cei doi soti sunt cunoscuti ca fiind "o familie model", totusi, imediat dupa introducerea actiunii de divort de catre reclamanta, el i-a blocat accesul acesteia in apartamentul domiciliu comun. Plecata la cererea sau impotriva vointei paratului, reclamanta desfasura in strainatate, initial in Japonia si apoi in Italia, o activitate care evident nu ii era pe plac paratului, de vreme ce acesta era afectat si evita sa discute subiectul. Din toate insinuarile martorilor si fata de aprecierea facuta chiar de tatal reclamantei, munca de "dama de companie" sau "dansatoare" prestata de reclamanta in baruri sau cluburi nu este o activitate agreata de vreun sot, cu atat mai mult un sot care sustine ca isi iubeste sotia.
Prin natura sa, o casnicie presupune ca sotii sa hotarasca de comun acord asupra locuintei, asupra copiilor, sa-si respecte si sa-si ajute partenerul, relatia dintre soti bazandu-se pe fidelitate, incredere si afectiune reala. Domiciliul comun nu este de esenta unei casnicii, existand desigur situatii in care, pentru motive obiective, pentru anumite perioade de timp, sotii pot avea locuinte diferite, dar intotdeauna trebuie sa existe acordul ambilor soti in acest sens pentru a se putea vorbi despre o casnicie si in aceste conditii.
Situatia atipica creata prin nevoia unui sot de a obtine venituri,  prin prestarea unei munci in strainatate in cazul in care in tara nu are aceasta posibilitate, in timp ce celalalt sot ramane in Romania, astfel incat sotii locuiesc in tari diferite, trebuie remediata si nu lasata sa genereze un nou tipar de normalitate. Relatiile specifice si firesti dintre doi soti nu pot fi purtate prin corespondenta, la telefon, prin alte mijloace de comunicare sau prin intalniri in perioadele dintre contractele de munca (de genul 2 saptamani de doua ori pe an, ca in cauza de fata).
Comportamentul celor doi soti, unul fata de celalalt, cu siguranta nu se circumscrie unei relatii normale si dezirabile intr-o familie, culpa apartinand deopotriva ambelor parti, casnicia acestora fiind destramata si imposibil de continuat ca urmare a unei culpe comune.
Fata de toate acestea, se apreciaza ca actiunea de divort este intemeiata, urmand ca, in baza art. 38 Codul familiei si art. 617 alin. 1 Cod procedura civila, sa fie admisa si sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina ambilor soti.
In baza art. 40 alin. 3 Codul familiei, reclamanta va purta numele de familie avut anterior casatoriei: B..
  

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite actiunea de divort formulata de reclamanta M.M. M., domiciliata in municipiul C., judetul A., impotriva paratului M.E.M., domiciliat in municipiul C, judetul A.
Desface casatoria partilor incheiata la data de 3 noiembrie 2001 in Curtea de Arges, inregistrata sub nr. 223/3.11.2001, din vina ambilor soti.
Reclamanta va purta numele avut anterior casatoriei: B.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 13 ianuarie 2010. 
Presedinte,
M. U.
Grefier,
E. P.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Chemare in judecata (actiuni, cereri)

DISCRIMINARE SI HARTUIRE MORALA IN CADRUL DERULARII RAPORTURILOR DE MUNCA. DAUNE MORALE. NETEMEINICIA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA. - Sentinta civila nr. 1752/LM/2009 din data de 14.05.2009
Neindeplinirea procedurii prevazute de art. 720/1 Cod proc. civila atrage respingerea cererii ca inadmisibila. - Decizie nr. 77/R din data de 23.03.2006
Cerere pentru recunoasterea tranzactiei formulate pe cale principala - Decizie nr. 186 din data de 25.06.2015
Restituire bursa de studii ca urmare a pierderii calitatii de student - Sentinta civila nr. 612 din data de 10.12.2014
Actiune in contencios administrativ avand ca obiect cererea de contestare a unui fapt negativ. Inadmisibilitate. Respingere recurs reclamant - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Drepturi revolutionari - Decizie nr. 173/R din data de 02.03.2010
Cheltuieli de judecata. Momentul de la care se datoreaza in caz de renuntare la judecata. - Decizie nr. 316 din data de 07.04.2006
Motive de recurs invocate dupa expirarea termenului prevazut de art. 303(1) Cod procedura civila - Decizie nr. 201 din data de 08.03.2006
Apel declarat peste termen de mostenitorul paratului nelegal citat - Decizie nr. 217 din data de 10.03.2006
Repunerea in termenul de exercitare a cailor de atac - Decizie nr. 184 din data de 02.03.2006
Compensare bugetara-situatii de inadmisibilitate - Decizie nr. 775 din data de 12.10.2004
Anulare act - Sentinta civila nr. 3761 din data de 13.05.2010
Hotarare care sa tina loc de act autentiv - Sentinta civila nr. 4692 din data de 17.06.2010
Internare medicala - Hotarare nr. 182 din data de 23.05.2011
Autoritate de lucru judecat - Hotarare nr. 1543 din data de 29.06.2011
Prescriptia dreptului de a cere executarea silita - Hotarare nr. 1598 din data de 05.07.2011
Perceptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita - Hotarare nr. 1591 din data de 05.07.2011
Art. 248,215,292 CP cu aplicare Art. 33 lit A CP - Hotarare nr. 315 din data de 07.11.2011
Schimbare incadrare juridica - Hotarare nr. 3462 din data de 03.05.2011
Atribuire termen aferent DL 42/1990 - Hotarare nr. 2514 din data de 15.11.2011